Administrație
Reguli noi în Centrul Vechi: Ruinele şi maidanele, supraimpozitate 500%
• începând cu acest an, se pune în practică un nou regulament, potrivit căruia proprietarii care nu îşi reabilitează imobilele degradate situate în zona centrală a municipiului vor plăti impozite majorate cu 500% • totodată, proprietarii care nu se vor conforma nici după ce vor primi somaţii din partea Primăriei, vor plăti şi amenzi de până la 2.500 lei • noul regulament a fost votat în Consiliul Local Municipal, în şedinţa din decembrie 2018 • în prezent, la nivelul Primăriei se constituie o comisie care va evalua starea tuturor clădirilor din Centrul Vechi • până pe 1 iunie, proprietarii ale căror case sunt degradate vor fi somaţi să ia măsuri • dacă nu se conformează până în toamnă, aceştia se vor regăsi, anul viitor, pe lista celor care au de plătit impozitul majorat • pe de altă parte, dacă fac dovada faptului că au început lucrările de reabilitare, proprietarii conştiincioşi vor fi scutiţi la plata impozitelor pe o perioadă de 3 ani
Primăria Brăila a pus în mişcare mecanismul prin care vrea, pe termen lung, să readucă Centrul Vechi al municipiului la strălucirea de odinioară. Pe termen scurt sau mediu, scopul este să micşoreze numărul ruinelor care ne fac oraşul de râs. Primarul Marian Dragomir anunţa încă din vara anului trecut – imediat după succesul de imagine adus de ideea de a atârna umbrele colorate deasupra străzii Mihai Eminescu – că va implementa şi la Brăila câteva măsuri inspirate de la alte municipii din ţară. Este vorba despre mărirea impozitelor pentru proprietarii clădirilor lăsate în paragină, respectiv despre scutirea de la plată a celor care înţeleg că trebuie să investească în reabilitarea faţadelor şi consolidarea generală a imobilelor. Între timp, intenţiile de anul trecut ale edilului-şef au fost oficializate prin adoptarea, în luna decembrie 2018, a unei Hotărâri a Consiliului Local Municipal. Astfel, consilierii locali au aprobat prin vot
Regulamentul de stabilire a criteriilor de identificare a clădirilor şi terenurilor neîngrijite din intravilanul Municipiului Brăila situate în Centrul Istoric al Municipiului Brăila. Potrivit raportului de specialitate, regulamentul adoptat de consilierii locali are la bază articolul 44 din Legea nr. 215/2001, a Administraţiei Publice Locale şi prevederile Legii 153/2011 privind măsuri de creştere a calităţii arhitectural – ambientale a clădirilor.
Principalul obiect al noii reglementări este majorarea impozitului pe clădiri şi a impozitului pe teren cu 500% pentru clădirile şi terenurile neîngrijite, din intravilanul Municipiului Brăila.
“Întrucât aspectul clădirilor şi al terenurilor din intravilan îşi aduce o contribuţie majoră la confortul urban – ca parte componentă a unui peisaj urban optim – caracterizat de un raport echilibrat între construcţii, vegetaţie şi căile de circulaţie şi de ameliorare a mediului de viaţă al locuitorilor municipiului se impune elaborarea unor măsuri privind protejarea, conservarea şi menţinerea funcţionalităţii acestora. Având în vedere că unele clădiri din Municipiul Brăila se află într-o stare avansată de degradare, considerăm că sunt necesare măsuri care să conducă la determinarea proprietarilor clădirilor de a efectua lucrări de reabilitare a acestora. Pe lângă aspectul estetic plăcut, aceste lucrări au şi scopul de a proteja întreaga clădire de acţiunea factorilor externi precum şi de a realiza un ansamblu arhitectural şi peisagistic modern care să confere integrarea clădirilor în peisajul oferit de vecinătăţile existente”, se arată în cadrul raportului proiectului votat de consilieri.
Ce înţelege municipalitatea prin Centrul Istoric
Intravilanul municipiului care face obiectul măsurilor avute în vedere de Primărie a fost structurat în câteva zone şi subzone. Astfel, în regulamentul aprobat în CLM, zona SIR 1z cuprinde subzona dintre Banca Ion Ţiriac şi strada Împăratul Traian nr. 21-25, nr. 32, frontul străzii Anghel Saligny cu numere pare, strada Pietrei nr. 32. Ca delimitare, subzona cuprinde: Str. Anghel Saligny, Str. Mare, Str. Împăratul Traian, Str. Pietrei şi Str. Danubiului. ZIR 2 se referă la ansamblul străzii Mihai Eminescu. Practic cuprinde Str. Mihai Eminescu şi Str. 1 Decembrie 1918, până la intersecţia cu Str. Griviţa. ZIR 3 înseamnă ansamblul străzii Gral. Eremia Grigorescu şi cuprinde strada Eremia Grigorescu, între bulevardul Al. I. Cuza şi strada Plevnei. Ca delimitare: subzona cuprinde strada Gării şi strada Viitorului între bdul. Al. I Cuza şi Biserica Sf. Gheorghe. ZIR 4 este zona de protecţie a sitului istoric Centru Istoric Brăila. Ca delimitare SIR 4a, înseamnă subzona dintre Dunăre, strada Faţa Portului şi bulevardul Cuza.
