Social Media

ADMINISTRAȚIE

Război total Brăila-Chiscani

Timp de citire: 23 minute

• terenuri agricole furate, sute de hectare dobândite de «băieţii deştepţi» prin tehnici neortodoxe, negocieri oculte pentru poziţii în cadrul Consiliului Local al comunei, interese peste interese pentru blocarea proiectului privind Staţiunea Lacu Sărat şi multe altele – asta acuză UNPR-istul Ion Crăciun, fostul primar al comunei Chiscani, bătându-se cu pumnul în piept că are dovezi pentru tot ceea ce spune • mai mult, acesta afirmă că discuţiile actuale despre Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară «Lacu Sărat» sunt praf în ochi, în contextul în care deja există o astfel de asociere aprobată încă din 2013 • şi consilierul local PNŢCD Radu Vasilică arată cu degetul către neregulile de la Chiscani, acuzând că s-au împărţit ilegal sute de tarlale pe teritoriul comunei, însă majoritatea prin complicitatea fostului şef de la Chiscani • primarul PSD-ist Costică Cojea susţine că a auzit şi el de astfel de «matrapazlâcuri» de la oamenii din localitate, însă fără dovezi concrete
 
Încercarea eşuată de a realiza asocierea dintre Municipiul Brăila, Consiliul Judeţean şi Primăria Chiscani pentru dezvoltarea Staţiunii Lacu Sărat a aţâţat serios spiritele celor implicaţi, astfel că, recent, au început să curgă zeci de acuzaţii de o parte şi de alta a taberelor implicate. Acest episod a scos la iveală dorinţa consilierilor din comuna Chiscani de a vorbi ceva mai deschis despre interesele oculte din cadrul administraţiei locale şi motivele pentru care nimeni nu îşi doreşte cu adevărat ca staţiunea să se dezvolte. Pe scurt, la mijloc, pare să fie o „loterie” a terenurilor, care oricât de cinic ar suna, deja a intrat în specificul zonei. Consilierii din Chiscani se acuză reciproc de nereguli privind obţinerea de terenuri agricole şi nu numai, prin tehnici neortodoxe, atât în comună, în staţiune, precum şi în pădurea Stejaru. Toţi se laudă cu dovezi concrete şi acte care datează de zeci de ani, prin care pot dovedi cum au „zburat” sute de tarlale de pământ dintr-o parte în alta, cum s-au băgat la înaintare proprietari „no name” pentru a acoperi diverse nereguli făcute de personaje importante pe scena politico-administrativă locală sau chiar a unor persoane din afara României. Asta, în contextul în care chiscănenii se plâng că au fost văduviţi, că nu mai au islazuri şi nici măcar acces la Dunăre şi că li se resping cererile privind achiziţionarea de terenuri, în favoarea celor veniţi din afara localităţii. Mai mult, există voci din administraţia Chiscani care semnalează că întreaga discuţie despre realizarea ADI „Lacu Sărat” din prezent nu reprezintă altceva decât „praf aruncat în ochii oamenilor”, în contextul în care o astfel de asociere a fost aprobată încă din 2013, apoi reşapată în 2015, fără ca cineva să fi ridicat până acum un deget pentru dezvoltarea staţiunii.
 
