Cultură
Recomandare de lectură: HEMINGWAY ȘI CU MINE, PAULA McLAIN, Editura Humanitas, București, 2019
Paula McLain s-a născut la Fresno, California, în 1965. A fost abandonată de părinți și crescută apoi de rude și de instituțiile statului. A publicat două volume de poezie și o carte de memorii, intitulată “Like Family: Growing up in Other People՚s Houses” (2003). Romanul său de debut a fost “A ticket to Ride”, apărut în 2009, iar în 2011, publică “Soția din Paris”, carte ce îi va aduce consacrarea internațională, fiind tradusă în peste 35 de limbi.
“Hemingway și cu mine” apare în 2018 și devine în scurt timp bestseller New York Times, publicat, în același an, în douăsprezece țări.
Mărturisindu-se atrasă irezistibil de poveștile femeilor curajoase și originale, care își croiesc singure drumul în viață și își controlează destinul, Paula McLain îi dedică acest roman uneia dintre cele mai interesante figuri din peisajul jurnalistic și literar al secolului XX.
Cartea surprinde o emoționantă reconstituire ficțională a poveștii de iubire dintre Martha Gellhorn, celebra corespondentă de război, și Ernest Hemingway.
În 1937, tânăra jurnalistă și scriitoare Martha Gellhorn pătrunde clandestin în Spania măcinată de Războiul Civil. Ajunsă la Madrid pe urmele subiectelor care o pasionează, îl reîntâlnește pe Hemingway, scriitor deja celebru, cu care își încrucișase drumurile în timpul unei vacanțe în Florida. În mijlocul luptelor eroice, al suferinței și tragediei, atracția dintre ei, alimentată de crezuri commune, devine irezistibilă. Legătura pasională destramă cea de-a doua căsnicie a lui Hemingway și o transformă pe Martha în muză și soție.
Va putea însă neîmbânzita Martha să fie sprijinul de care are nevoie soțul ei sau va rămâne aceeași femeie independentă și îndrăzneață, gata să-l lase în urmă pe Ernest și tot ce părea să însemne viața ei – splendoarea apelor tropicale, vegetația luxuriantă și culorile tari ale Cubei sau atmosfera trepidantă a New Yorku-lui ori marile întinderi ale Vestului american -, pentru a fi martorul evenimentelor cruciale din Europa însângerată și devastată de confruntările decisive ale celui de-al Doilea Război Mondial?
“Captivant… Pe lângă suișurile și coborâșurile căsniciei tumultoase a Marthei Gellhorn cu Ernest Hemingway, McLain ne prezintă o femeie care visează îndrăzneț și nu se teme să-și urmărească aceste visuri într-o lume dominată de bărbați.” – New York Times Book Review
Acest volum este disponibil pentru public, spre împrumut, la Biblioteca Județeană „Panait Istrati” Brăila. Disponibilitatea titlului poate fi consultată în catalogul electronic al bibliotecii – https://toread.bjbraila.ro/opac.
Cultură
Cartea lui Anton Pann, lansată la Biblitoteca Județeană „Panait Istrati”
• este vorba de „Bazul teoretic și practic al muzicii bisericești”, lucrare din anul 1845 – reper fundamental pentru muzica psaltică românească • prezintă: dr. Constantin Răileanu și Laurențiu Ionescu, iar moderator al lansării de carte este dr. Eduard Claudiu Brăileanu
Sala „Fănuș Neagu” a Bibliotecii Județene „Panait Istrati” Brăila (Piața Poligon nr. 4) găzduiește miercuri, 18 noiembrie 2026, începând cu ora 17:00, lansarea cărții „Bazul teoretic și practic al muzicii bisericești”, de Anton Pann.
Preocupat de formarea muzicienilor și a cântăreților de strană, marele Anton Pann a elaborat, în prima jumătate a secolului al XIX-lea, „Bazul teoretic și practic al muzicii” – cea mai amplă lucrare teoretică a sa și un reper fundamental pentru muzica psaltică românească.
Potrivit organizatorilor lansării, volumul sintetizează cunoștințele muzicale ale epocii, având un important rol pedagogic și normativ, dar și o relevanță actuală prin explicațiile privind interpretarea și tehnica vocală.
Ediția îngrijită de dr. Constantin Răileanu reunește facsimilul ediției din anul 1845, cu text chirilic și notația muzicală originală, transliterarea și adaptarea textului la limba română actuală, precum și transpunerea notației în sistemul muzical occidental. Volumul este completat de un amplu studiu introductiv semnat de dr. Constantin Răileanu și de o postfață a prof. univ. dr. Vasile Vasile, care oferă contextul istoric și teoretic necesar înțelegerii lucrării.
Prezintă: dr. Constantin Răileanu și Laurențiu Ionescu, iar moderator al evenimentului cultural este dr. Eduard Claudiu Brăileanu, din cadrul Bibliotecii Județene „Panait Istrati” Brăila.
Cultură
„Nu Brăila este fiica Țării Românești, ci ea este maica acestui Principat”
• este titlul colocviului dedicat savantului Nicolae Iorga, la 155 de ani de la naștere • evenimentul se va desfășura marți, 17 noiembrie, în Sala „Regele Ferdinand I și Regina Maria” a Muzeului Brăilei „Carol I” • vor susține comunicări: drd. Fatme Nistoroi, drd. Cătălina Mârza, conf. dr. Costin Croitoru, dr. Zamfir Bălan și dr. Adrian Trifan
Sala „Regele Ferdinand I și Regina Maria” a Muzeului Brăilei „Carol I” (instituție aflată în Piața Traian nr. 3) găzduiește marți, 17 noiembrie 2026, de la ora 11:00, colocviul „Nu Brăila este fiica Țării Românești, ci ea este maica acestui Principat”, dedicat marelui savant, om politic și academician Nicolae Iorga, la 155 de ani de la naștere. Intrarea este liberă.
Prezintă: drd. Fatme Nistoroi, „Contribuțiile lui Nicolae Iorga referitoare la Brăila turcească”; drd. Cătălina Mârza, „Institutul Român (Casa Iorga) din Saranda, Albania, centru de cultură și spiritualitate românească în Balcani”; conf. dr. Costin Croitoru, „Asupra legăturilor lui Nicolae Iorga cu Brăila”; dr. Zamfir Bălan, „Nicolae Iorga despre Panait Istrati” și dr. Adrian Trifan, „Nicolae Iorga și românii din Balcani”.
Savantul Nicolae Iorga (n. 5 iunie 1871, Botoșani, d. 27 noiembrie 1940, Strejnicu) a fost un mare istoric, critic literar, dramaturg, enciclopedist, memorialist, profesor universitar și academiecian, dar și om politic (parlamentar, cel de-al 34-lea prim-ministru al României). Implicat activ în sărbătorirea Centenarului eliberării urbei dunărene de sub turci (1929), Iorga a fost un adevărat prieten al Brăilei, apropiat al familiei primarului Traian Țino și nu numai.
A publicat lucrări despre Brăila și a susținut conferințe la Teatrul Comunal, azi „Maria Filotti”.






















