Economie
Riscurile ascunse în creșterea ROBOR: scumpirea creditelor, înăsprirea creditării și reducerea cererii
* Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) atrage atenția asupra riscurilor provocate firmelor mici și mijlocii de creșterea dobânzilor bancare * creșterea costurilor creditării este un risc evident și de neevitat, însă firmele mici și mijlocii se pot aștepta la înăsprirea condițiilor de creditare și în consecință, la scăderea cererii de mărfuri și servicii din partea populației * “ne-am întors la costurile creditării din 2013, lăsând în urmă o perioadă de ieftinire relativă a acestora”, susține președintele CONAF, Cristina Chiriac (foto)
Intensificarea inflației peste prognozele inițiale a determinat banca centrală să majoreze dobânda cheie cu 0,75%, până la 3,75% – un semnal puternic de scumpire a creditării pentru firme și populație.
Un alt element important este evoluția ratei dobânzii facilității de credit, care a urcat la 4,75% și care arată costurile la care BNR împrumută băncile care au nevoie de lichidități. Dacă băncile se împrumută de la BNR cu 4,75% pe termen scurt, atunci în piața financiară dobânzile la care se împrumută între ele vor fi, evident mai mari.
ROBOR, indice care descrie dobânzile la care se împrumută cu lei băncile între ele, își menține ritmul de creștere. Indicele ROBOR pentru împrumuturile pe trei luni a debutat săptămâna trecută în urcare până la 5,52% și a continuat să crească până la 5,71%, la finalul săptămânii.
Indicele ROBOR la 6 luni a avut aceeași traiectorie de creștere săptămâna trecută: a debutat la 5,71%, iar vineri, 20 mai, se apropia de 6%, urcând până la 5,95%.
„Față de începutul anului, creșterea indicilor ROBOR este accentuată, reflectând aproape o dublare a costurilor creditării. La începutul anului, ROBOR la trei luni se afla la 3,02%, iar ROBOR la șase luni era la 3,14%. Cu alte cuvinte, ne-am întors la costurile creditării din 2013, lăsând în urmă o perioadă de ieftinire relativă a acestora”, a observat Cristina Chiriac.
Acum, oricare ar fi indicatorul urmărit, fie că este ROBOR, fie că este IRCC (un indicator utilizat pentru creditele noi ale populației), tendința este clar de majorare.Afacerile și creșterea dobânzilor„Pentru firmele noi, creșterea ratelor din ultimele luni ar putea fi prima pe care au experimentat-o vreodată. Datele afișate de BNR arată o creștere puternică a creditelor în lei din ultimul an, care au urcat cu aproape 25%, de la 78,8 miliarde de lei cât erau în martie 2021, până la 98,4 miliarde de lei în aceeași lună din 2022. De la începutul anului, împrumuturile în moneda națională pentru întreprinderile nefinanciare au crescut până în martie cu 5,25 miliarde de lei, ca atare, creșterea ratelor dobânzilor ar putea avea un impact semnificativ asupra firmelor la nivel național”, a avertizat președintele CONAF.
Inflația descrie și creșterea galopantă a costurilor de producție pentru firmele românești, iar scumpirea creditării este un alt risc semnificativ care poate afecta afacerile.
Estimările analiștilor din piața financiară pentru evoluția dobânzilor sunt alarmante: este posibil ca BNR să urce dobânda sa cheie la 5,5%, iar rata dobânzii la facilitatea de creditare, care descrie dobânda la care banca centrală împrumută băncile care au titluri de stat, să se situeze la 6,50%. În perspectivă, dacă băncile se împrumută de la BNR la 6,50%, atunci analiștii avertizează că ROBOR ar putea urca la 7% la finalul anului.
Scumpirea creditării nu este însă singurul risc pe care îl au firmele mici și mijlocii în actuala conjunctură cu inflație mare, incertitudine și volatilitate în piețele financiare. Întreprinderile care se bazează pe facilități variabile de descoperire de cont ar putea constata că ratele lor devin mai scumpe în lunile următoare. Pentru întreprinderile mici, aflate în poziții financiare limitate, în special cele care depind de facilitățile de descoperire de cont, este înțelept să acționeze din timp, să discute cu banca pentru a obține soluții alternative, care ar putea include refinanțarea.