Cât de adâncă este groapa cu şerpi
Unul dintre cei care au venit, recent, cu zeci de acuzaţii privind neregulile care au avut loc în comuna Chiscani, este fostul primar Ion Crăciun, actual consilier local UNPR. Acesta a ţinut să sublinieze că toate „golăniile” care au avut loc de-a lungul anilor în comună au condus treptat şi către blocarea dezvoltării Staţiunii Lacu Sărat. Crăciun a ţinut să sublinieze că din punctul său de vedere toţi consilierii locali din Chiscani, dar şi liderii administraţiei brăilene ascund foarte mulţi scheleţi în dulap, astfel că nu îşi doresc cu adevărat schimbarea destinului acestui important obiectiv turistic din zonă. Pentru a-şi susţine teoria, Crăciun a ţinut să sublinieze că discuţia actuală despre realizarea Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară „Lacu Sărat” a fost cât se poate de falsă şi condamnată  eşecului, în contextul în care deja există o astfel de asociere aprobată atât la Chiscani cât şi de Consiliul Judeţean Brăila încă din 2013, asociere care însă nu a produs vreun efect până în prezent. Din punctul de vedere al fostului primar din Chiscani şi Prefectura Brăila are o mare parte de vină, pentru că a lăsat ca lucrurile să se deruleze în acest sens.
„Înalt funcţionarii publici şi cu funcţionarii publici din România au pus ţara pe chituci, vă spun. Nu primarii, şi nu miniştrii sunt vinovaţi. Funcţionarii ne fraieresc! Vreau să vă spun că şedinţele astea care au avut loc acum, nici nu trebuia să aibă loc. Avem hotărârea din 30.08.2013 privind aprobarea asocierii comunei Chiscani, prin Consiliul Local, în vederea constituirii asociaţiei de dezvoltare intercomunitară, Lacu Sărat. Şi se spune aici: «pentru dezvoltare, persoană juridică, cu drept privat şi de utilitate publică, fără scop patrimonial, cu sediul în judeţul Brăila, Staţiunea Lacu Sărat, Vila Lăcrămioara». Deci eu am dat hotărârea în 2013. Am spus: «măi oameni buni, nu avem bani, nu putem dezvolta staţiunea, trebuie să ne unim cu Municipiul Brăila şi cu Consiliul Judeţean care are banii!». Apoi a urmat o altă hotărâre în 30.04.2015, privind modificarea numelui asocierii în «Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară de Cooperare şi Parteneriat Local al Staţiunii Lacu Sărat»“, a declarat Crăciun, subliniind că toată lumea se preface în prezent că aceste două hotărâri nici nu au existat.
Fostul primar susţine că a încercat să atragă atenţia asupra acestui aspect recent, însă secretarul comunei Chiscani nu l-a luat în seamă.
„Până la urmă mi-am văzut de treabă, să nu zică «ăsta e împotriva noastră». Şi uitaţi ce tam-tam au făcut. Dar vă spun că ei nu au vrut să facă asociere. Blatul e bine justificat. Democraţia este pentru oameni cultivaţi, nu pentru bătăuşi şi tot felul. Judeţul Brăila a stat în beznă din cauza răutăţii lor”, a mai adăugat fostul edil de la Chiscani.
Colac peste pupăză, în prezent, atât primarul municipiului Marian Dragomir, cât şi preşedintele Consiliului Judeţean, Francisk Chiriac, au afirmat oficial, în cadrul unor conferinţe de presă, că au decis să renunţe complet la subiectul privind realizarea asocierii pentru dezvoltarea Staţiunii „Lacu Sărat”, în contextul în care consilierii chiscăneni au respins-o de două ori consecutiv. Cei doi au urat succes conducerii administraţiei localităţii la modernizarea staţiunii, deşi s-au arătat destul de sceptici că acest lucru va putea fi posibil fără ajutorul lor, în special în contextul în care Unitatea Administrativ Teritorială Chiscani nu va reuşi să atragă fonduri europene la nivelul preconizat pentru ADI „Lacu Sărat”.
Cât despre procesul care s-a întins ani de zile între municipalitate şi comuna Chiscani pentru Staţiunea Lacu Sărat, Ion Crăciun susţine că nu este vina sa şi că totul a trenat din vina prefectului de la vremea aceea, Mihaela Marcu.
„Vă comunic că noi nu am iniţiat niciun proces. Primăria Brăila ne-a dat în judecată şi am câştigat în 2009, pe 16 mai, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României, pe fiscalitate. Dar s-au pus din nou şi ne-au dat în judecată pe teritorialitate. De această dată, Prefectura Brăila a făcut-o. Vinovat pentru procesul ăsta este prefectul Brăilei de atunci, Mihaela Marcu, care are pădure la Stejaru şi a fost numită politic de PNL. Domnule, aceşti oameni trebuie îndepărtaţi din administraţia publică. Sunt foarte puternici şi fac mult rău oamenilor”, a adăugat Crăciun.
 
