Social Media

Economie

România eco-friendly. 5 trenduri sustenabile, pe val la nivel mondial, câștigă teren și la noi în țară

Timp de citire: 7 minute

Românilor le pasă de mediu și de propriul buget, chiar dacă o parte dintre ei mai au lacune la capitolul colectare separată a deșeurilor și mai aruncă gunoiul la întâmplare. Bogdan Constantinescu, managerul general al companiei de salubritate Brai-Cata susține că cele mai bune dovezi în acest sens sunt trendurile ecologice aflate, în prezent, în plină dezvoltare și la noi în țară: moda sustenabilă, reciclarea plasticului sau reducerea consumului de plastic, alimentația naturală și folosirea sistemelor alternative de energie.
De la ambalaje compostabile, la investiții durabile, consumatorii au început să  își arate preocuparea pentru mediu în modul în care își cheltuiesc banii și își gestionează deșeurile. „Tot mai mulți români, din medii diferite încep să conștientizeze în primul rând beneficiile unui comportament în stil eco-friendly, atât la capitolul buget, cât și la cel de mediu înconjurător. Optarea pentru alimente vrac, fără ambalaje excesive, compostarea deșeurilor biodegradabile, achiziționarea de obiecte de îmbrăcăminte cu etichete verzi, care arată că din compoziția lor fac parte fibre provenite din reciclarea unor materiale, îndreptarea  către achiziții second hand sau achiziționarea de minipanouri solare de iluminat ori înscrierea în programe de achiziții pentru mașini electrice ori panouri fotovoltaice sunt comportamente ale unui stil de viață sustenabil și totodată, cât se poate de în trend”, a declarat managerul general al companiei de salubrizare Brai-Cata,  Bogdan Constantinescu, specialist în reciclare și colectare separată a deșeurilor.
Iată, detaliat, câteva din trendurile ecologice ale momentului, care promit să devină ocupații cu normă întreagă, în anii următori:
 
Moda sustenabilă
În aceste vremuri instabile pe plan financiar, mulți lăsăm la  o parte moda, anulând planurile de schimbare sau înnoire a garderobei. Cu toate acestea, e ușor să rămânem în tendințe în timp ce trăim un stil de viață durabil. Datorită milenialilor (generația Y, născută în perioada 1981-1996) și generației Z (cei născuți între 1997 și 2012), cuvintele „second-hand” și „chic” au devenit confortabile chiar și atunci când sunt folosite în aceeași propoziție. Datorită reinterpretării pe care ei au dat-o modei, acest sector de piață s-a dezvoltat uimitor în ultimii ani, ajutând foarte mulți oameni să facă economii importante.
În prezent, hainele purtate sau cumpărate și încă nepurtate sunt vândute în magazine second-hand, dar și pe platforme online sau pe grupuri de Facebook, direct de către cei care le dețin, mulți consumatori de modă fiind și revânzători. Site-uri de tip marketplace facilitează acum vânzarea de orice, de la fast fashion, până la bunuri de lux de ultimă generație sau obiecte vintage.
O altă dezvoltare cu consecințe favorabile asupra mediului este piața de închiriere a îmbrăcămintei, cu ajutorul căreia fanii brandurilor pot purta ținute de designer, fără să plătească mii de lei. Toate acestea înseamnă sustenabilitate, atât pentru planetă, cât și pentru bugetul familiei, chiar dacă nu conștientizăm tot timpul acest lucru.
 
Plasticul reciclat, materie primă pentru orice
Plasticul de unică folosință în care se îmbuteliază apă sau suc ori în care sunt ambalate diverse alimente s-a transformat, de la an la an, de la „ucigașul planetei” arătat cu degetul de toată lumea, la material eco-friendly, reciclat și reutilizat sub tot felul de forme, care mai de care mai sustenabile. Pentru că tot mai multe companii și-au dorit să schimbe percepția publică asupra acestui produs, plasticul se reinventează sub formă de fibre textile, ambalaje de unică folosință, materiale de construcții și multe altele, iar de fiecare dată este vedeta campaniilor de promovare și conștientizare a fenomenului poluării cu plastic.
„Astfel, există un retailer care a creat o linie de îmbrăcăminte exterioară realizată din plastic reciclat, un producător de pantofi sport care a inclus același materie primă într-un model recent, folosind sticle din plastic colectate de pe plaje din toată lumea. Un alt brand celebru a lansat o colecție care include articole de îmbrăcăminte din plastic reciclat, iar un producător American de jucării a creat o colecție de camioane, avioane și seturi de ceai, din recipient de plastic, pentru lapte”, a mai spus managerul general al Brai-Cata.
 
