Administrație
Războiul lătrăilor
• după câțiva ani de procese, reprezentanții ASPA Ivets, asociația care a încheiat un contract în 2018 cu Primăria Chiscani pentru a aduna câinii comunitari de pe teritoriul comunei, ne-au informat că li s-a făcut dreptate în instanță, în ciuda acuzațiilor primite din partea FPAM, un alt ONG de profil • Florentina Istrate, președintele ASPA Ivets, a afirmat că instanțele judecătorești au decis în cele din urmă să caseze hotărârea Curții de Conturi Brăila, care obligase Primăria Chiscani să recupereze banii pe care îi acordase Asociației contra serviciilor prestate • de asemenea, primăria condusă de Costică Cojea a fost obligată să achite cheltuielile de judecată după întreg acest episod • cu toate acestea, problema gestionării câinilor comunitari din comuna Chiscani rămâne nerezolvată
După un ”război” în instanțe dintre două ONG-uri ce au ca activitate principală câinii comunitari, Primăria Comunei Chiscani, care a apelat la serviciile uneia dintre acestea, a ieșit cea mai șifonată din ecuație și cu problema maidanezilor de pe străzi în continuare nerezolvată. Este vorba despre un episod pornit în 2018, când Consiliul Local Chiscani a aprobat intrarea într-o asociere cu Asociația pentru Supravegherea și Protecția Animalelor (ASPA) ”Ivets” pentru a-și strânge astfel câinii comunitari de pe străzile comunei, inclusiv din Stațiunea Lacu Sărat. Această mutare nu a fost deloc bine primită de către reprezentanții unui alt ONG, Federația pentru Protecția Animalelor și Mediului (FPAM), care au atras atenția la vremea respectivă că din punctul lor de vedere s-a procedat ilegal. Aceasta, deoarece Primăria, deși a avut propriul serviciu, l-a desființat și apoi a ales varianta cu asocierea cu ASPA „Ivets”, deși, potrivit FPAM, nu ar fi avut dreptul să adere la asociații private din afara județului pentru gestionarea câinilor fără stăpâni, ci ar fi trebuit să funcționeze cu propriul serviciu specializat în acest sens. FPAM a acționat în instanță Primăria Chiscani și a intentat în paralel și procese celuilalt ONG. Iar în contextul unui control al Curții de Conturi la Primăria Chiscani, care i-a cam dat dreptate la momentul respectiv, ONG-ul a reușit să blocheze lucrurile, obținând o victorie la Curtea de Apel Galați. Ba mai mult, Primăria s-a văzut obligată printr-o decizie a Curții de Conturi să oprească operațiunea de capturare a câinilor și să recupereze banii pe care deja îi plătise către ASPA „Ivets” pentru serviciile prestate: aproape 60.000 lei.
Recent, Florentina Istrate, președintele ASPA Ivets, a luat legătura cu redactorii cotidianului ”Obiectiv – Vocea Brăilei” pentru a aduce anumite clarificări privitoare la situația actuală legată de întreg acest episod complicat, precizând că a reușit să dovedească faptul că nu s-a procedat nicidecum ilegal, așa cum a acuzat FPAM. După ani de procese, Istrate a afirmat că instanțele judecătorești i-au dat dreptate în cele din urmă, chiar dacă, după cum recunoaște aceasta, problema de la Chiscani a rămas acum ”în aer”. Cert este că, instanțele judecătorești au anulat decizia Curții de Conturi prin care Primăria Chiscani fusese obligată să recupereze banii dați către această Asociație, însă au hotărât totuși că trebuie să achite cheltuielile de judecată în valoare de 4.670 lei.
O poveste încâlcită
Florentina Istrate a luat legătura cu redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” pentru a clarifica anumite lucruri privitoare la episodul din 2020, nemulțumită de faptul că membrii FPAM continuă atacuri în spațiul public la adresa Asociației sale, folosindu-se totodată de articolele apărute la vremea respectivă privind cele întâmplate în comuna Chiscani. Aceasta a dorit să povestească întreg episodul și toate etapele procesuale prin care a trecut în încercarea de a-și face dreptate.