Ce presupune regulamentul aprobat în CLM
Ei bine, în acest regulament se precizează că prin clădiri sau terenuri neîngrijite situate în intravilanul Municipiului, pentru care va fi aplicată majorarea de impozit, se înţelege: a) în cazul clădirilor – stare avansată de degradare sau stare de paragină a anvelopei clădirilor, respectiv faţade nereparate/ necurăţate/ netencuite/ nezugrăvite, geamuri sparte insalubre, sau alte situaţii de asemenea natură; b) în cazul terenurilor – stare de paragină, acoperite cu buruieni, părăsite/abandonate, insalubre, neefectuarea curăţeniei în curţi, neîntreţinerea/ nerepararea împrejurimilor sau alte situaţii de asemenea natură.
Fac excepţie de la majorarea impozitului clădirile/terenurile neîngrijite pentru care proprietarii deţin autorizaţie de construire/desfiinţare valabilă, în vederea realizării uneia dintre aceste proceduri, şi au anunţat Inspectoratul de Stat în Construcţii şi autoritatea publică locală privind începerea lucrărilor. Atenţie, însă, nu se iau în calcul şi autorizaţiile de construire emise în regim de urgenţă.
Tot în acelaşi document se specifică faptul că Poliţia Locală este abilitată să efectueze verificări pe raza unităţii administrativ-teritoriale şi să întocmească fişa de evaluare, nota de constatare, somaţia şi procesul-verbal de conformitate. Agenţii vor face şi fotografii ca să ateste starea clădirilor/terenurilor la momentul inspecţiei.
După evaluarea clădirii, proprietarul va fi somat, până la data de 1 iunie a fiecărui an fiscal în care s-a constatat starea clădirii/terenului, să ia măsuri, adică să facă lucrările de întreţinere ori îngrijire necesare, până la sfârşitul anului respectiv şi să menţină în continuare proprietatea într-o stare îngrijită. Dacă proprietarul acceptă situaţia şi ia măsuri, se încheie un proces-verbal de conformitate şi urmează ca evoluţia lucrărilor să fie urmărită. Dacă însă după expirarea termenului acordat (care nu poate depăşi data de 30 noiembrie a anului fiscal în curs) se constată că proprietarul nu a efectuat lucrările necesare, poliţiştii locali vor întocmi, în maxim 5 zile lucrătoare de la expirarea termenului, o notă de constatare. Documentele vor fi transmise la Direcţia Finanţelor Publice Locale. La sesizarea acestei direcţii din cadrul Primăriei, primarul va propune un proiect CLM Brăila de majorare a impozitului pe imobilul/terenul în cauză. Nivelul impozitului majorat se stabileşte anual prin hotărâre a Consiliului Local.
În cazul în care proprietarul nu notifică administraţia publică locală, respectiv Poliţia Locală privind remedierea situaţiei, cu dovezi în acest sens, impozitul majorat se aplică şi în anii fiscali următori. În situaţia în care se iau măsuri de remediere, proprietarul trebuie, de asemenea, să înştiinţeze reprezentanţii administraţiei, iar aceştia au obligaţia să verifice în maxim 15 zile starea proprietăţii şi să realizeze o nouă notă informativă.
Dacă se confirmă remedierea situaţiei, Direcţia Finanţelor Publice Locale înştiinţează Primăria, iar primarul propune consilierilor un proiect privind scutirea pe 3 ani a impozitului pe respectiva proprietate, începând cu 1 ianuarie a anului fiscal următor. Pentru a obţine aceste facilităţi, proprietarul trebuie să realizeze lucrările legal, în conformitate cu programele multianuale, listele de inventariere şi regulamentele aprobate de CLM Brăila. De asemenea, la final trebuie o constatare oficială că lucrările s-au realizat.
Dacă proprietarul alege să îşi vândă imobilul, se reia procedura cu cel care îl va cumpăra.
Prin anvelopa clădirii, potrivit proiectului de hotărâre, se înţelege “ansamblul constructiv de închidere perimetrală a clădirii, compus din faţade, indiferent de materiale şi sistem de realizare, precum şi sistem de acoperire – terasă sau învelitoare -, inclusiv elemente exterioare funcţionale şi de plastică arhitecturală, precum balcoane, logii, bocindouri, aticuri, cornişe, ornamente – brâuri, ancadramente, trafoare, bosaje, profile -, şi altele asemenea”.