Crăciun face apel la partide pentru înlocuirea consilierilor «corupţi»
Fostul primar al comunei Chicani, Ion Crăciun, îi acuză pe toţi reprezentanţii partidelor din cadrul Consiliului Local că s-au aliat pe ascuns pentru a bloca proiectul privind dezvoltarea Staţiunii Lacu Sărat. Acesta susţine că, de-a lungul timpului, s-au făcut foarte multe „afaceri” cu terenuri în comună, motiv pentru care nimeni nu are interesul să dezvolte zona şi să îndrepte reflectoarele în această direcţie mai mult decât este nevoie. Crăciun a insistat să ia la rând aproape fiecare partid care este reprezentat în cadrul Consiliul Local Chiscani şi să explice de ce unii dintre consilierii de acolo ar trebui înlocuiţi de către şefii organizaţiilor, dacă se doreşte într-adevăr înfiinţarea asocierii pentru dezvoltarea staţiunii. Crăciun susţine că „matrapazlâcurile” nu se opresc doar la nivelul „furturilor” de terenuri, ci şi la acceptare de mită şi negocieri oculte pentru susţinerea unor consilieri pe funcţii (de viceprimar), dar şi interese ascunse pentru montarea separatorarelor de sens la Vărsătura. Fostul edil al comunei se laudă că are dovezi pentru toate acuzaţiile pe care le face, însă recunoaşte că multe dintre cazurile semnalate au ajuns într-un fel sau altul şi în atenţia procurorilor DNA şi tot nu au fost dovedite până în prezent.
Pe scurt, Crăciun l-a acuzat pe consilierul ALDE Bogdan Relu că ar fi ajuns viceprimarul comunei în 2004, în urma unei negocieri privind transferul a 5 hectare de pământ către mama ex-consilierului local Liviu Ioan Pospai în schimbul votului celui din urmă, alături de ceilalţi reprezentanţi PNG la vremea respectivă.
„Aşa a fost ales Bogdan Relu viceprimar. Fac remarca, la Chiscani s-a vândut cel mai prost teren cu 300 milioane lei vechi hectarul şi cel mai bine cu 1.134.000 euro hectarul de teren, euro, vă daţi seama!? Vorbim pe acte notariale, nu spun prostii. Sunt acte la DNA, dar sunt acoperiţi. A fost lăsat totul în coadă de peşte. E luat terenul şi se vede traficul de influenţă, cum se face corespondenţa. Vă daţi seama. Am fost primar 12 ani. Şi prost dacă eram şi tot vedeam lucrurile astea. Bogdan Relu este consilierul ALDE care a lipsit de la şedinţă. Solicit ALDE să împrospăteze partidul cu oameni buni. Dacă acest Bogdan Relu mai stă în Consiliul Local Chiscani, trebuie să se ştie că a dat pământ la toţi potenţaţii zilei: prefecţi, subprefecţi, generali, chestori, colonei, comisari. Nu ne e frică. Avem acte”, a afirmat Crăciun.
În 2008, fostul primar susţine că alegerea vicelui Nicolae Munteanu (actual consilier PMP) s-a realizat tot în uma unor astfel de negocieri.
„Domnul Munteanu a făcut toate nenorocirile, totul e foarte bine organizat. Sunt ca nişte soldaţi. Au soldă. Vă daţi seama ce furturi au realizat. Spune lumea şi mi-a zis şi el că i-a dat 3.000 euro lui Liviu Ioan Pospai ca să ajungă viceprimar. E public. S-a înregistrat ce a spus şi în şedinţa de Consiliu Local de atunci. Sunt lucrări la DNA. Eu am fost chemat în dosar. A venit Liviu Pospai cu 3 consilieri, i-au dat votul – tot PNG cred -, şi a fost ales viceprimar. Vreau să vă spun că Nicolae Munteanu şi cu domnul primar Costică Cojea şi cu domnul Ionel Bratosin de la PSD şi Bogdan Relu de la ALDE, sunt o cloacă în Consiliul Local. Nu se mai poate continua activitatea cu ei! Ei fac şi desfac. Domnul Munteanu şi cu gaşca asta sunt acum în Consiliul Local”, a mai completat Crăciun.
De nereguli îl acuză sursa citată şi pe consilierul PRM Ionel Ivan, cu precizarea că în 2012 ar fi încercat să îi distribuie voturile contracandidatului său la primărie, Octavian Gorgovan, în cadrul alegerilor locale, când a făcut parte dintr-o secţie de votare. După ce s-a dezbătut cazul la Judecătoria Brăila, Crăciun susţine că s-a ajuns la concluzia că totul a fost o greşeală.
„Acest Ivan Ionel este consilier. Cer PRM-ului să facă curat. Nu putem lucra cu cineva care a fraudat alegerile. Tot acest Ionel Ivan, profesor de sport, vine şi votează «împotriva» dezvoltării comunităţii. Cu băiatul ăsta n-am nimic, este nepotul meu, dar face fraudă după fraudă. A ajutat şi la aducerea pe funcţie a actualului viceprimar, Geanina Pospai, de la PSD. Probabil că jocurile au fost făcute dinainte. Cred că sunt blat”, a mai adăugat ex-primarul.
 
“Consilierii locali şi-au dat acordul pentru separatoarele de sens”
De asemenea, Crăciun a mai ţinut să sublinieze că în ciuda declaraţiilor publice vizavi de nemulţumirile legate de montarea separatoarelor de sens la Vărsătura, totul s-a făcut cu ştiinţa unora dintre consilierii de la Chiscani şi nu numai.
„Pentru separatoarele de sensuri şi pentru scandalul care este acum în Consiliul Local Chiscani se fac loviţi de soartă cei de la PNL, de la PSD şi de pe unde or mai fi. Mă mir că nu intervin ai mei de la UNPR. Să nu credeţi că ţin cu mine. Sunt tot cu ei. Eu sunt singur. Numai eu cu Dumnezeu. Nu mă deranjează, dar pentru ce s-a întâmplat în aceste şedinţe sunt vinovaţi PSD, PNL, PRM, PMP şi ALDE. Foarte periculoşi cei de la ALDE. L-au dat afară pe unul, dar rămâne celălalt… Dumnezeu vede. Pe data de 7 octombrie 2016 mergeam cu maşina personală de la Brăila spre Chiscani, însoţit de cineva. La şcoala veche de la Vărsătura erau: doamna prefect Mădălina Cochino, domnul Dafina de la Drumuri Naţionale, domnul Cojea Busuioc Costică, primarul comunei Chiscani, domnul Piroşcă Ştefan, consilier PNL. Dumnezeu să-l ierte, a decedat în Săptămâna Mare. Domnul Perianu Cătălin, locuitor al satului Vărsătura şi domnul Lupu Iulian. Erau şi lucrători de la Poliţia Rutieră şi cei de la CNAIM, care instalau separatorarele de sens. Erau chiar în dreptul şcolii de la Vărsătura. La ora 10:47 că mi-am notat”, a mai afirmat Crăciun, cu precizarea că aproape toţi consilierii s-au implicat în acest subiect, interesele fiind foarte mari.
 