Ambalaje durabile, pentru produsele alimentare
Indiferent dacă este vorba despre produse cumpărate direct de pe rafturile magazinelor sau achiziționate online și expediate către consumator, tentația producătorilor de a ambala excesiv de mărfurile este aproape universală. În ultimii ani, însă cumpărătorii au devenit mult mai conștienți de alegerile pe care le fac în privința ambalajelor și au forțat practic companiile să își revizuiască alegerile de ambalare și să promoveze povestea lor de sustenabilitate.
Ca urmare a acestei nevoi de a reduce cantitatea de deșeuri reciclabile sau nereciclabile, au reapărut magazinele care își vând produsele vrac sau în ambalaje returnabile ori reîncărcabile, iar aici există exemple din industria alimentară, dar și din cea cosmetic. Spre exemplu, peste ocean, o firmă de biotehnologie a reușit să producă un ambalaj 100% compostabil, din deșeuri agricole, care este utilizat pentru protecția lumânărilor, corpurilor de iluminat și electronicelor fragile.
 
Bio, eticheta-garanție a mâncării sănătoase
Consumatorilor le pasă cel mai mult de mâncarea lor, dar și de ambalajul acesteia, iar aceste caracteristici le influențează alegerile de la raft. Așa se explică faptul că vânzările de produse alimentare comercializate ca durabile cresc mai rapid decât restul industriei alimentare, conform unui studiu realizat de o Universitate din New York.
Când se aplică alimentelor, „bio” este practic o etichetă-garanție în privința lipsei aditivilor, conservanților sau îngrășămintelor chimice. Pentru specialiștii în protecția mediului, bio înseamnă și un produs care contribuie mai puțin la schimbările climatice și care susține producătorii din apropiere. Toate aceste idei în mod colectiv, precum și ideea de sustenabilitate în general, vor reprezenta o preocupare tot mai mare pe măsură ce influența consumatorilor tineri, familiarizați cu beneficiile sustenabilității crește.
 
Investiții durabile
Investițiile sustenabile, responsabile și de impact sunt în creștere în toate țările civilizate, în care investitorii și statul se implică din ce în ce mai mult în rezolvarea problemelor de mediu, prin proiecte pe termen lung. Și în acest caz, generațiile Y și Z sunt primele care caută să investească în companii ce abordează problemele de mediu îngrijorătoare, precum deșeurile din plastic, schimbările climatice și poluarea.
”Pe lângă investițiile instituționale, aceste personae tinere sunt gata să susțină orice propunere prietenoasă cu mediul pe termen lung și să îi ajute și pe ceilalți să înțeleagă beneficiile stilului lor de viață, pentru mediu și oameni. Aceștia își achiziționează primii mașini cu motoare nepoluante, panouri solare sau fotovoltaice, pompe de căldură, purificatoare de aer pentru propriile locuințe sau senzori de detectare a particulelor din aer. Tot în rândul acestor persoane întâlnim cel mai frecvent relocări din mari orașe, către localități rurale, pentru punerea bazelor unor ferme cât mai curate, folosirea unor mijloace de transport alternative, în detrimentul autoturismelor personale, consumatoare de combustibili și generatoare de dioxid de carbon sau colectarea separată a deșeurilor și producerea de compost în propriile gospodării eco”, conchide Bogdan Constantinescu.

Invităm cititorii la dialog civilizat şi constructiv, bazat pe respect faţă de autori sau alţi cititori. Mesajele care conţin cuvinte obscene, anunţuri publicitare, atacuri la persoană, trivialităţi, jigniri, ameninţări şi cele vulgare, xenofobe sau rasiste sunt interzise de legislaţia în vigoare. Aceste tipuri de comentarii vor fi şterse de către moderatori şi pot duce până la blocarea accesului la a mai posta comentarii pe obiectivbr.ro. Totodată, autorul comentariului își asumă eventualele daune, în cazul unor acțiuni legale împotriva celor publicate.
Adaugă comentariu

Răspunde la comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Economie

60.000 de lei, amenzi pentru muncă la negru

• au fost aplicate în perioada 3-7 noiembrie, când s-a desfășurat Campania Națională pentru combaterea muncii nedeclarate • au fost luați în vizor angajatorii care desfăşoară activităţi de comerț cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare de uz curent

Publicat

în

60.000 de lei, amenzi pentru muncă la negru

Angajatorii care desfăşoară activităţi de comerț cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare de uz curent – clase selectate din diviziunea CAEN 47, verificați de Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila.

Controalele – desfășurate în perioada 3-7 noiembrie 2026 – fac parte din Campania Națională pentru identificarea și combaterea muncii nedeclarate („la negru”) și pentru verificarea modului în care sunt respectate prevederile legale privind securitatea şi sănătatea în muncă.

Inspectorii de muncă au efectuat 48 de controale la tot atâția angajatori din comerț, campania națională având ca obiective: creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor în ceea ce priveşte necesitatea respectării prevederilor legale în domeniul relaţiilor de muncă şi domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă; eliminarea neconformităților constatate, prin dispunerea de măsuri obligatorii pentru remedierea neconformităților și aplicarea sanțiunilor contravenționale corespunzătoare.

Au fost aplicate, în total, 39 de sancțiuni, valoarea totală a amenzilor fiind de 66.000 de lei (din care 60.000 lei pentru muncă nedeclarată). Principalele deficiențe constatate în domeniul relațiilor de muncă: primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea elementelor contractului individual de muncă în registrul de evidență al salariaților cel târziu în ziua anterioară începerii activității; nerespectarea prevederilor art. 119 din Legea nr. 53/2003 republicată, privind obligația de a ține la locul de muncă evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea orei de începere și sfârșit a programului de lucru; încălcarea prevederilor legale privind munca în zilele de repaus săptămânal; primirea la muncă a unei persoane fără încheierea unui contract individual de muncă potrivit art. 16 alin. 1 din Legea nr. 53/2003 republicată.

