Politică
Raportul lui Mihai Tudose. Dezbateri în sesiunea plenară – declarații scrise
• europarlamentarul PSD ne-a trimis bilanțul muncii sale de 4 ani în Parlamentul Europei • astăzi, episodul 3 • Mihai Tudose a avut declarații tranșante, ironice și chiar foarte dure cu privire la soluțiile europene controversate, mai ales când vine vorba despre siguranța cetățenilor europeni, sub toate aspectele • criza energetică, siguranța alimentară, creștinismul în Europa, utopia verde și dezindustrializarea, criza din Ucraina, aderarea României și a Bulgariei la spațiul Schengen, sunt doar câteva din temele abordate de europarlamentarul PSD
Raportul extrem de amplu trimis de europarlamentarul Mihai Tudose pe adresa redacției este structurat pe trei direcții: 1 – dezbateri în plen, 2 – propuneri de rezoluție europarlamentară și 3 – explicații scrise pentru voturi în plen. Continuăm cu episodul 3, care relevă intervențiile scrise ale fostului premier pe problemele stringente ale vremii.
6 octombrie 2021: Soluții europene pentru creșterea prețurilor la energie pentru întreprinderi și consumatori: „Solicit, Comisiei și Consiliului să acționeze mult mai coordonat, ferm și rapid decât le stă în obișnuință pentru a veni în sprijinul concret al cetățenilor”
„Regret faptul că a fost nevoie să ajungem în criză energetică pentru a discuta problema aprovizionării cu gaze a UE, în condițiile în care de peste jumătate de an nivelul de stocare e la un nivel alarmant față de media ultimilor ani”, a declarat Mihai Tudose. „Din păcate, creșterea explozivă de prețuri la energie și perspectiva penuriei în plină iarnă ne arată cât de puțin realiste sunt proiectul Uniunii energetice și Strategia europeană pentru securitate energetică. Sărăcia energetică de care suferă tot mai mulți cetățeni europeni este replica de o ironie tristă a prezentului la visele hrănite cu hidrogen…”, a punctat europarlamentarul român. „Solicit, în acest context grav, Comisiei și Consiliului să acționeze mult mai coordonat, ferm și rapid decât le stă în obișnuință pentru a veni în sprijinul concret al cetățenilor și pentru a identifica soluții la criza energetică aflată, din păcate, abia în stadiu incipient. Să valorificăm toate resursele naturale de care dispunem și să ieșim din captivitatea sursei unice de importuri!”.
18 octombrie 2021. Strategia „De la fermă la consumator” – „Una e să aperi biodiversitatea și să încerci să atenuezi impactul schimbărilor climatice și cu totul altceva e să ajungă în pericol siguranța alimentară a cetățenilor UE”
„Strategia „De la fermă la consumator” este un exemplu dezolant de bune intenții sabotate din capul locului de o strategie greșită. Una e să aperi biodiversitatea și să încerci să atenuezi impactul schimbărilor climatice și cu totul altceva e să ajungă în pericol siguranța alimentară a cetățenilor UE. Una e să combați alimentația nesănătoasă și altceva e să privezi consumatorul european de accesul la produse de bază”, a avertizat Mihai Tudose. „Studiile – neluate în considerare de Comisia Europeană, deși sunt realizate chiar de serviciile sale interne – indică riscul unei scăderi grave de producție, urmată de creșterea prețurilor și periclitarea poziției UE pe piața globală, dacă vor fi aplicate prevederile stabilite în mod arbitrar, așa cum sunt nivelurile generalizate obligatorii de reducere a gradului de utilizare a pesticidelor, deși există diferențe mari între țările membre. Spre exemplu, între agricultura românească și cea din alte state europene. Drept urmare, am votat împotriva acestei strategii”, a explicat poziția sa europarlamentarul român. În acest context, Tudose a solicitatComisiei Europene să țină cont de specificul agriculturii fiecărui stat din UE și de prioritățile economice și sociale ale cetățenilor europeni.