“S-a vândut Chiscaniul pentru pădurea Stejaru”
În ceea ce îi priveşte pe consilierii PNL, Crăciun susţine că au contribuit la momentul în care „s-a vândut Chiscaniul pentru pădurea Stejaru”.
„Vreau să vă spun că şi pe mine m-au chemat la DNA pentru Pădurea Stejaru. Le-am zis de ce nu îl iau pe cel care trebuie? Un tuti de capi foarte mare. Eu sunt chiscănean, mama e ţărancă de la Chiscani, tata e ţăran de la Chiscani. De ce nu are şi tata pădure la Stejaru?! Aşa le-am zis procurorilor. Vinovaţi, pentru că a fost un proces atunci şi a vândut Chiscaniul, se fac domnul consilier de la PNL Costică Gorgan, cu Bogdan Relu de la ALDE şi cu Munteanu Nicolae de la PMP. Îl rugăm pe domnul preşedinte nou ales, Alexandru Dănăilă, să îşi trimită consilierul la plimbare. Dacă nu poate să îşi facă curăţenie, noi nu putem lucra. Dacă nu, şi pe Dănăilă îl întreb cu ce ocazie surioara lui a avut pădure la Stejaru? Cum a cumpărat-o? De asemenea, îl are pe Costică Gorgan , pe Ionel Chipciu care au votat «împotriva» asocierii. PNL-ul să vină cu alţi consilieri care sunt pentru Chiscani! La fel să procedeze şi Ion Rotaru de la PSD”, a mai adăugat sursa citată.
Revenind la „loteria” terenurilor, pentru a exemplifica neregulile care se fac în comună la acest capitol, Crăciun a afirmat că în urmă cu câţiva ani, o parte dintre consilierii din fostul mandat împreună cu angajaţi din Primărie i-au furat o bucată seriosă din terenul rămas moştenire de la tatăl său. După ce a verificat şi a început să pună întrebări, Crăciun susţine că s-a ajuns la concluzia că s-au făcut modificări în documentele din Primărie „din greşeală”.
 
Aceleaşi acuzaţii, dar în varianta Radu Vasilică
Tot despre interese mari şi afaceri cu terenuri a vorbit şi consilierul local PNŢCD din Chiscani Radu Vasilică, însă acesta l-a acuzat în special pe fostul primar al comunei, Ion Crăciun, că ar fi contribuit considerabil la foarte multe nereguli.
Ţărănistul a făcut şi el o vizită la redacţia cotidianului „Obiectiv – Vocea Brăilei”, însoţit de doi locuitori ai comunei, pentru a exemplifica motivele pentru care chiscănenii nu vor să piardă cumva Staţiunea Lacu Sărat.
„După cum aţi văzut că a declarat şi domnul fost primar Crăciun, sunt foarte multe terenuri puse ilegal la dispoziţia unor proprietari de rang. Până şi fostul primar recunoaşte că s-au făcut aceste golănii. Dar vă spun că sunt făcute chiar de dânsul, pentru că dânsul a fost la conducere. Eu vreau să se clarifice odată toate aceste chestiuni. Să vadă toată lumea cum s-au derulat lucrurile în comuna Chiscani. (…) Mă scuzaţi că vă spun, dar ne-au lăsat în fundul gol deja. Domnul Crăciun, care a fost primar UNPR-ist a ţinut cu PSD-ul. Nu a fost cu niciun alt partid. Au făcut o colaborare atât de strânsă încât ne-au lăsat fără pădurea Fundu Mare. Ne-au luat insula. Domnule, chiscănenii au trăit din asta. Când s-au dus prima dată în zona respectivă să locuiască, s-au dus pentru peşte, pentru lemne şi pentru o viaţă liniştită. Acum nici malul Dunării nu mai este al nostru. Malul Dunării are proprietari şi noi nici nu mai avem acces acolo. Crăciun a făcut o greşeală enormă. El nu a venit la conducere pentru Chiscani. A venit aici ca să fure Chiscaniul. Şi vă dau numai un exemplu ca să vedeţi ce a putut să facă. Eu am aici un document cu toate tarlalele din comuna Chiscani. Jumătate sunt clarificate, dar cealaltă jumătate nu”, a declarat consilierul, răsfoind printre teancurile de documente pe care le-a adus.
Radu Vasilică a adăugat că de mai bine de 20 de ani, cei care au fost la conducere au avut grijă să înstrăineze aproape fiecare parcelă de pământ arabil din comună, în strânsă colaborare cu administraţia din Municipiul Brăila.
„Totul e la Brăila. Manevrele sunt făcute aici. Au început de când s-a făcut acel cartier nou la Vărsătura. După ce s-a împroprietărit acolo pe vremea fostului primar Costel Petre. El a părăsit Primăria prin demisie. Şi-a încărcat buzunarele bine şi omul s-a retras. Apoi a venit domnul Mitru primar, om bătrân, care a fost pe vremea lui Ceauşescu preşedinte de CAP. Nu a făcut nicio treabă. A mai venit nea Gicu Dragomir, dar tot nu s-a făcut nimic. Tot ce s-a făcut cu Chiscaniul şi tot ce producea Chiscaniul mergea la Brăila. Am zis că s-a terminat treaba. Apoi a venit Ion Crăciun şi a stat 3 mandate. Are legături strânse cu Brăila. Prima dată a păcălit oamenii, a doua oară i-a minţit, a treia oară mai forţat au făcut-o. Şi acum s-a terminat. Am documente cu parcele, cu tarlale, cu toate matrapazlâcurile făcute de ei pe acolo”, a mai adăugat Vasilică.
Consilierul a amintit şi despre împărţirea terenurilor de la ICAR (de la Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare Agricolă) în aşa fel încât chiscănenii getbeget să rămână pe dinafară, în favoarea altor „persoane importante” venite din municipiu, din alte judeţe şi chiar din afara României.
„Vă spun că 1.500 ha de teren agricol s-au împărţit aşa. Şi pot demonstra cu documente”, susţine sursa citată.
PNŢCD-istul a mai adăugat că de ani de zile a început să cerceteze subiectul terenurilor împărţite pe raza comunei Chiscani şi a observat cum de la an la an s-au schimbat informaţiile privind proprietarii pe tarlale, de cele mai multe ori fiind băgate la înaintare persoane necunoscute, deşi multe dintre terenuri aparţin unor afacerişti şi politicieni locali.
 