Unii consilieri au solicitat să se ia măsuri şi în alte zone ale oraşului, nu doar în Centrul Vechi
În cadrul şedinţei de Consiliu Local din decembrie 2018, în care s-a adoptat noul regulament, înainte de vot, unii consilieri şi-au exprimat speranţa că Primăria va avea în vedere şi clădirile degradate din alte zone ale oraşului, nu doar pe cele din Centrul Istoric. “Am înţeles că ne limităm la zona istorică pentru că volumul de lucru este foarte mare. Aş vrea să propun în acest Regulament să facem o agendă şi pentru excepţii. Sunt clădiri în Municipiul Brăila care nu sunt în zona istorică şi care necesită atenţie. Să specificăm printr-o notă ca această comisie, care va dipune măsurile de remediere a faţadelor de clădire, să poată lua măsuri şi la sesizarea cetăţenilor sau a altor organe privind clădiri deosebite aflate în afara zonei istorice. Sunt clădiri care se dărâmă şi au nevoie de atenţie”, a spus Dan Păun, consilier ALDE.
Primarul Marian Dragomir l-a asigurat pe acesta că are în vedere un astfel de proiect, care să fie adoptat pe parcursul anului 2019. “La anul (anul în curs n.n.) dorim să extindem, exact cum aţi propus, şi la alte clădiri istorice aflate în Municipiul Brăila. Zona centrului istoric este foarte mare şi fiecare clădire trebuie inventariată. Îmi doresc ca până la finalul mandatului o mare parte dintre clădirile din centrul istoric să fie reabilitate şi cetăţenii care fac acest lucru să aibă scutire la plata impozitului. Administraţia nu trebuie doar să penalizeze ci şi să ofere o compensaţie celor care sunt un bun exemplu de practică”, a spus primarul în plenul şedinţei CLM.
Un alt consilier, Bogdan Botea, reprezentant al PND, a ridicat şi problema spaţiilor comerciale care zac abandonate pe raza municipiului şi care tind să devină focare de infecţie. Botea a făcut aluzie la Romarta Nouă, un spaţiu abandonat de ani de zile, aflat la doi paşi de Palatul Administrativ. “Sper să aveţi destul de mult curaj pentru a-i sancţiona pe acei deţinători de spaţii comerciale care le lasă în paragină. Avem un peisaj deplorabil la circa 50 de metri de sediul Primăriei şi nu numai acolo. Este un mare deţinător de spaţii care le abandonează din cauza chiriilor exorbitante pe care le percepe. Această problemă trebuie rezolvată pentru că deja se creează o problemă de igienă, nu doar de aspect”, a punctat Botea.
Primarul a promis că va avea în vedere adoptarea, într-o şedinţă ulterioară, a unui regulament special pentru această chestiune. “Există, într-adevăr, societăţi care ţin foarte mult la preţul chiriei. Trebuie să stabilim un regulament similar şi pentru spaţiile comerciale cu aspect abandonat, pe care să-l aprobăm în Consiliul Local”, a spus Dragomir.
Amenzi de până la 2.500 lei pentru proprietarii îndărătnici
Mărirea impozitelor va fi pusă în practică, efectiv, începând cu anul viitor. Deocamdată, la nivelul Primăriei este în curs de constituire comisia care va evalua toate clădirile degradate din Centrul Vechi. În componenţa acesteia vor intra funcţionari publici şi poliţişti locali. Evaluarea ar urma să fie gata în această primăvară, astfel încât proprietarii să fie somaţi, până în iunie, să înceapă lucrările de reabilitare. Dacă aceştia nu se vor conforma până la toamnă, la anul vor plăti impozite mai mari.
Pe lângă măririle de impozit prevăzute în noul regulament adoptat, la sfârşitul anului trecut, în CLM, autorităţile locale îi avertizează pe proprietarii de clădiri degradate că vor primi şi amenzi, până când vor face lucrările de reabilitare necesare. “În fiecare an se vor da sancţiuni. Deci, pe lângă «bonificaţia» de 500% la impozit, ca să o numim aşa, ei vor primi şi amenzile prevăzute de legislaţia în vigoare, pe care le dă Poliţia Locală. Indiferent cum am vrea noi să spunem, amenzile se dau conform legii”, a declarat primarul Marian Dragomir, în cadrul unei conferinţe de presă susţinute în urmă cu câteva zile. Sancţiunile pentru neîngrijirea clădirilor şi terenurilor proprietate personală au fost majorate anul trecut, tot printr-o hotărâre a Consiliului Local. Astfel, dacă înainte acestea se situau între 250 şi 750 lei, în prezent valoarea minimă este de 1.000 lei, iar maximul amenzilor care pot fi date de Poliţia Locală în speţă este de 2.500 lei.
