Economie
Război contra nesimțirii, pe bani europeni
• șase parteneri din România, Ucraina, Republica Moldova și Bulgaria au implementat un amplu proiect de mediu, de 870.000 de euro, menit să-i învețe de voluntari să monitorizeze problemele legate de poluarea apelor • manager de proiect este brăileanul Lucian Țilea • numai la Brăila, au fost instruiți 220 de voluntari care vor folosi platforma LeNetEco • „Este doar un început. Viitorul înseamnă ecologie, protecția mediului, economie circulară, energie verde”, a precizat Andy Pușcă, președintele Universității „Danubius”, partener lider al proiectului • proiectul are și o componentă umanitară: 14.000 de euro au fost transformați în 120 de kituri de supraviețuire pentru ucraineni
Implementat pe o perioadă de doi ani, proiectul LeNetEco, de 870.000 de euro, parte a Programului Comun Operațional Bazinul Mării Negre 2014-2020, a ajuns la final, prin contribuția a șase parteneri din patru țări riverane Mării Negre – România, Republica Moldova, Ucraina și Bulgaria. Potrivit managerului de proiect Lucian Țilea, scopul este acela de a monitoriza și a-i învăța pe voluntarii din cele patru țări, proveniți din categorii socio-profesionale diferite, să monitorizeze problemele legate de poluarea mediului, mai precis poluarea apelor interioare care se varsă în partea vestică a Mării Negre. Întrucât proiectul are o componentă preponderent educativă, instituțiile implicate sunt, mai ales, din mediul academic: Universitatea „Danubius” Galați, Agenția de Dezvoltare Durabilă și Integrare Europeană „Euroregiunea Dunărea de Jos” din Izmail, Universitatea Politehnică de Stat din Odesa, Ucraina, Universitatea „Prof. dr. Assen Zlatarov”, Burgas, Bulgaria, Asociația de Cooperare Transfrontalieră „Euroregiunea Dunărea de Jos” Galați și Centrul de Consultanță Ecologică din Cahul, Republica Moldova. Proiectul a inclus, pentru partea română, participarea voluntarilor la cursurile predate de Mariana Costin Ion, administratorul SC „Mardcons” SRL Brăila, furnizor de formare profesională și partener în proiectul LeNetEco, „Stabilirea unei rețele de învățare pentru consolidarea efortului de control și monitorizare în comun în Bazinul Mării Negre2”.
„Pentru mine, acest proiect a fost o mare provocare. Pentru acest curs, pe care d-na Mariana Costin îl încheie zilele acestea, fiecare din cei 220 de voluntari – 80 de elevi, 80 de studenți și 40 de reprezentanți ai autorităților locale – a fost instruit să folosească o platformă, care nu este altceva decât o bază de date, cu posibilități de a folosi GPS-ul. Fiecare voluntar – și dacă înmulțiți cu șase o să vă dea peste 1.200 la nivel de proiect – din cele patru țări va avea un telefon cu Android cu care poate să fotografieze, având locația și GPS-ul pornit, o zonă poluată. Se scriu câteva cuvinte în legătură cu malul unui râu care a fost poluat, iar mesajul intră în platformă, iar noi trimitem către Garda de Mediu și Poliția de Frontieră email cu datele cuvenite, pentru a face cercetare la fața locului”, a precizat Lucian Țilea în cadrul conferinței de presă organizate cu ocazia finalizării proiectului.
Mai mult, partenerii implicați în acest uriaș proiect de mediu sunt pe punctul de a încheia un protocol cu o coaliție de ONG-uri din România, Natura 2000, care are în componență 20 de ONG-uri, pentru a le pune la dispoziție, gratuit, platforma LeNetEco.
„Ceea ce încercăm să le explicăm altora este că omul, de 10.000 de ani, nu a reușit să se adapteze condițiilor acestei planete și strică. Dacă vrem să mai avem apă, aer, soare trebuie să fim atenți la mediu. În prezent, cel mai mare „stricător de mediu” este barajul de pe apă. Tot ceea ce este în aval de baraj dispare. Am ajuns în situația în care energia nucleară să fie considerată cea mai curată”, a mai precizat managerul de proiect.