“Se vorbeşte de miliarde de lei pentru malul Dunării”
„Am fost recent la Primărie şi le-am cerut documente. Mi-au dat cu totul altceva faţă de ce am eu în unele situaţii. Vă pot arăta să vedeţi ce înseamnă schimbările la nivelul tarlalelor în 2013, 2014, 2015, 2016. Ca să vedeţi diferenţe de cadastrare. Sunt multe probleme. Există moştenitori care sunt puşi fictiv pe teren. Şi vă pot da un exemplu simplu cu soţia domnului deputat Nicu Niţă. Îmi pare rău că pomenesc despre persoane care au decedat, dar figurează ca proprietar pe un teren, deşi este moartă. Şi terenul este într-o zonă care nu trebuia să fie, la malul Dunării undeva. Nu e normal. Ne afectează pe toţi. Vreau ca terenul să fie al comunei Chiscani şi a nimănui altcuiva, aşa cum a fost de sute de ani. Când vine cineva şi îţi spune: «nu mai calci aici», şi mai ales dacă nu o face legal, nu îţi convine. Adică unde am copilărit, acum vine cineva şi pune restricţii. Nu mai spun că sunt cetăţeni în comuna Chiscani care ar fi putut fi ei proprietari. Pentru că şi noi am avut oameni care s-au dezvoltat, dar de când cu Crăciun li s-a pus capac. Pentru că ne-a distrus pe toţi. Vin cu cetăţeni din toată România în momentul de faţă. Sunt de la Râmnicu Vâlcea proprietari pe raza comunei Chiscani. Şi nu doar aşa doar un hectar acolo, sunt sute”, a mai adăugat sursa citată.
Consilierul a vorbit şi despre terenuri cumpărate pe malul Dunării de către unii dintre colegii săi din cadrul Consiliului Local Chiscani.
„De exemplu, undeva în tarlaua 115, unde e zona aceea de deşeuri de la combinat, unde s-a făcut neutralizare cu bani de la comuna Chiscani, acolo au pus proprietari. Consilierul PSD Ion Bratosin apare proprietar pe o hartă de la Primărie. Nimic de zis. Dar vorbim de 3 hectare şi jumătate pe malul Dunării. Ştiţi ce înseamnă treaba asta?! Nu mai munceşti toată viaţa. Vinzi câte un pogon şi au şi nepoţii din banii ăia. Şi se vorbeşte de miliarde de lei pentru malul Dunării. Aşa sunt preţurile acolo. Doi ani a durat treaba asta. Şi ca lucrurile să fie clare, Bratosin Ion este proprietar, dar cine folosea terenul? Altcineva, ca lucrurile să nu bată la ochi. Am sesizat Cadastrul Brăila despre treaba asta şi de atunci au început să nu mai arate proprietarii pe site. Dar totuşi, printre picături am găsit”, a mai precizat ţărănistul, cu precizarea că în unele situaţii proprietarii în documente sunt persoane decedate, deşi terenurile au ajuns „la cine trebuia”.
„Aşa s-au împărţit terenurile pe raza comunei Chiscani. De-alde 5 ha, 100 ha. Şi uite aşa, Chiscaniul a rămas fără baltă, fără malul Dunării şi fără teren agricol”, a explicat Radu Vasilică, reticenţa chiscănenilor faţă de asocierea pentru Staţiunea „Lacu Sărat”.
 
Costică Cojea: «Spune toată lumea despre terenuri, dar nu există dovezi»
Contactat de redactorii „Obiectiv – Vocea Brăilei”pentru problemele semnalate de consilierii de la Chiscani, primarul PSD-ist Costică Cojea a recunoscut că tema terenurilor furate nu este o noutate în localitate, însă susţine că nu prea există dovezi.
„Sunt doar declaraţiile unuia şi ale altuia. Eu nu am nimic palpabil, documente concrete. Dacă s-au făcut şi nu se verifică, eu ce să spun mai mult? Nu ştiu. Eu nu am cunoştinţă de aşa ceva. S-or fi făcut nereguli, probabil că ştiu ei ceva de fac declaraţiile astea. Sunt oameni între oameni. Dar sincer eu nu ştiu vreun astfel de caz. Tot ce ştiu este ce am aflat şi eu tot din presă şi de pe la unul sau altul. Dar ştiţi cum este: «verba volant, scripta manent». Dacă nu ai nimic scriptic să faci dovada, nu contează. Şi mie mi-au spus. Spune toată lumea. Aţi văzut ce v-au declarat şi dumneavoastră că au făcut şi au dres”, a afirmat Cojea.
Cât despre viitorul Staţiunii Lacu Sărat, primarul din Chiscani continuă să dea asigurări că va reuşi să schimbe total aspectul obiectivului turistic în viitor. Acesta nu a dorit să comenteze declaraţiile recente ale primarului Marian Dragomir şi ale şefului judeţului Francisk Chiriac, însă susţine că în ciuda zvonurilor apărute la adresa sa el nu are de gând să părăsească PSD.
Chiar şi aşa, Cojea a afirmat că nu prea mai are căi legale să supună la vot asocierea pentru „Lacu Sărat”.
„Din moment ce se spune şi de la Municipiu că nu mai facem nicio asociere,  e normal să nu mai punem pe ordinea de zi, nu? Oricum, să ştiţi, conform regulamentului Consiliului Local eu deja am cam forţat lucrurile şi data trecută. Pentru că dacă un proiect de hotărâre nu este aprobat, trebuie să treacă 6 luni pentru a-l reintroduce pe ordinea de zi, iar eu l-am băgat a doua oară”, a conchis primarul din Chiscani.
 