În cadrul recentei conferinţe de presă, viceprimarul Alexandru Jantea a punctat că sancţiunile nu pot fi date una după alta ci doar la un interval de câteva luni, timp în care proprietarul trebuie lăsat să poată pune în practică lucrările de renovare. Asta în condiţiile în care, cel puţin pentru clădirile monument istoric, pentru reabilitare trebuie obţinut şi un aviz din partea Direcţiei pentru Cultură, iar procedurile pentru obţinerea unui astfel de aviz sunt destul de complicate.
Tocmai pentru că birocraţia este destul de mare, iar reabilitarea unor clădiri vechi implică foarte mulţi factori, noul arhitect şef al municipiului Brăila, Corina Elena Anghelescu, a anunţat că lucrează la un ghid practic pentru cei care vor să-şi renoveze imobilele din Centrul Vechi. “Vom veni cu un ghid. Un fel de îndrumar, cum să procedeze proiectanţii şi proprietarii imobilelor pentru refacerea acestor faţade. Doresc să îl fac public în cel mai scurt timp. Acest ghid va veni în ajutorul lor. Noi putem doar să le dăm acest ghid de bune practici, cum să repare aceste faţade, ce materiale să utilizeze, ce culori. Să îi îndrumăm spre cea mai bună direcţie”, promite arhitectul Anghelescu.
De altfel, Primăria pare să încerce să fie exemplu de bună practică nu doar prin elaborarea acestui ghid ci şi prin reabilitarea efectivă a clădirilor pe care le deţine în Centrul Vechi. Astfel, în bugetul local pentru anul în curs ar urma să fie prinsă o sumă generoasă pentru asemenea investiţii. “Valoarea exactă a sumei alocate, dar şi clădirile care se vor afla pe lista reabilitărilor vor fi făcute publice după aprobarea bugetului pentru 2019”, ne-a precizat viceprimarul Alexandru Jantea.
După cum se ştie, după aproape două decenii de procese, Primăria a reuşit să intre în posesia clădirii fostului sediu CEC de pe strada Mihai Eminescu. Este unul dintre cele mai impozante imobile din Centrul Vechi, însă din păcate a ajuns într-un stadiu avansat de degradare, după ce a stat abandonat atât timp. Primăria promite că îl va reabilita cât mai curând posibil. Totuşi, este puţin probabil ca lucrările să înceapă anul acesta, pentru că investiţia ar fi prea mare pentru bugetul local, astfel să se va încerca obţinerea unei finanţări de la Ministerul Culturii.
Administrație
Operațiunea ”Comasarea”. Ce spun primarii
• în județul Brăila sunt 5 comune cu mai puțin de 1.500 de locuitori • dintre acestea, 4 sunt conduse de liberali și una de un primar PSD, în vreme ce la nivel național social-democrații au mai multe primării care se ”califică” pentru comasare • în această săptămână proiectul va intra în dezbatere publică astfel încât se va încheia, cel puțin teoretic, perioada speculațiilor
Proiectul de reorganizare administrativ-teritorială a României va fi lansat în consultare publică în această săptămână, pentru o perioadă de 10 zile, după care va fi transmis Guvernului, informează Radio România Actualități.
Ministrul Dezvoltării, Alexandru Stoica, a precizat că procesul se va face în două etape, prima fiind de comasare voluntară, pentru care ar trebuie organizate referendumuri locale şi în urma căreia respectivele administraţii ar putea beneficia de investiţii şi facilităţi fiscale.
„Gândim un program de investiții pentru cei care aleg să comaseze voluntar, cu sprijin, și inclusiv și pentru cetățeni reducerea impozitelor cu până la 50%, pentru cei care aleg să se comanseze. Noi am început deja primele demersuri, îmi doresc să vin cât mai repede cu acest program de finanțare pentru cei care doresc să facă această comansare voluntară și, bineînțeles, să putem să le ducem într-un timp cât mai scurt și dumnealor să inițieze demersurile pentru referendumuri locale, care vor avea loc până la 1 martie 2027. În fiecare județ avem deja discuții și avem și primari care doresc să facă această comansare voluntară”, a declarat Alexandru Stoica, postului național de radio.
A doua etapă a reorganizării administrativ-teritoriale va avea loc după 1 martie 2027, când Guvernul îşi va asuma răspunderea în Parlament pe un astfel de proiect de lege.