24 noiembrie 2021. Starea uniunii energetice – „Din păcate, obsesia reducerii emisiilor este mai puternică pentru Comisia Europeană decât realitatea creșterii prețurilor la energie pentru cetățeni și companii”
„Consider dezamăgitoare atât discursul comisarului european pentru energie, Kadri Simson, cât și raportul la care s-a referit. Din păcate, obsesia reducerii emisiilor este mai puternică pentru Comisia Europeană decât realitatea creșterii prețurilor la energie pentru cetățeni și companii. (…)Este vorba, de altfel, despre un raport care conține observații contradictorii. De exemplu, se spune că, în premieră, sursele regenerabile de energie au depășit combustibilii fosili ca sursă principală de energie în UE. Dar asta s-a întâmplat din cauza închiderii de capacități de producție de energie, așa cum s-a întâmplat în România. E o modificare mai degrabă artificială a ponderii de piață a energiei verzi”, a criticat pe bună dreptate, Mihai Tudose lipsa de logică șI de înțelegere a contextului geostrategic, într-o zonă decizională atât de importantă din Comisia Europeană.
15 decembrie 2021. Orientările Comisiei Europene privind limbajul incluziv – „Nu asta e treaba Comisiei Europene, să-i dea bilet de voie lui Moș Crăciun!”
„Problema majoră e că derapajul unor funcționari europeni din subordinea comisarului pentru egalitate se înscrie într-o tendință periculoasă. Iar reacția vehementă a cetățenilor, presei și politicienilor din toată Uniunea Europeană arată clar că nu acceptăm ca identitatea creștină a Europei să fie ascunsă ori negată! Dimpotrivă, consider că este nevoie de o afirmare mai puternică și deschisă a apartenenței noastre creștine, a tradițiilor care ne leagă și a credinței care ne călăuzește”, a declarat răspicat Mihai Tudose.
„Europa e un continent creștin și oricine trăiește aici trebuie să respecte istoria, credința și cultura pe care popoarele europene le-au construit de două mii de ani. Și încă un lucru: nu asta e treaba Comisiei Europene, să-i dea bilet de voie lui Moș Crăciun! Ocupați-vă la modul serios de mandatul ce v-a fost încredințat! Crăciun fericit!”, a punctat europarlamentarul român.
19 ianuarie 2022. Prezentarea programului de activități
al Președinției franceze – „E extraordinară revoluția digitală, e înălțătoare lupta contra schimbărilor climatice, dar haideți să scoatem Europa mai întâi de sub spectrul războiului, al sărăciei”
„Mandatul semestrial al Franței la conducerea Consiliului UE survine într-un context marcat de suprapunerea de crize (geostrategică, energetică și sanitară). (…) Am apreciat multitudinea de priorități prezentate de președintele Macron în plenul Parlamentului European, dar cred că ar fi de dorit o concentrare pe fronturile principale ale momentului: criza ucraineană, valul pandemic al variantei Omicron și scumpirile la produsele și serviciile de bază. E extraordinară revoluția digitală, e înălțătoare lupta contra schimbărilor climatice, dar haideți să scoatem Europa mai întâi de sub spectrul războiului, al sărăciei și infectării!”, a punctat europarlamentarul român, dezamăgit de discursul lui Macron.
16 februarie 2022. Relațiile UE-Rusia, securitatea europeană și amenințarea militară reprezentată de Rusia la adresa Ucrainei: „Criza actuală din Ucraina ar trebui să ne oblige să trecem de la regula unanimității în adoptarea deciziilor de politică externă la sistemul majorității calificate”
„Care problemă este mai gravă: a Rusiei, că vrea să își refacă sfera de influență din epoca sovietică, sau a Europei, prinsă iarăși nepregătită? Intențiile Rusiei sunt clare de mult. De aceea, este cazul să trecem de la indignare la mobilizare. Pentru asta trebuie să devenim pro-activi din reactivi.
Criza actuală din Ucraina ar trebui să ne oblige să trecem de la regula unanimității în adoptarea deciziilor de politică externă la sistemul majorității calificate. Ar fi un prim semnal, la nivelul Consiliului, că UE vrea să conteze în ecuația internațională”, a avertizat Mihai Tudose.