Cum ratele dobânzilor urmează să crească în următoarele luni, este de așteptat să se intensifice riscul ca băncile să înăsprească și ele condițiile de creditare, deoarece băncile se vor concentra asupra descifrării riscurilor ca debitorii pe care îi împrumută să aibă de fapt mijloacele de a își rambursa împrumuturile.
În plus, băncile vor lua în calcul și probabilitatea sporită ca, în anumite domenii, firmele să încaseze mai greu și mai târziu banii de la beneficiarii mărfurilor sau serviciilor, ceea ce se va traduce în creșterea riscului de finanțare, deci fie în scumpirea creditării, fie în respingerea cererilor de împrumut.
Un sondaj al BNR arăta că în ultimul trimestru al anului trecut, sectorul bancar considera că cel mai riscant segment este cel al întreprinderilor mici. Mai mult, în ultimul trimestru al anului trecut, 29% dintre bănci și-au înrăutățit perspectiva asupra riscului de credit pentru firmele mici, o creștere semnificativă față de trimestrul anterior, când 18% și-au înrăutățit perspectiva, arată sondajul.
„Ne îngrijorează și perspectiva unui foarte posibil scepticism al băncilor în raport cu evoluția firmelor mici, care s-ar reflecta fie în scumpire creditării, fie în respingerea cererilor de împrumut. Există însă și un risc mai puțin perceptibil: acela ca firmele să fie afectate indirect de scumpirea creditării persoanelor fizice, care își pot recalibra cheltuielile sub apăsarea dublă a facturilor mari la utilități și majorării ratelor la împrumuturi”, a conchis președintele CONAF.
Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) este cea mai puternică confederație din România ce reunește interesele antreprenorilor în spiritul european al egalității de gen, egalității de șanse. CONAF reprezintă cea mai mare entitate de acest gen din România, o organizație care promovează și susține antreprenoriatul românesc, lucru fără precedent, care deschide orizonturi de colaborare și cooperare atât pe plan intern cât și international. CONAF a luat ființă ca urmare a necesității de a crea o cultură antreprenorială modernă, sustenabilă și echitabilă, nu numai pentru antreprenoriatul feminin, ci și pentru întregul mediu de business. CONAF are în componența sa 2 federații, 10 patronate, 5 asociații, 19 sucursale și peste 3.000 de companii.
Economie
60.000 de lei, amenzi pentru muncă la negru
• au fost aplicate în perioada 3-7 noiembrie, când s-a desfășurat Campania Națională pentru combaterea muncii nedeclarate • au fost luați în vizor angajatorii care desfăşoară activităţi de comerț cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare de uz curent
Angajatorii care desfăşoară activităţi de comerț cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare de uz curent – clase selectate din diviziunea CAEN 47, verificați de Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila.
Controalele – desfășurate în perioada 3-7 noiembrie 2026 – fac parte din Campania Națională pentru identificarea și combaterea muncii nedeclarate („la negru”) și pentru verificarea modului în care sunt respectate prevederile legale privind securitatea şi sănătatea în muncă.
Inspectorii de muncă au efectuat 48 de controale la tot atâția angajatori din comerț, campania națională având ca obiective: creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor în ceea ce priveşte necesitatea respectării prevederilor legale în domeniul relaţiilor de muncă şi domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă; eliminarea neconformităților constatate, prin dispunerea de măsuri obligatorii pentru remedierea neconformităților și aplicarea sanțiunilor contravenționale corespunzătoare.
Au fost aplicate, în total, 39 de sancțiuni, valoarea totală a amenzilor fiind de 66.000 de lei (din care 60.000 lei pentru muncă nedeclarată). Principalele deficiențe constatate în domeniul relațiilor de muncă: primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea elementelor contractului individual de muncă în registrul de evidență al salariaților cel târziu în ziua anterioară începerii activității; nerespectarea prevederilor art. 119 din Legea nr. 53/2003 republicată, privind obligația de a ține la locul de muncă evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea orei de începere și sfârșit a programului de lucru; încălcarea prevederilor legale privind munca în zilele de repaus săptămânal; primirea la muncă a unei persoane fără încheierea unui contract individual de muncă potrivit art. 16 alin. 1 din Legea nr. 53/2003 republicată.