”O să gândim până-n detaliu aceste lucruri ca cetățenii să nu simtă această comasare, din contra”
”Totul se va desfășura ca-nainte. Chiar dacă primăria din zona respectivă o să treacă la cealaltă de lângă, acolo o să rămână un punct de informare, un punct de lucru, în care o să fie un angajat care o să-i ajute mereu: că au nevoie de o adeverință, că vin la plata taxelor. Deci totul va fi ca înainte și va fi un birou dotat cu tot ce înseamnă partea de digitalizare, ca să semneze în timp real anumite adeverințe. Deci o să gândim până-n detaliu aceste lucruri ca cetățenii să nu simtă această comasare, din contră: o să vadă că se trage o țeavă de canalizare, că vine o rețea de alimentare cu apă.(…) Din contră, o să aibă mai multe beneficii. Eu cel puțin așa gândesc lucrurile, ca ei să aibă acces la mult mai multe servicii de de calitate”, a mai explicat ministrul Dezvoltării la Radio România Actualități.
Dacă la nivel național primăriile PSD sunt mai bine de jumătate din numărul total al localităților care ar intra la comasare, în Brăila din 5 localități, 4 edili sunt de la PNL. Cotidianul ”Obiectiv – Vocea Brăilei” a luat un ”puls” tuturor primarilor care conduc comune cu mai puțin de 1500 de locuitori. Iată declarațiile:
Primarii vin cu argumente pertinente
Ilie Efteme (PSD), primarul comunei Siliștea:

”Punctul meu de vedere este că dacă legislația și tot ceea ce vor pune dânșii la dispoziție va duce în această direcție, dacă dânșii hotărăsc comasarea, noi nu avem ce să facem. Statistic, la ora aceasta am 1.878 de locuitori. Dacă dânșii vor hotărî că Siliștea va trebui să intre la comasare, atunci va trebui să le explicăm oamenilor pe îndelete, situația care se va crea. Dacă mă întrebați pe mine, la Siliștea nu este o problemă din punct de vedere al finanțărilor vizavi de ceea ce se întâmplă la nivel de salarii.
Dar dacă legea-i lege, mi se pare corect să o respectăm. Și atunci vom vedea cum se va produce comasarea și cu cine. Nu știu cu cine ar putea să ne unească: cu Cazasu sau cu Romanu. Nu știu. Am citit și eu că se vor face evaluări, că vor fi niște criterii. La momentul acesta nu avem nimic concret. Să fi avut discuții cu privire la comunitățile noastre despre această comasare.
Probabil că și dânșii dacă vor găsi soluția care va trebui să fie adecvată pentru aceste comune și va fi evaluată fiecare din toate punctele de vedere, și al banilor care vin din diverse surse, pentru finanțare proprie, vor găsi soluția care să fie cea mai utilă pentru cetățeni. Dar vă spun: nimeni nu s-a născut primar. Nimeni nu va muri primar doar că așa s-a născut el. Eu spun că prioritățile pentru comunitate sunt esențiale!”
Tudorel Gîscă (PNL), primarul Comunei Racovița:

”O astfel de intenție există de mult timp, dar nu s-a materializat cu nimic până acum. Legat de mine, ce să spun?! Dacă e musai, cu plăcere! Nu avem altă soluție. Ideea este că într-adevăr se face economie. Bani care s-ar fi dat primarilor, către vice și așa mai departe.
Dar trebuie să se țină cont și de populație. Pentru că oamenii sunt învățați pe sistemul acesta actual, cu regulile care sunt acum și, dacă nu le creezi posibilitatea să își desfășoare activitatea în continuare, or să creadă că această reformă este înspre binele statului și nu spre binele populației. Deci trebuie lucrat foarte atent la partea aceasta cu populația.
Dacă vorbim strict despre bani, într-adevăr se face economie. Cam așa văd eu. Pentru că la mine vin oamenii tot timpul cu orice problemă micuță. Nu știu cum or să o rezolve. Plus că este și întinderea aceasta de teren agricol. Fiecare în registrul agricol își știe părticica lui. Dacă se unesc… e greu.
Dar mă rog, poate că sunt oameni luminați acolo, poate au idei, știu să rezolve și problema aceasta cu locuitorii, ce să zic. Întinderea e mare. Plus că mai intervine și patriotismul local, ca să mă exprim așa. Păi, cel din comuna mare mai gândește el să investească și în sătucurile care mai rămân pe acolo?! Zic și eu așa. Automat, primarul va fi din localitatea cea mai puternică. Eu sunt sceptic că se va pune în aplicare curând așa. Dar v-am zis: dacă-i musai, cu plăcere!”