8 martie 2022. Ingerințele externe în toate procesele democratice din cadrul UE: „Susțin raportul elaborat de Comisia europarlamentară”
„Susțin raportul elaborat de Comisia europarlamentară privind ingerințele externe în procesele democratice din cadrul Uniunii Europene, inclusiv dezinformarea. Raportul este foarte vast, acoperind de la relațiile unor partide din UE cu state terțe, inclusiv finanțarea lor obscură din afara Uniunii și problema racolării elitelor europene, până la vulnerabilitățile mass-mediei și rolul platformelor de comunicare socială. (…) Avem nevoie, totodată, de campanii intense și eficiente de informare, care să sensibilizeze cetățenii cu privire la riscuri, dar și de un suport semnificativ pentru rezistența presei europene de calitate în noul cadru digital”, a declarat Mihai Tudose.
7 iunie 2022. Revizuirea schemei UE de comercializare a cotelor de emisie – Fondul pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice – Mecanismul de ajustare la frontieră în funcție de carbon – Revizuirea schemei UE de comercializare a emisiilor pentru aviație ș.a: „Industria europeană ar fi fost condamnată la dispariție”
„Am votat împotriva raportului (…) Salut respingerea sa la votul din plen și retrimiterea la comisia de mediu abilitată, pentru o analiză temeinică, bazată pe studii de impact și prognoze realiste. În forma propusă, industria europeană ar fi fost condamnată la dispariție, practic, întrucât nu se ținea cont, în obiectivele de mediu, de impactul economic și social al măsurilor programate într-un calendar complet nerealist. țin să critic lipsa de flexibilitate a promotorilor raportului și incapacitatea de a purta un dialog și o negociere care să reflecte interesele și preocupările tuturor statelor membre”, a criticat europarlamentarul român.
22 iunie 2022. Acordarea statutului de țară candidată la aderare pentru Ucraina, Republica Moldova și Georgia – „UE are datoria, acum, de a veni în întâmpinarea voinței cetățenilor acestor state. Consider că se impune demararea procesului de aderare, conform art. 49 din Tratatul UE”
„Noul context geostrategic ne arată care sunt riscurile stopării extinderii UE și ne obligă să relansăm acest proces. (…) În baza avizului Comisiei Europene de a se acorda Ucrainei și Republicii Moldova statutul de țări candidate și de a-i fi oferită o perspectivă europeană Georgiei, UE are datoria, acum, de a veni în întâmpinarea voinței cetățenilor acestor state”, a declarat Mihai Tudose.
5 iulie 2022. Obiecție în temeiul articolului 111 alineatul (3): Modificarea actului delegat privind taxonomia în domeniul climei și a actului delegat privind publicarea de informații în materie de taxonomie – „Unii vor ca Europa să-și tragă singură un glonț în picior”
„În plin război energetic, unii vor ca Europa să-și tragă singură un glonț în picior. Cam asta înseamnă, în opinia mea, contestarea propunerii Comisiei Europene de a include sectoarele gazelor naturale și energiei nucleare în taxonomia UE”, a punctat europarlamentarul român. „Se apropie o iarnă fără precedent în Europa postbelică, în care utopia verde nu va ține de cald cetățenilor și nu va alimenta economia. De aceea, consider periculoasă intenția declarată a guvernelor austriac și luxemburghez de a ataca actul delegat al Comisiei Europene la Curtea de Justiție a UE”, a avertizat Tudose.
5 octombrie 2022. Aderarea României și a Bulgariei la spațiul Schengen – „Noi, românii, ne-am îndeplinit obligațiile prevăzute în acquis-ul Schengen. De aceea, cer Consiliului UE ca, la reuniunea din decembrie, să ia decizia corectă”
„Atât Comisia Europeană, cât și Parlamentul European consideră că, încă din 2011, România îndeplinește criteriile de aderare la Schengen. Mai mult, în actualul context geopolitic, țara mea este garantul unei frontiere de maximă importanță și calea de acces în UE a exporturilor de cereale ale Ucrainei. Cu toate acestea, cetățenii și companiile din România suferă o discriminare umilitoare și costisitoare, dar și rușinoasă tocmai pentru cei care pretind că o impun în numele – câtă ipocrizie! – unor pretinse valori europene”, a atacat europarlamentarul român. Sursa citată a subliniat: „România, membră a Spațiului Schengen! În caz contrar, mai târziu s-ar putea să fie prea târziu…”
22 noiembrie 2022. Reziliența entităților critice – „Crizele succesive ce au pus la încercare infrastructura esențială a UE – pandemia și războiul – au făcut ca aceste modificări legislative să fie necesare și urgente”
„Susțin solicitarea adresată statelor UE să adopte strategii naționale pentru a consolida reziliența și să efectueze evaluări periodice ale riscurilor. În acest sens, autoritățile naționale vor putea efectua inspecții la fața locului ale infrastructurilor critice și vor putea aplica sancțiuni în caz de nerespectare a obligațiilor. Un rol important va reveni procesului de avertizare în caz de incident și comunicării transfrontaliere între punctele naționale de contact, care se vor înființa”, a declarat europarlamentarul PSD.