În domeniul securității și sănătății în muncă au fost constatate următoarele deficiențe: angajatorii nu au luat măsuri la amenajarea locului de muncă împotriva riscului de accidentare prin electrocutare la locul de muncă prin semnalizare de securitate, respectiv semnalizarea tabloului electric; nu au asigurat trusa sanitară pentru acordarea primului ajutor care să conțină componente conform conținutului minim obligatoriu prevăzut în Anexa 3 la Ordinul 427/14.06.2002 aflate în termen de valabilitate.

Pentru neconformităţile constatate, inspectorii ITM Brăila au dispus 85 de măsuri cu termene precise de îndeplinire de către entităţile controlate; neîndeplinirea acestora în termenul stabilit constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, potrivit prevederilor Legii nr.108/1999 pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii, republicată şi actualizată.

„Activitățile de comerț cu amănuntul presupun o multitudine de operațiuni desfășurate zilnic, de la aprovizionarea și manipularea mărfurilor până la depozitarea și expunerea acestora, precum și interacțiunea permanentă cu publicul, fiecare dintre aceste activități implicând riscuri specifice pentru lucrători.

Prin acțiunile de control desfășurate urmărim atât identificarea și combaterea muncii nedeclarate, cât și responsabilizarea angajatorilor în ceea ce privește asigurarea unor condiții de muncă sigure și sănătoase.

Respectarea legislației muncii, a normelor de securitate și sănătate în muncă nu trebuie privită doar ca o obligație legală, ci ca o responsabilitate esențială față de fiecare salariat. Prevenirea accidentelor de muncă și protejarea sănătății lucrătorilor trebuie să reprezinte o prioritate constantă pentru toți angajatorii din acest sector de activitate” , a precizat inspectorul șef al ITM Brăila, Liviu Arhire.

Citește articolul complet

Economie

Controale ITM în spitale și cămine de bătrâni. Au fost aplicate zeci de sancțiuni contravenționale

• verificările au avut loc în perioada 1 iulie – 30 octombrie 2026, în cadrul unei Campanii Naționale inițiată de Inspecția Muncii • au fost controlați 18 angajatori brăileni și au fost aplicate 28 de sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor fiind de 6.000 de lei

Publicat

în

Controale ITM în spitale și cămine de bătrâni. Au fost aplicate zeci de sancțiuni contravenționale

Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila a finalizat, recent, Campania Națională privind verificarea modului respectării prevederile legale în domeniul securității şi sănătății în muncă în unitățile care au ca obiect de activitate activități referitoare la sănătatea umană (Cod CAEN 86) și în domeniul serviciilor combinate de îngrijire medicală și asistență socială, cu cazare (cod CAEN 87).

Verificările efectuate în spitale și cămine de bătrâni, în perioada 1 iulie – 30 octombrie 2026, fac parte din Programul-cadru de acțiuni al Inspecției Muncii.

Obiectivele campaniei au fost: diminuarea consecințelor sociale și economice negative care derivă din nerespectarea prevederilor legale de către angajatorii care desfășoară activități referitoare la sănătatea umană și servicii combinate de îngrijire medicală și asistență socială, cu cazare; creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor în ceea ce privește necesitatea respectării prevederilor legale referitoare la sănătatea și securitatea în muncă în societățile comerciale din domeniul de activitate sus-menționat; asigurarea purtării de către toți lucrătorii a echipamentelor individuale de protecție adecvate; eliminarea neconformităților constatate domeniul securității şi sănătății în muncă în activitățile specifice ale unităților din domeniile de activitate vizate de campanie.

În această perioadă, au fost controlați 18 angajatori brăileni, iar pentru neregulile constatate au fost aplicate 28 sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor fiind de 6.000 lei. Principalele deficiențe constatate de inspectorii ITM Brăila: lipsa lucrătorilor desemnaţi/instruiți care aplică măsurile de prim ajutor, stingerea incendiilor şi evacuarea lucratorilor; lipsa evidenței echipamentului individual de protecție acordat la intervalele de timp stabilite pentru lucrători, pentru riscurile identificate la locul de muncă;  neamenajarea locului de muncă împotriva riscului de accidentare prin electrocutare, respectiv semnalizarea prizelor.

„Prin acțiunea desfășurată, s-a urmărit atât verificarea respectării prevederilor legale în domeniul securității și sănătății în muncă, cât și conștientizarea angajatorilor și lucrătorilor cu privire la necesitatea prevenirii accidentelor de muncă și a îmbolnăvirilor profesionale”, a precizat inspectorul șef al Inspectoratului Teritorial de Muncă Brăila, Liviu Arhire.

Citește articolul complet

CELE MAI CITITE

Astăzi
7 zile
30 de zile
⇧