În domeniul securității și sănătății în muncă au fost constatate următoarele deficiențe: angajatorii nu au luat măsuri la amenajarea locului de muncă împotriva riscului de accidentare prin electrocutare la locul de muncă prin semnalizare de securitate, respectiv semnalizarea tabloului electric; nu au asigurat trusa sanitară pentru acordarea primului ajutor care să conțină componente conform conținutului minim obligatoriu prevăzut în Anexa 3 la Ordinul 427/14.06.2002 aflate în termen de valabilitate.
Pentru neconformităţile constatate, inspectorii ITM Brăila au dispus 85 de măsuri cu termene precise de îndeplinire de către entităţile controlate; neîndeplinirea acestora în termenul stabilit constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, potrivit prevederilor Legii nr.108/1999 pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii, republicată şi actualizată.
„Activitățile de comerț cu amănuntul presupun o multitudine de operațiuni desfășurate zilnic, de la aprovizionarea și manipularea mărfurilor până la depozitarea și expunerea acestora, precum și interacțiunea permanentă cu publicul, fiecare dintre aceste activități implicând riscuri specifice pentru lucrători.
Prin acțiunile de control desfășurate urmărim atât identificarea și combaterea muncii nedeclarate, cât și responsabilizarea angajatorilor în ceea ce privește asigurarea unor condiții de muncă sigure și sănătoase.
Respectarea legislației muncii, a normelor de securitate și sănătate în muncă nu trebuie privită doar ca o obligație legală, ci ca o responsabilitate esențială față de fiecare salariat. Prevenirea accidentelor de muncă și protejarea sănătății lucrătorilor trebuie să reprezinte o prioritate constantă pentru toți angajatorii din acest sector de activitate” , a precizat inspectorul șef al ITM Brăila, Liviu Arhire.
Economie
Controale ITM în spitale și cămine de bătrâni. Au fost aplicate zeci de sancțiuni contravenționale
• verificările au avut loc în perioada 1 iulie – 30 octombrie 2026, în cadrul unei Campanii Naționale inițiată de Inspecția Muncii • au fost controlați 18 angajatori brăileni și au fost aplicate 28 de sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor fiind de 6.000 de lei
Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila a finalizat, recent, Campania Națională privind verificarea modului respectării prevederile legale în domeniul securității şi sănătății în muncă în unitățile care au ca obiect de activitate activități referitoare la sănătatea umană (Cod CAEN 86) și în domeniul serviciilor combinate de îngrijire medicală și asistență socială, cu cazare (cod CAEN 87).
Verificările efectuate în spitale și cămine de bătrâni, în perioada 1 iulie – 30 octombrie 2026, fac parte din Programul-cadru de acțiuni al Inspecției Muncii.
Obiectivele campaniei au fost: diminuarea consecințelor sociale și economice negative care derivă din nerespectarea prevederilor legale de către angajatorii care desfășoară activități referitoare la sănătatea umană și servicii combinate de îngrijire medicală și asistență socială, cu cazare; creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor în ceea ce privește necesitatea respectării prevederilor legale referitoare la sănătatea și securitatea în muncă în societățile comerciale din domeniul de activitate sus-menționat; asigurarea purtării de către toți lucrătorii a echipamentelor individuale de protecție adecvate; eliminarea neconformităților constatate domeniul securității şi sănătății în muncă în activitățile specifice ale unităților din domeniile de activitate vizate de campanie.
În această perioadă, au fost controlați 18 angajatori brăileni, iar pentru neregulile constatate au fost aplicate 28 sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor fiind de 6.000 lei. Principalele deficiențe constatate de inspectorii ITM Brăila: lipsa lucrătorilor desemnaţi/instruiți care aplică măsurile de prim ajutor, stingerea incendiilor şi evacuarea lucratorilor; lipsa evidenței echipamentului individual de protecție acordat la intervalele de timp stabilite pentru lucrători, pentru riscurile identificate la locul de muncă; neamenajarea locului de muncă împotriva riscului de accidentare prin electrocutare, respectiv semnalizarea prizelor.
„Prin acțiunea desfășurată, s-a urmărit atât verificarea respectării prevederilor legale în domeniul securității și sănătății în muncă, cât și conștientizarea angajatorilor și lucrătorilor cu privire la necesitatea prevenirii accidentelor de muncă și a îmbolnăvirilor profesionale”, a precizat inspectorul șef al Inspectoratului Teritorial de Muncă Brăila, Liviu Arhire.
CELE MAI CITITE