Demn de remarcat este faptul că, la scurt timp după apariția proiectului, au apărut și problemele cauzate, inițial, de pandemie, apoi de războiul din Ucraina. Partenerii de proiect au fost de acord ca 14.000 de euro, destinați, inițial, instruirii, să fie transformați în 120 de kituri de supraviețuire pentru ucrainenii din Odesa, greu încercați de război. Rucsacii au ajuns la HUB-ul din Tulcea și, de acolo, la Odesa. Fiecare rucsac conține tot ceea ce îi trebuie unui om pentru a rezista o perioadă de timp – un radio rezistent, lanternă, pelerină, trusă de prim-ajutor, termos, mâncare conservată.
„Trei lucruri am urmărit prin acest proiect, în primul rând accesul la educație și la resurse informaționale în domeniul protecției mediului. În al doilea rând, potențialul cultural al cetățenilor din Bazinul Mării Negre. În al treilea rând, colaborarea între parteneri și țările pe care le reprezintă și crearea platformei LeNetEco, platforma celor pasionați de protecția mediului. Am dorit să colaborăm cu tinerii și am urmărit sustenabilitatea proiectului, pentru că nu ne vom opri aici. Este doar un început. Viitorul înseamnă ecologie, protecția mediului, economie circulară, energie verde”, a precizat Corneliu Andy Pușcă, președintele Universității „Danubius” Galați, partener lider al proiectului de monitorizare a mediului în apele și deltele Bazinului Mării Negre.
Obiectivul general al proiectului LeNetEco este efortul comun de consolidare și implicarea societății din țările din bazinul Mării Negre, enumerate mai sus, prin controlul mediului și monitorizarea îmbunătățirii deltelor râurilor sale. În cadrul proiectului, au fost implementate trei componente – pagina web de educație electronică, harta electronică de monitorizare a mediului și serviciul electronic „Voluntar de monitorizare a mediului” – combinate într-un întreg, platforma LeNetEco.
Economie
60.000 de lei, amenzi pentru muncă la negru
• au fost aplicate în perioada 3-7 noiembrie, când s-a desfășurat Campania Națională pentru combaterea muncii nedeclarate • au fost luați în vizor angajatorii care desfăşoară activităţi de comerț cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare de uz curent
Angajatorii care desfăşoară activităţi de comerț cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare de uz curent – clase selectate din diviziunea CAEN 47, verificați de Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila.
Controalele – desfășurate în perioada 3-7 noiembrie 2026 – fac parte din Campania Națională pentru identificarea și combaterea muncii nedeclarate („la negru”) și pentru verificarea modului în care sunt respectate prevederile legale privind securitatea şi sănătatea în muncă.
Inspectorii de muncă au efectuat 48 de controale la tot atâția angajatori din comerț, campania națională având ca obiective: creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor în ceea ce priveşte necesitatea respectării prevederilor legale în domeniul relaţiilor de muncă şi domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă; eliminarea neconformităților constatate, prin dispunerea de măsuri obligatorii pentru remedierea neconformităților și aplicarea sanțiunilor contravenționale corespunzătoare.
Au fost aplicate, în total, 39 de sancțiuni, valoarea totală a amenzilor fiind de 66.000 de lei (din care 60.000 lei pentru muncă nedeclarată). Principalele deficiențe constatate în domeniul relațiilor de muncă: primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea elementelor contractului individual de muncă în registrul de evidență al salariaților cel târziu în ziua anterioară începerii activității; nerespectarea prevederilor art. 119 din Legea nr. 53/2003 republicată, privind obligația de a ține la locul de muncă evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea orei de începere și sfârșit a programului de lucru; încălcarea prevederilor legale privind munca în zilele de repaus săptămânal; primirea la muncă a unei persoane fără încheierea unui contract individual de muncă potrivit art. 16 alin. 1 din Legea nr. 53/2003 republicată.
În domeniul securității și sănătății în muncă au fost constatate următoarele deficiențe: angajatorii nu au luat măsuri la amenajarea locului de muncă împotriva riscului de accidentare prin electrocutare la locul de muncă prin semnalizare de securitate, respectiv semnalizarea tabloului electric; nu au asigurat trusa sanitară pentru acordarea primului ajutor care să conțină componente conform conținutului minim obligatoriu prevăzut în Anexa 3 la Ordinul 427/14.06.2002 aflate în termen de valabilitate.
