Social
Românii și securitatea națională: optimism moderat, dar și multă anxietate
Un procent de 51,1% dintre români consideră că România este o țară sigură din perspectiva securității naționale, în timp ce 46,5% dintre respondenți cred contrariul, potrivit unui sondaj realizat de INSCOP Research. Cercetarea reprezintă prima ediție a „Barometrului Securității Naționale”.
Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, a explicat că, deși majoritatea românilor percep România ca fiind un stat sigur, opinia publică nu este omogenă, existând diferențe semnificative între diverse categorii sociale.
Astfel, tinerii, locuitorii din mediul urban și persoanele cu un nivel mai ridicat de educație tind să aibă o percepție mai optimistă asupra securității țării. În schimb, persoanele aflate în situații sociale mai vulnerabile, precum și cei din mediul rural, manifestă un nivel mai ridicat de îngrijorare cu privire la siguranța statului.
Potrivit lui Ștefureac, aceste diferențe arată că sentimentul de securitate nu este distribuit uniform în societate, ci reflectă niveluri diferite de integrare socială și de încredere în instituțiile statului. În același timp, aceste clivaje sunt relevante din perspectiva securității naționale, deoarece segmentele de populație care percep un grad mai mare de insecuritate pot deveni mai sensibile la mesaje alarmiste, discursuri populiste sau la diverse narațiuni destabilizatoare.
„Deși majoritatea românilor consideră că România este o țară sigură, percepția securității naționale este puternic diferențiată între segmente socio-demografice. Grupurile mai tinere, urbane și cu nivel ridicat de educație tind să aibă o percepție mai pozitivă asupra securității statului, în timp ce segmentele mai vulnerabile social și locuitorii din mediul rural manifestă un nivel mai ridicat de anxietate. Această distribuție inegală a percepției indică faptul că sentimentul de siguranță nu este uniform în societate, ci reflectă diferențe de integrare socială și de încredere în instituții. Din perspectiva securității naționale, aceste clivaje sunt relevante deoarece segmentele care percep un nivel mai ridicat de insecuritate pot deveni mai receptive la discursuri alarmiste, perspective populiste sau la narațiuni destabilizatoare”, a explicat Ștefureac, potrivit comunicatului de presă.
Rezultatele sondajului
- 51,1% dintre români consideră România sigură (17,9% foarte sigură, 33,2% mai degrabă sigură).
- 46,5% o consideră nesigură (27% mai degrabă nesigură, 19,4% foarte nesigură).
- 2,4% nu au răspuns.
România este percepută ca sigură în special de: votanții PNL (77%) și USR (81%), bărbații (59%), tinerii sub 30 de ani (70%), persoanele cu educație superioară (74%), locuitorii din București (61%) și din urbanul mare (61%).
Pe de altă parte, România este considerată nesigură mai ales de: votanții AUR (62%), femeile (53%), persoanele de peste 60 de ani (54%), cei cu educație primară (61%) și locuitorii din mediul rural (56%).
Datele complete vor fi prezentate în cadrul evenimentului „Barometrul Securității Naționale – Securitate în transformare: percepții publice și priorități de înzestrare militară”, organizat de newmoney.ro, Institutul Aspen România (AIR) și Strategic Thinking Group, pe 19 martie, la Palatul Parlamentului, sala Constantin Stere, începând cu ora 11.
Evenimentul este realizat în parteneriat cu Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din Senatul României și face parte din programul Security, Defence Industry and Innovation Base al Institutului Aspen Romania (AIR). Acesta reunește oficiali români, reprezentanți ai industriei de apărare și domeniilor conexe, experți în securitate și mediul academic, pentru a genera un dialog aplicat, bazat pe date și orientat spre soluții.
Metodologie
Sondajul a fost realizat de INSCOP Research la solicitarea Strategic Thinking Group. Datele au fost culese între februarie și martie 2026, prin metoda: interviu prin chestionar (CATI – interviuri telefonice).
Volumul eșantionului: 1.100 persoane pentru fiecare secțiune. Eșantioanele sunt reprezentative pentru categoriile socio-demografice relevante (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, 18Â. Eroarea maximă admisă: ±2,9%, la un grad de încredere de 95%.
Social
Reporturi de sute de mii de euro la Loto 6/49 și Joker. Ce premii sunt puse în joc la extragerile de joi
Loteria Română anunță premii importante pentru următoarele trageri loto, programate joi, 19 noiembrie. Cel mai mare report este la Joker, unde premiul de categoria I a depășit două milioane de lei, echivalentul a peste 387.400 de euro. Nici la Loto 6/49 miza nu este mică, reportul ajungând la aproape 170.000 de euro.
Potrivit Loteriei Române, la tragerile de duminică, 15 noiembrie, au fost acordate 29.634 de câștiguri, în valoare totală de 2.066.519 lei.
Ce premii sunt puse în joc la Loto 6/49 și Joker
La Loto 6/49, la categoria I, se înregistrează un report de peste 909.400 de lei, echivalentul a peste 169.900 de euro.