Ionel Bălan (PNL), primarul comunei Frecăței

”Dacă iau profilul comunei mele nu o văd bine. Așa cum știți, comuna Frecăței face cât vreo șase – șapte localități din județ, ca suprafață teritorială. Aici trebuie să țină cont și de suprafață. Frecăței este a șaptea comună ca suprafață teritorială din România și nu-i ușor.
Iar mai mult decât atât, comuna Frecăței se autofinanțează. Bani de la Guvern nu primim, pentru că avem de unde. Deci eu nu consider că este o idee prea bună și trebuie să țină cont de mai multe criterii. Unul este acesta legat de suprafață, posibilitatea de a se autofinanța și abia după aceea numărul de locuitori. Ar fi mai multe criterii.
Acum, a anunțat domnul ministru, dar trebuie făcută o analiză destul de bună și să se ia o decizie de genul acesta. Nu ne-a consultat nimeni deocamdată. Doar ce am văzut prin presă, la televizor. Acestea sunt informațiile. E destul de greu. Nu e așa de simplu, doar să spui: localitățile cu populația sub 1.500 de locuitori. Acum văzusem undeva și la 3.000 de locuitori. Eu cred că trebuie făcută o analiză și abia apoi. Și luată fiecare localitate în parte. După profilul fiecărei comune. Potrivit ultimului recensământ eu am 1.200 de locuitori, 1.256 de locuitori, am văzut la sfârșitul lui 2025, cu domiciliul pe raza comunei. Mărașu are undeva peste 2.000. Deci împreună tot nu facem 5.000 de locuitori. Ce înseamnă asta? Să mă mai duc cu o altă comună. Care este aceasta? Bertești, Stăncuța?! Vă dați seama ce înseamnă? De aceea spun că trebuie făcută o analiză destul de bună, apoi să se ia o decizie. Și să ne consulte și pe noi în primul rând!”
”Văd că toți spun de comasare și de reducerea UAT-urilor, comunelor, dar nu spune nimeni nimic despre reducerea numărului de parlamentari”
Nicușor Vasilache (PNL), primarul comunei Scorțaru Nou

”Deocamdată totul este la nivel de discuție. Nu mă deranjează. Tot ce va fi, asta este! Nu o să fiu eu contra sistemului sau contra programului. Nu știu, oricum, noi am fost mult dezavantajați, dar nu de acum cu reorganizarea, ci pentru că de fiecare dată banii au fost alocați și de la Consiliul Județean și de la nivelul Ministerului de Finanțe, pe criterii de populație. Ceea ce nu este foarte normal. Pentru că noi suntem mici ca populație, dar o comună nu știu dacă foarte mare, dar mijlocie. Suntem în primele 20. Avem venituri proprii. Ca suprafață avem 10.000 de hectare, avem patru sate arondate.
Eu am spus multora: avem patru cimitire, patru cămine. Sunt comune care sunt mai mari ca populație, dar au unul sau două sate și cheltuielile sunt altele la ei. Ca suprafață au 5.000 mp, dau un exemplu. Dar asta este, mergem înainte. Nu avem ce face! Ca venituri proprii, noi avem venituri mult mai mari. Anul ăsta cred că am avut undeva la 20 de miliarde venituri proprii. Salariile, dacă verificați cred că sunt cele mai mici din județ în comuna noastră. Dar asta este, nu avem ce face. Cum va fi stabilit de sus așa ne vom adapta. Nu o să fim noi acum contra. Dar deocamdată nu se știe concret.
Vedeți și dumneavoastră că sunt discuții, cu 1.500, cu 3.000, acum cu 5.000. Nu vreau să fiu subiectiv. Este ok. Asta este. Nu e că îmi pare bine sau rău. Vă dați seama că este o comună îmbătrânită. Noi avem o relație cu cetățenii. Să te duci undeva la 10-15 km nu este ușor. Nu neapărat pentru noi, că nu ne gândim numai la noi. Eu mai am 3-5 ani și ies la pensie, dar sunt ceilalți care vin din urmă.
Ceva trebuie să se facă, dar văd că toți spun de comasare și de reducerea UAT-urilor, comunelor, dar nu spune nimeni nimic despre reducerea numărului de parlamentari. Știți că este o lege și cineva i-a dat un titlu foarte frumos: «Lege pentru căței, dar nu pentru dulăi». Un ales local, de la județ în jos, să spunem, dacă pleacă din partid, pierde funcția. În Parlament, nu. Dumnealor se pot duce într-o legislatură la 5 partide și nu își pierd funcția. Cam așa este și acum cu această comasare”.
Ionel Meiroșu (PNL), primarul comunei Surdila Greci

”N-am apucat să văd foarte bine propunerea. La o primă vedere nu pot să îmi fac o idee. Depinde de mulți factori. Noi, după ce l-am omorât pe Ceaușescu, vorbim despre o reformă în administrația publică, dar din punctul meu de vedere ar fi o pseudoreformă dacă nu ar exista și o reorganizare administrativă și unirea mai multor administrații. Dar asta este cu un mare semn de întrebare.