Telefonul misterios şi şantajul cu prostituate
Precizăm că în febra momentului respingerii proiectului privind asocierea pentru dezvoltarea Staţiunii Lacu Sărat în Consiliul Local Chiscani, redactorii „Obiectiv – Vocea Brăilei” au primit un telefon anonim privind o sesizare cât se poate de interesantă. Fără a face referiri concrete, un chiscănean ne-a relatat că o parte dintre membrii Consiliului din Comună au fost şantajaţi să voteze „într-un anume fel”, după ce au fost ademeniţi să meargă la un „cuib de prostituate”, care ar funcţiona în zona Piaţa Concordia.
 
Cine face parte din Consiliul Local Chiscani în prezent
Trebuie subliniat că din cei 15 membri care formează Consiliul Local Chiscani, în prezent acesta mai are doar 13, după ce un consilier de la PNL a decedat recent, iar unul dintre consilieri ALDE şi-a pierdut sprijinul politic.
Astfel, sub bagheta primarului PSD-ist Costică Busuioc Cojea, CL Chiscani este format din: social democraţii Geanina Pospai (viceprimar), Ion Bratosin, Marcel Tircavu, Angheluţă Mazâlu, Iulian Mihai Mai, PNL-iştii Costică Gorgan, Costică Manole, Ionel Chipciu, consilierul ALDE Relu Bogdan (Ştefan Manea a fost exclus din partid după votul „împotriva” ADI «Lacu Sărat»), ţărănistul Radu Vasilică, UNPR-istul Ion Crăciun, PRM-istul Ionel Ivan şi  PMP-istul Nicolae Munteanu.

ADMINISTRAȚIE

Tânărul social–democrat Cătălin-Adrian Tudorie, consilier municipal în locul lui Sorin Boșneag

• acesta a preluat, recent, fotoliul rămas gol în Consiliul Local Municipal Brăila, după decesul lui Sorin-Eugen Boșneag, care a încetat din viață în data de 9 septembrie • Cătălin-Adrian Tudorie are 35 de ani și a activat în domeniul proiectării industriale și în cel al logisticii • după depunerea jurământului, Tudorie a preluat și locurile deținute de Boșneag în Comisia de specialitate nr. 2 și în CA-ul de la Liceul ”Anghel Saligny” • în aceeași ședință, consilierii au aprobat vacantarea locului social-democratului Adrian-Ștefan Tâmplaru, care a demisionat pe motive de incompatibilitate

Publicat

în

Tânărul social–democrat Cătălin-Adrian Tudorie, consilier municipal în locul lui Sorin Boșneag

Schimbări la nivelul Consiliului Local Municipal Brăila. În ședința ordinară a instituției din 30 octombrie a avut loc depunerea jurământului de credință a PSD-istului Cătălin-Adrian Tudorie. Acesta a ocupat poziția 19 pe lista cu care PSD Brăila s-a înscris în lupta pentru Consiliul Local Municipal în timpul Alegerilor Locale din 2024. Social-democratul are 35 de ani, este inginer mecanic proiectant și a preluat fotoliul rămas gol după decesul lui Sorin-Eugen Boșneag din 9 septembrie.

Așa cum reiese din CV-ul lui Cătălin Tudorie, tânărul a absolvit Facultatea de Inginerie și Managementul Sistemelor Tehnologice, specializarea ”Mașini-Unelte și Sisteme de Producție”, în cadrul Universității Politehnica din București. De asemenea, a absolvit cursurile de masterat tot în domeniul ”Mașini și Sisteme de Producție”, în cadrul Facultății de Inginerie Industrială și Robotică, București.

Începând cu luna noiembrie 2022, acesta activează pe poziția de consultant în sisteme logistice în cadrul companiei ”Jungheinrich” România (sector de activitate logistică industrială). Înainte, din iunie 2018 și până în octombrie 2022 a fost inginer mecanic proiectant în cadrul ”Simerom Engineering” (domeniul Petrol și gaze).

Tudorie, membru în Comisia de specialitate nr. 2 de administrare a domeniului public și privat

Tot cu această ocazie, membrii CLM Brăila au aprobat un alt proiect privind modificarea HCLM Brăila nr. 614 din 30 octombrie 2024 referitoare la numărul, domeniile de activitate și componența nominală a comisiilor de specialitate din cadrul CLM Brăila, cu modificările și completările ulterioare. Mai precis Cătălin-Adrian Tudorie a fost validat ca membru în Comisa de specialitate nr. 2 (de administrare a domeniului public și privat, de organizare și dezvoltare urbanistică, realizarea lucrărilor publice, protecția mediului înconjurător, conservarea monumentelor istorice și de arhitectură), în locul lui Sorin Boșneag. Din aceasta mai fac parte Răzvan-Ionuț Orzan, Silvia Bobi de la PSD, Daniela-Elena Rădulescu (AUR) și Cristian-Laurențiu Ioan (PNL).