La Joker, premiul de categoria I a ajuns la peste două milioane de lei, respectiv mai mult de 387.400 de euro. La categoria a II-a, reportul depășește 109.100 de lei, adică peste 20.400 de euro.
Alte premii importante sunt disponibile și la celelalte jocuri:
- Noroc: report cumulat de peste 1,22 milioane de lei (229.200 de euro);
- Noroc Plus: report de peste 109.100 de lei (20.400 de euro) la categoria I;
- Loto 5/40: report de peste 664.600 de lei (124.200 de euro) la categoria I și peste 110.100 de lei (20.500 de euro) la categoria a II-a;
- Super Noroc: report de peste 550.300 de lei (102.800 de euro) la categoria I.
Când au loc următoarele extrageri loto
Joi, 19 noiembrie, vor avea loc trageri pentru toate cele șase jocuri organizate de Loteria Română: Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.
Extragerile vor fi transmise în direct, începând cu ora 18:30, la România TV, în cadrul emisiunii „Românii au noroc”.
Jucătorii vor avea astfel ocazia să încerce să câștige premiile puse în joc, cele mai mari sume fiind disponibile în această săptămână la Joker și Noroc.
Religie
Postul Crăciunului 2026. Calendarul complet al zilelor cu dezlegare la pește
Postul Nașterii Domnului, cunoscut și ca Postul Crăciunului, începe pe 15 noiembrie, și se va încheia pe 24 decembrie. În această perioadă, credincioșii ortodocși se pregătesc pentru sărbătoarea Nașterii Domnului prin post și rugăciune, iar în anumite zile au dezlegare la pește.
Postul durează 40 de zile și este unul dintre cele patru mari posturi de peste an. Deși regulile alimentare presupun renunțarea la carne, lactate și ouă, calendarul bisericesc prevede mai multe zile în care este permis consumul de pește, alături de ulei și vin.
Calendarul complet al zilelor cu dezlegare la pește în Postul Crăciunului 2026
Potrivit calendarului ortodox, în cele 40 de zile de post sunt prevăzute 14 zile în care credincioșii pot consuma pește.
În luna noiembrie, dezlegare la pește va fi în următoarele zile:
- 21 noiembrie – Intrarea în Biserică a Maicii Domnului (Vovidenia);
- 22 noiembrie – Sfinții Apostoli Filimon, Arhip, Onisim și Apfia;
- 23 noiembrie – Sfântul Cuvios Antonie de la Iezerul Vâlcii;
- 28 noiembrie – Sfântul Cuvios Mărturisitor Arsenie de la Prislop;
- 29 noiembrie – Sfinții Mucenici Paramon și Filumen;
- 30 noiembrie – Sfântul Apostol Andrei, Ocrotitorul României.
În luna decembrie, zilele cu dezlegare la pește sunt:
- 1 decembrie – Sfânta Anastasia Șaguna;
- 3 decembrie – Sfântul Cuvios Gheorghe de la Cernica și Căldărușani;
- 5 decembrie – Sfântul Cuvios Sava cel Sfințit;
- 6 decembrie – Sfântul Ierarh Nicolae;
- 7 decembrie – Sfânta Muceniță Filofteia de la Curtea de Argeș;
- 12 decembrie – Sfântul Ierarh Spiridon;
- 13 decembrie – Sfântul Ierarh Dosoftei;
- 19 decembrie – Sfânta Cuvioasă Muceniță Evloghia de la Samurcășești.
Ultima zi în care credincioșii pot consuma pește este 19 decembrie. Începând cu 20 decembrie și până la Crăciun, postul devine mai aspru, fără dezlegare la acest aliment.
Ce alimente sunt interzise în Postul Crăciunului
În zilele obișnuite de post, credincioșii trebuie să renunțe la carne, ouă, lapte, brânzeturi și alte produse lactate. Sunt excluse și preparatele care conțin aceste ingrediente.
În zilele cu dezlegare la pește, acesta poate fi inclus în alimentație, însă permisiunea nu înseamnă că sunt acceptate și celelalte produse de origine animală.
Calendarul bisericesc stabilește separat și zilele cu dezlegare la ulei și vin. Acestea nu trebuie confundate cu zilele în care este permis consumul de pește.
Postul nu înseamnă doar restricții alimentare
Dincolo de regulile privind alimentația, Postul Nașterii Domnului reprezintă o perioadă de pregătire spirituală pentru marea sărbătoare din 25 decembrie.
În această perioadă credincioșii sunt îndemnați să evite certurile, invidia, răutatea și excesele și să acorde mai multă atenție rugăciunii, iertării și faptelor bune.
Ajutorarea persoanelor aflate în dificultate, vizitarea bolnavilor și sprijinirea celor nevoiași sunt, de asemenea, gesturi care dau sens acestei perioade de postire. Postul Crăciunului se încheie pe 24 decembrie, în Ajunul Nașterii Domnului, iar pe 25 decembrie creștinii sărbătoresc Nașterea Mântuitorului Iisus Hristos.