18 ianuarie 2023. O strategie a UE de impulsionare a competitivității industriale, a comerțului și a locurilor de muncă de calitate – „Păcat că a fost nevoie ca SUA să treacă la acțiune pentru ca Europa să realizeze că aleargă după fluturi ecologici, în loc să-și stopeze dezindustrializarea”
„Sub șocul realității, forurile UE își întorc fața dinspre himera „tranziției verzi” spre provocările majore ale competitivității europene, într-un mediu global marcat de multitudinea de crize, dar și de măsurile protecționiste ale SUA și Chinei”, a punctat Mihai Tudose.
„Păcat că a fost nevoie ca SUA să treacă la acțiune pentru ca Europa să realizeze că aleargă după fluturi ecologici, în loc să-și stopeze dezindustrializarea. Și mai grav e că, în loc să treacă la acțiune, măcar acum, Comisia Europeană se cramponează în reproșuri fără temei la adresa Washingtonului. SUA fac ceea ce trebuie să facă pentru a-și asigura baza de producție industrială în noul context geopolitic, tehnologic și de mediu.
De la Bruxelles, în schimb, zboară planuri grandioase despre „zero poluare”, fără să avem răspuns la dependența cvasi-totală de importuri de materii prime critice și la lipsa de fabrici pentru industriile viitorului ori de forță de muncă de înaltă calificare”, a criticat europarlamentarul român.
Sursa citată a mai declarat: „Iar dacă se dorește cu adevărat o soluție negociată cu SUA, atunci aceasta trebuie să fie discutată la un summit la nivel înalt UE-SUA, nu lăsată în grija unor funcționari ai Comisiei”.
15 februarie 2023. Accesul la materii prime critice strategice – „Este sustenabil ritmul transformărilor la care Comisia angajează Uniunea Europeană?”
„În plan intern, avem nevoie de proceduri simplificate pentru autorizațiile de extracție și prelucrare, de ajutor pentru acest tip de investiții, dar și de îmbunătățirea reciclării. În plan extern, înțeleg că se dorește crearea unui club între UE și alte state și organizații, pentru accesul la materii prime. Cred că prioritară trebuie să fie stabilirea de parteneriate directe, cât mai eficiente și avantajoase pentru UE”, a precizat Mihai Tudose. Sursa citată a continuat:
„Potrivit estimărilor Comisiei, tranziția digitală și ecologică ar urma să determine o creștere a cererii cu 500 %, până în 2030, în UE. Context în care întreb: este sustenabil ritmul transformărilor la care Comisia angajează Uniunea Europeană?”
Performanța energetică a clădirilor (reformare): „Consider nerealistă, însă, obligativitatea introdusă pentru cetățenii europeni ca locuințele lor să atingă până în 2030 cel puțin clasa E de performanță energetică”
„Susțin obiectivele noii legislații propuse de Comisia Europeană, dar nu aprob termenele de impunere a unor standarde minime de performanță energetică. (…)
Consider nerealistă, însă, obligativitatea introdusă pentru cetățenii europeni ca locuințele lor să atingă până în 2030 cel puțin clasa E de performanță energetică și până în 2033 cel puțin clasa D de performanță energetică. Încă o dată, Comisia Europeană fixează termene nesustenabile, la fel ca pentru trecerea la motoarele electrice ori renunțarea la gazele naturale. Remarc din nou, cu regret, atât tendința de supra-reglementare a Comisiei Europene, cât și dogmatismul său rupt de agenda cetățenilor”, a declarat răspicat europarlamentarul român.