”În 2018, Consiliul Local Chiscani a dat hotărâre de aderare la Asociație. Hotărârea a fost atacată în instanță de către FPAM. În fond am câștigat noi, în apel, la Curtea de Apel Galați au câștigat ei, definitiv. Între timp, FPAM acționase în judecată mult mai multe consilii locale care au urmat această procedură. Și într-un alt dosar care a ajuns la Curtea de Apel București, din oficiu, Curtea de Apel București numai că nu ne-a făcut proști, și pe noi, și pe ei. În sensul în care a casat hotărârea respectivă – deși și pe cealaltă o câștigasem pe fond – și a spus că ne judecam degeaba, pentru că nu stătea în proces emitentul actului administrativ. Practic, FPAM a dat în judecată UAT-ul și asociația având în vedere că emitentul era totuși Consiliul Local. Deci hotărârea pronunțată nu era opozabilă Consiliului Local dacă acesta nu a fost în proces. Deliberativul, practic. Și în următorii ani s-au casat toate hotărârile nejudecate la vremea respectivă și s-au rejudecat cu introducerea consiliilor locale emitente a hotărârilor de aderare în litigii”, a declarat Istrate, cu precizarea că a reușit să câștige definitiv mai multe procese pe această speță, care vizau asocieri din diferite localități din țară.
”Între timp, la presiunile FPAM, Curtea de Conturi Brăila a venit și a imputat Chiscaniului fiecare sumă de bani plătită către Asociația noastră ca fiind plătită ilegal. Curtea de Conturi a dat și un comunicat, un răspuns la o adresă a FPAM prin care spune că este ilegal, că e nu știu ce și așa mai departe. Pe care, de asemenea, dumnealor au perpetuat-o pe tot internetul. Chiscaniul ce a făcut? Bineînțeles, a solicitat anularea măsurii Curții de Conturi. A pierdut în fond și între timp s-a îndreptat și împotriva Asociației ca să recupereze prejudiciul ce l-a imputat Curtea de Conturi. A pierdut Chiscaniul împotriva Curții, în fond, iar litigiul a ajuns la Curtea de Apel Galați. Aici am intervenit și noi în litigiu și am făcut dovada tuturor hotărârilor motivate în fond ca fiind legale, celelalte, cu consiliul local, care a stat membru și așa mai departe, în litigiu. Iar Curtea de Apel Galați s-a pronunțat definitiv și a ANULAT măsura Curții de Conturi. Prin urmare, dacă tot ce a imputat Curtea de Conturi Brăila nu mai este valabil, Chiscaniul a renunțat la pretențiile îndreptate împotriva Asociației. Deci povestea a rămas oarecum în aer. Adică există hotărârea aceea definitivă dată cu UAT-ul, dar nu este opozabilă Consiliului Local. Există măsura Curții de Conturi, dar s-a dovedit a fi dată ilegal. Și suntem practic în aer. Dar așa stau lucrurile în momentul acesta și consider că lumea ar trebui să știe aceste lucruri”, a conchis sursa citată.
Aceasta ne-a transmis și o serie de dovezi privitoare la deciziile instanțelor de judecată.
Rămâne problema câinilor comunitari din Chiscani
Dincolo de scandalul dintre cele două ONG-uri, problema câinilor maidanezi din comuna Chiscani rămâne încă valabilă, după cum semnala chiar primarul Costică Cojea, la începutul anului, la o întâlnire a Asociației Comunelor din România (ACoR) filiala județeană Brăila. Primarul din Chiscani a solicitat atunci ajutor de la conducerea județului și de la parlamentarii prezenți, în speranța că s-ar putea construi un adăpost pentru câini capabil să preia și să cazeze potrivit legii patrupedele capturate de pe teritoriul întregului județ. Sau să fie edificate adăposturi mai mici, dar care să deservească unele comune care au nevoie. Cojea a afirmat la vremea respectivă că problema este una complicată, deoarece legislația nu permite utilizarea unor societăți specializate care ar putea doar să cazeze animalele capturate de pe teritoriul județului nostru în alt județ.