Pentru neconformităţile constatate, inspectorii ITM Brăila au dispus 85 de măsuri cu termene precise de îndeplinire de către entităţile controlate; neîndeplinirea acestora în termenul stabilit constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, potrivit prevederilor Legii nr.108/1999 pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii, republicată şi actualizată.
„Activitățile de comerț cu amănuntul presupun o multitudine de operațiuni desfășurate zilnic, de la aprovizionarea și manipularea mărfurilor până la depozitarea și expunerea acestora, precum și interacțiunea permanentă cu publicul, fiecare dintre aceste activități implicând riscuri specifice pentru lucrători.
Prin acțiunile de control desfășurate urmărim atât identificarea și combaterea muncii nedeclarate, cât și responsabilizarea angajatorilor în ceea ce privește asigurarea unor condiții de muncă sigure și sănătoase.
Respectarea legislației muncii, a normelor de securitate și sănătate în muncă nu trebuie privită doar ca o obligație legală, ci ca o responsabilitate esențială față de fiecare salariat. Prevenirea accidentelor de muncă și protejarea sănătății lucrătorilor trebuie să reprezinte o prioritate constantă pentru toți angajatorii din acest sector de activitate” , a precizat inspectorul șef al ITM Brăila, Liviu Arhire.
Economie
Controale ITM în spitale și cămine de bătrâni. Au fost aplicate zeci de sancțiuni contravenționale
• verificările au avut loc în perioada 1 iulie – 30 octombrie 2026, în cadrul unei Campanii Naționale inițiată de Inspecția Muncii • au fost controlați 18 angajatori brăileni și au fost aplicate 28 de sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor fiind de 6.000 de lei
Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila a finalizat, recent, Campania Națională privind verificarea modului respectării prevederile legale în domeniul securității şi sănătății în muncă în unitățile care au ca obiect de activitate activități referitoare la sănătatea umană (Cod CAEN 86) și în domeniul serviciilor combinate de îngrijire medicală și asistență socială, cu cazare (cod CAEN 87).
Verificările efectuate în spitale și cămine de bătrâni, în perioada 1 iulie – 30 octombrie 2026, fac parte din Programul-cadru de acțiuni al Inspecției Muncii.
Obiectivele campaniei au fost: diminuarea consecințelor sociale și economice negative care derivă din nerespectarea prevederilor legale de către angajatorii care desfășoară activități referitoare la sănătatea umană și servicii combinate de îngrijire medicală și asistență socială, cu cazare; creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor în ceea ce privește necesitatea respectării prevederilor legale referitoare la sănătatea și securitatea în muncă în societățile comerciale din domeniul de activitate sus-menționat; asigurarea purtării de către toți lucrătorii a echipamentelor individuale de protecție adecvate; eliminarea neconformităților constatate domeniul securității şi sănătății în muncă în activitățile specifice ale unităților din domeniile de activitate vizate de campanie.
În această perioadă, au fost controlați 18 angajatori brăileni, iar pentru neregulile constatate au fost aplicate 28 sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor fiind de 6.000 lei. Principalele deficiențe constatate de inspectorii ITM Brăila: lipsa lucrătorilor desemnaţi/instruiți care aplică măsurile de prim ajutor, stingerea incendiilor şi evacuarea lucratorilor; lipsa evidenței echipamentului individual de protecție acordat la intervalele de timp stabilite pentru lucrători, pentru riscurile identificate la locul de muncă; neamenajarea locului de muncă împotriva riscului de accidentare prin electrocutare, respectiv semnalizarea prizelor.
„Prin acțiunea desfășurată, s-a urmărit atât verificarea respectării prevederilor legale în domeniul securității și sănătății în muncă, cât și conștientizarea angajatorilor și lucrătorilor cu privire la necesitatea prevenirii accidentelor de muncă și a îmbolnăvirilor profesionale”, a precizat inspectorul șef al Inspectoratului Teritorial de Muncă Brăila, Liviu Arhire.
CELE MAI CITITE