29 martie 2023. Regulamentul privind gazele fluorurate – Substanțele care diminuează stratul de ozon – „A institui interdicția de la 1 ianuarie 2024 pentru unele echipamente de refrigerare și de la 1 ianuarie 2025 pentru echipamente de climatizare și pompe de căldură autonome care conțin gaze fluorurate înseamnă o presiune nejustificată asupra pieței, a producătorilor și a consumatorilor deopotrivă”
„Raportul privind gazele fluorurate este un exemplu trist de bune intenții compromise de lipsa de realism și excesul populist-ecologist”, a atenționat din nou Mihai Tudose. „Sunt de acord cu eliminarea gazelor fluorurate, din cauza efectului lor de seră, dar reducerea trebuie să fie treptată, pentru ca sectoarele vizate să se poată adapta tehnologic pentru a dezvolta alternative nepoluante, iar cetățenii să nu fie forțați să cumpere produse noi înainte de finalul ciclului de viață al celor deținute deja”, a mai declarat europarlamentarul PSD.
13 iunie 2023. Legea privind inteligența artificială – „Constat, însă, că Uniunea Europeană rămâne, și de această dată, o campioană a reglementării, fără performanțe asemănătoare în zona inovării”
„Este vorba despre prima încercare de reglementare în domeniul inteligenței artificiale din lume. Spun încercare, pentru că mai sunt multe de făcut pentru a ține pasul cu progresul tehnologic, dar și din cauză că raportul nu asigură întotdeauna raportul cel mai bun între garantarea drepturilor omului și valorificarea potențialului inteligenței artificiale, spre exemplu, în combaterea criminalității și terorismului”, a avertizat Mihai Tudose.
3 octombrie 2023. Bilanțul parcursului Moldovei către UE – „Este nevoie, însă, de un sprijin european mai mare pentru creșterea conectivității Republicii Moldova în plan energetic”
18 octombrie 2023. O Europă geopolitică adevărată acum – „Europa trebuie să învețe să folosească limbajul puterii. Iar acest proces nu poate fi nici simplu, nici rapid”
„Lumea ia foc în tot mai multe puncte nevralgice și Europa e chinuită de dileme existențiale.(…) De la începutul mandatului actualei Comisii Europene, ni s-a promis că vom avea o „Comisie geopolitică”. L-am ascultat acum pe înaltul Reprezentant pentru Politică Externă clamând profetic: „Europa va fi geopolitică sau nu va fi”. Nu știu dacă-i chiar așa, dar cu siguranță dl Borrell are dreptate când spune că Europa trebuie să învețe să folosească limbajul puterii. Iar acest proces nu poate fi nici simplu, nici rapid. Crizele din Israel și Gaza, Ucraina, Nagorno-Karabah, Kosovo și Sahel sunt revelatoare pentru locul UE în lumea de azi. Uniunea Europeană e legată de mâni și de picioare de o sumă de dependențe în planurile fundamentale: apărare, energie, materii prime critice.
Oricâtă ambiție ar avea, Europa nu poate fi un actor geopolitic până nu va reuși să stea pe propriile picioare. Iar până atunci ar face bine să prețuiască mai mult singura alianță pe care s-a dovedit că se poate baza: aceea cu Statele Unite ale Americii”, a pus punctul pe i, europarlamentarul PSD Mihai Tudose.
Politică
Mihai Tudose: ”Reducerea țintei de emisii auto poate fi un pas spre salvarea industriei europene”
• ”Politica asta de decarbonizare a afectat competitivitatea și locurile de muncă din sectorul auto European”, a punctat europarlamentarul roman • ”De aceea, susțin criticile aduse de Asociația Producătorilor Europeni de Automobile, care consideră că flexibilitatea oferită autoturismelor fabricate în UE este prea limitată, ca domeniu de aplicare și ca durată”, a adăugat vicepreședintele Comisiei pentru Securitate și Apărare din Parlamentul European
Europarlamentarul PSD Mihai Tudose a declarat că propunerea Parlamentului European de reducere a obiectivului privind emisiile de CO₂ ale mașinilor noi poate reprezenta un pas spre salvarea industriei auto europene.