Depinde cum o gândim. Poate să aducă într-adevăr un plus? Poate să degreveze cumva presiunea, să zicem, bugetară, pentru că se discută foarte mult despre chestia asta? Poate noua formă administrativă să răspundă cu aceleași servicii publice de calitate care trebuie prestate către cetățeni? Adică noua entitate mă gândesc că ar trebui să îi ofere cetățeanului un serviciu public cel puțin la nivelul la care era până în momentul fuziunii administrative. Sunt mulți dacă. Ba mai mult, eu cred că trebuie ținut cont și de specificul fiecărei localități. Cred că sunt foarte multe lucruri de pus în balanță”. Sursa citată a continuat:
”Dacă mă întrebați cum se va putea face benevol, prin, referendum, prin voință locală, mă gândesc că va fi foarte greu de atins un rezultat! Pentru că dacă ne uităm așa, am înțeles că o astfel de fuziune a încercat-o Bolojan la Oradea, dar nu a reușit. A încercat Boc la Cluj, nu a reușit. S-a încercat la Buzău și nu a ieșit referendumul. De aceea mă gândesc că este puțin probabil ca într-o formă voluntară să se rezolve mare lucru. De aceea nu înțeleg de ce pierdem timpul dacă vor sau nu. Au socotit-o? Consideră că este mai economic? Consideră că ar aduce un plus în zona serviciilor publice către cetățean, atunci trebuie să gândească o formă și să spună «domnule, asta este!» și să o luăm ca atare.
Mă gândesc că partea aceasta de voluntariat e o pierdere de timp. Dar eu v-aș da exemplul concret al comunei Surdila Greci, pentru că nu mă pot duce în altă parte. Am sub 1.500 de locuitori, cu cine ar trebui să fac o fuziune administrativă? Evident, cu Făureiul, pentru că este o chestiune naturală, geografică. Pentru că Făureiul este înconjurat de teritoriul administrativ al comunei Surdila Greci, dacă ne uităm pe o hartă.
Știu că avem acum prin act normativ această posibilitate să ne unim voluntar, să zicem, Surdila cu Făurei. Dar să vedem care e forma? Ce vor? Cum au gândit-o, că de aceea sunt acolo, nu?!” Sursa citată a mai atras atenția asupra impactului bugetar pentru organizarea de referendumuri în ideea unor posibile comasări, în condițiile în care rezultatul nu poate fi anticipat și nici garantat. În acest context, ar trebui încercată direct varianta prin lege organică, mai crede primarul Ionel Meiroșu.
Județul Brăila: administrația comunelor costă 985 lei/locuitor, în medie pe an
Conform unei analize efectuate de site-ul banicurați.ro județul Brăila are 40 de comune: 5 sub 1.500 de locuitori, 27 sub 3.000 și 38 sub 5.000. În 2025, administrația comunelor din județ (aparatul primăriei, starea civilă, fondul de rezervă, dobânzile) a costat 985 de lei pe locuitor, cam la fel ca media tuturor comunelor din țară: 981 de lei.
Cea mai scumpă administrație pe locuitor din județ: Comuna Racovița (892 de locuitori), 2.612 lei/locuitor/an, media 2021–2025. Cea mai ieftină: Comuna Ulmu (3.151 de locuitori), 553 de lei.
Pe țară: în comunele sub 1.000 de locuitori, administrația a costat 2.374 de lei pe locuitor, iar în cele de peste 5.000, 791 de lei. Pentru mai multe detalii accesați https://banicurati.ro/cost-primarii-braila
Administrație
O nouă arteră «botezată» în Municipiul Brăila: Strada Munteniei
• consilierii municipali au aprobat, recent, atribuirea acestei denumiri drumului ce aparține domeniului public al Municipiului Brăila, între Șoseaua Râmnicu Sărat și limitele de proprietate identificate cadastral cu NC 101247 și NC 1635 • solicitarea a venit din partea societății Leroy Merlin România SRL, dar și a unui cetățean • consilierul municipal SOS România Brăila, prof. dr. Ionel Ștefan Alexandru, a precizat că deși Brăila este oraș martir, încă nu are nicio denumire de stradă legată de evenimentele din Decembrie 1989 • primarul Marian Dragomir s-a arătat deschis către această idee și a precizat că va analiza posibilitatea de a redenumi o zonă cu un nume legat de Revoluție
Municipiul Brăila are în nomenclator o nouă stradă. Mai precis, în cadrul ședinței ordinare a Consiliului Local Municipal Brăila din 30 octombrie, consilierii au aprobat atribuirea denumirii ”Strada Munteniei” drumului ce aparține domeniului public al Municipiului Brăila, situat între Șoseaua Râmnicu Sărat și limitele de proprietate identificate cadastral cu NC 101247 și NC 1635.