De asemenea, a fost modificată și hotărârea nr. 466 din 7 septembrie 2026, referitoare la desemnarea consilierilor locali municipali în Consiliile de Administrație și în Comisia pentru evaluarea și asigurarea calității educației în unitățile de învățământ preuniversitar de pe raza Municipiului Brăila. Și aici, Tudorie a fost nominalizat pentru a face parte din CA la Liceul Tehnologic ”Anghel Saligny”, alături de Daniel Tudose și din Comisia pentru evaluarea și asigurarea calității educației la aceeași unitate de învățământ, ambele poziții deținute în trecut de Boșneag.

Reamintim că mandatul de consilier municipal al social-democratului Sorin-Eugen Boșneag a încetat de drept pe 28 septembrie, tot printr-o hotărâre a CLM, ca urmare a decesului acestuia.

Un alt consilier municipal PSD Brăila a demisionat

Este vorba despre Adrian-Ștefan Tîmplaru (ofițer monitorizare, licențiat în relații internaționale și studii europene) care a ocupat poziția 15 pe lista cu care PSD s-a înscris în Alegerile Locale din 2024. Mai precis, membrii CLM Brăila au constatat încetarea de drept a mandatului de consilier local al lui Adrian-Ștefan Tîmplaru, ca urmare a aplicării prevederilor art. 204, alin. (2), lit. a) din OUG nr. 57/2019, privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare. Așa cum reiese din documentația aflată la mapa consilierilor, social-democratul și-a depus demisia în data de 14 octombrie 2026, invocând apariția unei stări de incompatibilitate.

”Această hotărâre este motivată de recentele modificări legislative apărute în cadrul regimului juridic al incompatibilităților specifice funcțiilor și calităților pe care le dețin. Aceste noi prevederi legale au creat o stare de incompatibilitate care nu era prevăzută și nu exista la data depunerii candidaturii sau la momentul validării mandatului meu în urma alegerilor locale din anul 2024”, a scris Tîmplaru în demisie.

Precizăm că următorul membru supleant pe lista PSD-iștilor la CLM Brăila este Cătălin- Ștefan Aramă, economist (Analist IT), care ocupă poziția nr. 20.

Toate proiectele amintite au fost aprobate în ședința de la finele lunii octombrie cu unanimitate de voturi.

Citește articolul complet

ADMINISTRAȚIE

Fără impozite pentru balcoanele închise!

• în timp ce PSD, PNL, USR și UDMR au susținut în Parlament noul Cod al Urbanismului, ale cărui prevederi au stârnit controverse privind impozitarea balcoanelor închise, primarul Brăilei, Viorel Marian Dragomir, anunță că a găsit o soluție legală pentru ca proprietarii să nu plătească în plus • edilul spune că nu este de acord cu măsurile care împovărează populația și transmite că administrația locală trebuie să fie de partea oamenilor

Publicat

în

Fără impozite pentru balcoanele închise!
Bucureștiul a venit cu taxele, primarul Dragomir cu soluția

Subiectul a ajuns în atenția publică după ce prevederile noului Cod al Urbanismului, adoptat în luna august, au readus în discuție situația balcoanelor închise la bloc. Mai exact, reglementările referitoare la modificările aduse construcțiilor și la intrarea acestora în legalitate au ridicat semne de întrebare cu privire la modul în care ar putea fi tratate apartamentele ale căror balcoane au fost închise cu tâmplărie și geamuri.

Controversa are și o componentă politică. Potrivit informațiilor apărute în spațiul public, proiectul noului Cod al Urbanismului a fost asumat la nivelul Ministerului Dezvoltării, inițial în mandatul lui Cseke Attila (UDMR). În Parlament, proiectul a beneficiat de susținerea majorității formate din PSD, PNL, USR și UDMR, formațiuni care au contribuit la adoptarea acestuia.

Astfel, deși prevederile legislative au fost prezentate în contextul reformei urbanismului și al îndeplinirii unor obiective asumate prin PNRR, efectele unor dispoziții au ajuns să provoace îngrijorare în rândul proprietarilor de apartamente.

Una dintre cele mai discutate probleme este cea a balcoanelor închise și a posibilelor obligații fiscale sau administrative care ar putea apărea. Pentru foarte mulți proprietari, închiderea balconului nu a reprezentat un moft sau o investiție de lux, ci o necesitate.

Oamenii au făcut aceste modificări pentru a-și proteja locuințele de frig, zgomot, praf și intemperii, dar și pentru a câștiga un spațiu suplimentar util familiei. În multe blocuri din Brăila, balcoanele închise au devenit o realitate întâlnită de-a lungul anilor în numeroase apartamente.

În acest context, posibilitatea ca proprietarii să ajungă să plătească impozite duble sau să fie obligați să parcurgă proceduri administrative costisitoare pentru intrarea în legalitate a stârnit nemulțumire și numeroase întrebări.