Administrație
Ajutoare de câte 10.000 de lei, de la Primărie, pentru două familii din Brăila
• două familii din Brăila, aflate în situații dificile, vor primi ajutoare de urgență în valoare totală de 20.000 de lei • la inițiativa primarului Marian Dragomir, proiectele au fost aprobate de Consiliul Local Municipal, după ce Direcția de Asistență Socială Brăila a evaluat situațiile celor afectați și a propus acordarea sprijinului financiar • banii vor ajunge la o familie a cărei locuință a fost afectată de un incendiu și la o mamă care are nevoie de ajutor pentru tratamentul medical complex al fiicei sale
Sprijin concret pentru două familii din Brăila care se confruntă cu situații dramatice. Primarul Marian Dragomir a inițiat două proiecte de hotărâre prin care administrația locală acordă ajutoare de urgență în valoare totală de 20.000 de lei.
Banii vor ajunge la o familie a cărei locuință a fost grav afectată de un incendiu și la o mamă care are nevoie de ajutor financiar pentru tratamentul complex al fiicei sale, diagnosticată cu afecțiuni grave. Ambele inițiative au primit votul Consiliului Local Municipal.
Dincolo de investițiile în infrastructură și proiectele de dezvoltare ale orașului, administrația locală are în vedere și situațiile în care oamenii au nevoie de ajutor imediat. Două astfel de cazuri au ajuns recent în atenția Primăriei Brăila, iar primarul Marian Dragomir a inițiat, alături de viceprimarul Alexandru Jantea-Crican, proiectele prin care familiile aflate în dificultate vor beneficia de câte 10.000 de lei.
Ajutor după un incendiu devastator
Primul caz este cel al unei familii din municipiu care a rămas cu locuința afectată în urma unui incendiu izbucnit pe 13 octombrie 2026. Flăcările au distrus patru anexe gospodărești, printre care bucătăria, baia și două magazii, pe o suprafață de aproximativ 40 de metri pătrați.
Au ars și bunurile aflate în interior, precum și aproximativ doi metri cubi de lemne. Nici locuința propriu-zisă nu a scăpat neatinsă.
Fumul și temperaturile ridicate au deteriorat tavanele, pereții și pardoselile mai multor încăperi, iar într-unul dintre dormitoare tavanul s-a prăbușit. Din fericire, incendiul nu s-a soldat cu victime. Pentru familia afectată, refacerea locuinței reprezintă însă o povară financiară dificil de suportat, veniturile provenind din pensii nefiind suficiente pentru acoperirea lucrărilor necesare.
În urma evaluării situației de către Direcția de Asistență Socială Brăila, a fost propus și aprobat un ajutor de urgență de 10.000 de lei, destinat reabilitării parțiale a imobilului.
Un alt ajutor, pentru tratamentul unei adolescente
Cel de-al doilea sprijin financiar este destinat unei familii care se confruntă cu o situație medicală deosebit de dificilă. O adolescentă diagnosticată încă de la naștere cu paralizie cerebrală spastică și scolioză severă are nevoie de o intervenție chirurgicală complexă la nivelul coloanei vertebrale.
Potrivit documentelor prezentate consilierilor locali, evoluția afecțiunii a impus recomandarea unei intervenții într-o clinică specializată din Uniunea Europeană, unde este necesară formarea unei echipe medicale multidisciplinare. Intervenția presupune o procedură complexă de stabilizare și corectare a coloanei vertebrale, care trebuie realizată într-un timp cât mai scurt. Costurile sunt considerabile.
Numai avansul solicitat de clinica din străinătate pentru procedura medicală se ridică la 36.800 de euro, iar suma finală urmează să fie stabilită în funcție de complexitatea intervenției și durata spitalizării. Familia are posibilități financiare limitate, venitul lunar fiind asigurat în prezent de un singur părinte angajat, în timp ce celălalt nu are un loc de muncă.
În aceste condiții, cheltuielile pentru transport, cazare, investigații medicale și recuperare reprezintă un efort suplimentar important.
Pentru a contribui la acoperirea unei părți dintre aceste cheltuieli, Primăria Brăila va acorda familiei un ajutor de urgență de 10.000 de lei. Suma este destinată transportului către unitatea medicală, cazării, investigațiilor și procedurilor de recuperare necesare adolescentei.
Inițiativă pentru sprijinirea celor aflați în situații-limită
Cele două proiecte au fost inițiate de primarul Marian Dragomir și viceprimarul Alexandru Jantea-Crican și au fost aprobate de Consiliul Local Municipal Brăila. Fondurile vor fi asigurate din bugetul Direcției de Asistență Socială Brăila.