Totodată au votat și includerea străzii în nomenclatorul stradal al Municipiului Brăila. Mai mult, consilierii au stabilit și că accesul stradal va fi permis necondiționat tuturor operatorilor serviciilor de utilitate publică, precum și celor specializați pentru situații de urgență.
După cum reiese din documentația aflată la mapa consilierilor, acest demers a pornit ca urmare a unei adrese venite din partea societății Leroy Merlin România SRL, care a solicitat atribuirea unei denumiri de arteră și inventarierea în Domeniul Public al Municipiului Brăila, în conformitate cu Planul Urbanistic Zonal ”Schimbare Funcțiune CS2 și M1A și construire Complex Comercial Bricolaj Leroy Merlin; Gospodărire Apa, Împrejmuire și Porți, Drumuri, Alei, Spații Verzi, Organizarea Lucrărilor de Execuție”, aprobat printr-o hotărâre a CLM Brăila din 22 ianuarie 2025, dar și în urma unei cereri transmise de către un cetățean privind necesitatea atribuirii unei denumiri străzii respective.
”Având în vedere modificarea în timp a geometriei imobilelor existente și organizarea urbanistică în această zonă, și că în prezent sunt deținători de imobile cu acces din drumul identificat cu NC 103568, se impune atribuirea unei denumiri de stradă și includerea acesteia în Nomenclatorul Străzilor din Municipiul Brăila. Prin atribuirea de denumire de arteră a drumului de acces, în conformitate cu prevederile art. 67 din OG nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor și Anexa I cu Normele tehnice privind proiectarea și realizarea străzilor în localitățile urbane, precum și atribuirea de numere administrative loturilor aferente, acestea vor avea adrese administrative și vor putea fi înscrise fiscal de către deținătorii acestora, precum și faptul că vor putea solicita autorizații de construire și branșamente la rețelele de utilități publice”, se menționează în raportul de specialitate.
Suprafața arterei respective este de 4.341 mp, iar limitele sunt: Municipiul Brăila – Șoseaua Râmnicu Sărat și limitele de proprietate identificate cu NC 101247 și NC 1635, conform planului de încadrare în zonă, după cum se mai menționează în proiect.
Discuții despre o stradă dedicată Revoluției din 1989
La momentul votului proiectului, președintele SOS România, organizația județului Brăila, prof. dr. Ionel Ștefan Alexandru, a intervenit în plen pentru a atrage atenția că municipalitatea ar trebui să stabilească denumirea unei străzi dedicate Revoluției din 1989, având în vedere că Brăila este oraș martir.
”Stimați colegi, atât noi, cât și Comisia de urbanism, ar trebui să fim atenți când apar astfel de situații privind atribuirea unor denumiri de străzi, ținând cont de faptul că aceste denumiri trebuie să reflecte și unele aspecte din istoria Brăilei. Mă refer la istoria recentă. De exemplu, noi nu avem nicio denumire legată de evenimentele din 1989. Am avut aici 43 de morți și 99 de răniți. Vă dați seama, o pierdere importantă! Brăila este oraș martir și totuși nu are o denumire semnificativă pentru o stradă, o alee, un parc, legat de acest eveniment.
Ca să nu mai dau și un alt exemplu, nu știu dacă în Brăila, există vreo stradă legată de Hariclea Darclée, cea mai mare personalitate a Brăilei din secolul XIX. Ar trebui, deci, să fim atenți și să ținem cont de astfel de probleme, de astfel de aspecte, când apar posibilitățile de atribuire a denumirii unei străzi. Mulțumesc!”, a declarat Alexandru.
Proiectul a fost aprobat cu unanimitate de voturi. Ulterior, în cadrul ședinței, în timpul numărării voturilor secrete pentru alte proiecte, consilierii au purtat câteva discuții libere.
În acest context, primarul Marian Dragomir a dorit să puncteze că este de acord cu propunerea lui Alexandru și a menționat că o posibilă astfel de denumire ar fi ”Piața Revoluției”, însă nu ar dori ca modificarea numelui vreunei străzi să afecteze locuitorii din zonă sau comercianții, care să fie nevoiți să își schimbe cărțile de identitate, documente oficiale și așa mai departe.
Acesta a transmis totuși că secretarul general al Municipiului Brăila, Ion Drăgan va verifica situația în teren și dacă va fi posibil, se va încerca atribuirea unei astfel de denumiri pentru o arteră din oraș.