Primarul Brăilei intervine și transmite că locuitorii orașului nu vor fi puși să plătească în plus

În timp ce noul Cod al Urbanismului, susținut în Parlament de PSD, PNL, USR și UDMR, a adus în discuție posibile costuri suplimentare pentru proprietarii de apartamente cu balcoane închise, primarul Brăilei, Viorel Marian Dragomir, anunță că nu este de acord cu aceste prevederi și că a identificat o soluție legală pentru ca brăilenii să nu plătească impozite duble sau taxe suplimentare.

Reacția primarului Viorel Marian Dragomir a venit printr-un mesaj publicat pe pagina sa de Facebook, în care edilul și-a exprimat dezacordul față de această posibilitate și a anunțat că Primăria Brăila a identificat o soluție legală pentru rezolvarea situației.

”La Brăila, nu vor plăti impozit dublu cei care și-au închis balconul! Nu sunt de acord cu ce s-a decis la București! Am și găsit soluția!”, a transmis acesta. Edilul a criticat ideea unor obligații fiscale suplimentare pentru proprietarii care și-au închis balcoanele, subliniind că o asemenea măsură ar fi nedreaptă pentru familiile care au făcut aceste modificări din motive practice.

”Un balcon închis nu este un lux, ca să fie clar! Este o necesitate pentru confortul și liniștea unei familii”, a punctat Viorel Marian Dragomir. Primarul a explicat și care ar fi fost consecințele financiare pentru proprietari în cazul în care nu s-ar fi găsit o soluție. Pe lângă posibilitatea majorării impozitului pe apartament, oamenii ar fi putut fi nevoiți să suporte cheltuieli importante pentru obținerea certificatului de urbanism și a autorizației de construire, taxe către Inspectoratul de Stat în Construcții, expertize tehnice, proiecte și avize.

Mai mult, toate aceste demersuri ar fi presupus timp pierdut și parcurgerea unor proceduri birocratice deloc simple pentru cetățeni. Potrivit primarului, taxele aferente unor astfel de documentații ar fi putut ajunge la valori de zece ori mai mari, ceea ce ar fi însemnat o povară suplimentară pentru proprietari.

”Administrație pentru oameni, nu împotriva lor!”

Într-o perioadă în care fiecare cheltuială contează, primarul Brăilei, Viorel Marian Dragomir, vine în sprijinul locuitorilor care și-au închis balcoanele și anunță că a găsit o soluție legală pentru ca aceștia să nu fie împovărați cu impozite duble și taxe suplimentare. Edilul spune răspicat că nu este de acord cu măsurile care afectează bugetul familiilor și că administrația locală trebuie să lucreze în interesul oamenilor.

Viorel Marian Dragomir a transmis că administrația locală trebuie să fie de partea cetățenilor și să caute soluții atunci când apar probleme care le pot afecta bugetul familiei.

Acesta a afirmat că nu este normal ca oamenii să fie puși în situația de a suporta costuri suplimentare pentru o modificare pe care mulți au făcut-o cu ani în urmă, în scopul îmbunătățirii condițiilor de locuit. ”Cât timp sunt eu primar, la Brăila facem administrație pentru oameni, nu împotriva lor!”, a afirmat edilul. Acesta a ținut să sublinieze că poziția sa nu este una singulară, amintind că și în timpul pandemiei, dar și în alte situații în care deciziile luate la nivel central au afectat comunitatea locală, a ales să se opună măsurilor pe care le-a considerat nedrepte pentru brăileni.

Viorel Marian Dragomir susține că mandatul său este dedicat modernizării orașului, schimbării în bine a Brăilei și găsirii unor soluții în beneficiul comunității, nu introducerii unor noi piedici birocratice sau poveri financiare pentru locuitori.

Viorel Marian Dragomir a insistat asupra faptului că soluția identificată de Primăria Brăila este una legală și sigură, astfel încât proprietarii care și-au închis balcoanele să nu fie obligați să suporte cheltuieli suplimentare.

Reacția brăilenilor: peste 2.400 de aprecieri și mai mult de 600 de distribuiri în doar câteva ore

Interesul pentru acest subiect este confirmat și de reacțiile din mediul online. Postarea primarului a strâns, în numai câteva ore, peste 2.400 de aprecieri și a fost distribuită de peste 600 de ori. Numărul mare de reacții arată cât de importantă era această clarificare pentru locuitorii municipiului.

Brăilenii au urmărit subiectul cu interes, iar distribuirea masivă a mesajului demonstrează că informația era una așteptată și că situația îi preocupa pe numeroși proprietari de apartamente. Într-o perioadă în care cheltuielile gospodăriilor sunt tot mai atent calculate, perspectiva unor noi taxe sau a unor obligații financiare suplimentare nu putea trece neobservată.

Tocmai de aceea, anunțul edilului a reprezentat un răspuns la o preocupare reală a comunității. Dincolo de disputa privind prevederile legislative adoptate la nivel central, mesajul transmis de primarul Brăilei pune în prim-plan o problemă concretă a oamenilor: nevoia de a nu fi împovărați cu noi taxe și proceduri pentru propriile locuințe.

Viorel Marian Dragomir a încheiat mesajul reafirmând că administrația locală își va continua proiectele de modernizare a orașului, dar fără a ignora problemele de zi cu zi ale brăilenilor.

”Continuăm împreună să construim pentru Brăila, nu să demolăm balcoane și să plătim dublu sau de zece ori!”, a transmis primarul.

Citește articolul complet

CELE MAI CITITE

Astăzi
7 zile
30 de zile
⇧