Potrivit condițiilor stabilite, beneficiarii vor trebui să justifice utilizarea sumelor prin documente, în termen de șase luni de la efectuarea plății. Pentru ca acest sprijin să ajungă la familiile care au nevoie de el, un rol important l-a avut Direcția de Asistență Socială Brăila, care a analizat fiecare situație în parte și a evaluat dificultățile cu care se confruntă cei afectați.
Într-un caz, este vorba despre o familie care trebuie să-și refacă locuința după incendiul care i-a afectat gospodăria, iar în celălalt, despre o mamă care face eforturi pentru a-i asigura fiicei sale accesul la o intervenție medicală complexă.
În urma evaluărilor și a demersurilor făcute de instituție, au fost propuse soluții concrete de sprijin, materializate prin cele două ajutoare de urgență. În cazul în care banii nu sunt folosiți în scopurile pentru care au fost acordați, aceștia pot fi recuperați conform legii.
Fondurile, în valoare totală de 20.000 de lei, vor fi asigurate din bugetul Direcției de Asistență Socială Brăila. Cele 20.000 de lei reprezintă un ajutor punctual, dar și o formă de solidaritate a comunității locale față de oameni care se confruntă cu probleme ce le depășesc posibilitățile financiare.
Iar prin aceste inițiative, administrația condusă de Marian Dragomir intervine în două situații în care sprijinul financiar poate face diferența: refacerea unui cămin afectat de incendiu și susținerea unei familii care luptă pentru accesul copilului la tratamentul medical de care are nevoie.
Administrație
Noul bloc de lângă faleză începe să prindă formă
• fundația e gata, se intră în următoarele etape ale construcției • la fața locului a fost montată, ieri, o macara de mare capacitate, necesară pentru actuala fază a șantierului • blocul va avea cinci etaje și o arhitectură modernă, cu impact deosebit asupra aspectului general al falezei Dunării
Șantierul de la capătul bulevardului Cuza, unde se ridică un nou bloc de locuințe – primul cu vedere spre Dunăre din această zonă a falezei – a trecut de faza realizării fundației și intră în faza construcției propriu-zise.
Ieri, traficul auto a fost întrerupt aproape toată ziua pe porțiunea de bulevard dintre Calea Călărașilor și Faleză, deoarece a fost adusă pe bucăți și montată la fața locului o macara de mare capacitate care urmează să deservească șantierul în următoarele luni.
După cum v-am mai informat, blocul care va schimba complet aspectul zonei va avea cinci etaje și este descris, atât de antreprenorul ”Doraly Mall” SRL Constanța cât și de autoritățile locale ca fiind un ”proiect ultramodern”, cu parcări amenajate la subsol și cu o panoramă deosebită spre Dunăre.
Autorizația de Construire a fost emisă de Primăria Brăila în 15 septembrie 2025, iar șantierul a fost deschis efectiv în luna decembrie a anului trecut.
Imobilul cu funcțiunea de locuințe colective va avea regim de înălțime subsol plus parter plus cinci etaje, iar pe terenul în suprafață de 1.398 metri pătrați, proprietate a ”Doraly Mall”, vor fi amenajate, pe lângă blocul propriu-zis, și spații verzi și locuri de joacă.
În total, blocul va avea 39 de apartamente, dintre care 28 apartamente cu 2 camere și 11 apartamente cu 3 camere.
Lângă șantier sunt deja afișate imagini cu viitoarea construcție, fiind scoasă în evidență stilul arhitectonic modern, cu suprafețe vitrate mari și linii drepte.
Viitorii locatari vor beneficia de locuri de parcare amenajate atât la subsolul clădirii cât și pe un teren învecinat, situat pe Bdul Cuza, nr. 10 – 12, teren aflat, de asemenea, în proprietatea ”Doraly Mall”.
Numărul total de locuri de parcare va fi de 52, dintre care 26 vor fi amplasate la subsolul blocului, iar 26 pe terenul de la nr. 10-12.
În prezent, se lucrează la fundația clădirii, iar reprezentanții constructorului spun că blocul ar putea fi inaugurat în toamna anului viitor.
CELE MAI CITITE