”Poate fi doar un pas simbolic sau poate constitui un moment de cotitură, cu consecințe benefice pentru economie și cetățeni”, a avertizat Mihai Tudose.
”Știm că se vrea eliminarea treptată, în UE, a autoturismelor și autoutilitarelor noi, echipate cu motoare cu ardere internă. Politica asta de decarbonizare a afectat competitivitatea și locurile de muncă din sectorul auto european.
Pentru a mai repara din răul deja făcut, Comisia Europeană a propus, în decembrie anul trecut, revizuirea obiectivului pentru anul 2035, privind parcul de vehicule și camionete din UE, de reducere a emisiilor de CO₂ nu cu 100%, ci cu 90% față de nivelul de referință din 2021.
Miercuri, Comisia de Mediu din Parlamentul European a votat pentru reducerea țintei inițiale, de 100%, la 87,5% pentru autoturisme și 80% pentru vehiculele comerciale ușoare. Urmează votul în plenul Parlamentului European, în sesiunea din decembrie, pentru ceea ce va constitui mandatul Parlamentului în negocierile cu Consiliul Uniunii Europene.
La nivel europarlamentar, acordul între Socialiști, Populari și Liberali, pe un subiect atât de sensibil, e considerat un semnal încurajator pentru coaliția pro-europeană, pe fondul renegocierii de poziții, la jumătatea mandatului. Sunt dezamăgit, însă, de lipsa de curaj și ambiție, pe care o trădează diferența infimă față de propunerea Comisiei Europene.
De aceea, susțin criticile aduse de Asociația Producătorilor Europeni de Automobile, care consideră că flexibilitatea oferită autoturismelor fabricate în UE este prea limitată, ca domeniu de aplicare și ca durată.
Speranța majoră rămâne la Consiliu, unde România și celelalte state membre, producătoare de mașini, trebuie să se bată pentru apărarea industriei auto, prin adecvarea la realitate a obiectivelor de mediu”, a declarat Mihai Tudose, vicepreședinte al Comisiei pentru Securitate și Apărare din Parlamentul European.
Politică
Dezvăluiri în cadrul conferinței de presă a PNL. Robert Sighiartău ar vrea ”capul” lui Popa
* președintele PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa, a susținut o conferință de presă, miercuri-seară, în care a vorbit, printre altele, despre unele zvonuri cum că Robert Sighiartău, președintele PNL Bistrița, ar contacta liberali din județul nostru pentru a vedea dacă îl poate schimba din funcție prin identificarea unui contracandidat * Popa a recunoscut că informația a ajuns și la urechile sale și a precizat că nu este prima încercare de-a lui Robert Sighiartău de a interveni la nivelul organizației județene a PNL Brăila, însă fără succes * Popa a precizat că alegerile din PNL încă nu au fost stabilite, dar a indicat că ar putea avea loc la finele anului sau începutul lui 2027 * cât despre anunțul candidaturii lui Alin Tișe (președintele Consiliului Județean Cluj) la șefia partidului, acesta nu a dorit să comenteze prea mult
Președintele PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa, este atacat din interiorul partidului, însă susține că nu se teme. Mai exact, în cadrul unei conferințe de presă ce a avut loc miercuri-seară la sediul PNL, Popa a fost întrebat de jurnaliști în legătură cu zvonurile potrivit cărora, președintele PNL Bistrița-Năsăud, Robert Sighiartău, ar fi contactat mai mulți liberali brăileni pentru a identifica un eventual contracandidat care să îl schimbe din funcție pe șeful organizației județene.
Popa a precizat că i-au transmis și alți colegi această informație și a precizat că îl așteaptă pe Robert Sighiartău și pe colegii pe care îi susține să vină și să candideze împotriva sa.
”Foarte bine face domnul Robert Sighiartău. A vorbit și în 2021 și când au fost alegerile, n-a mai găsit un contracandidat împotriva mea pentru că lucrurile erau clare. Dar hai să vă mai spun ceva: domnul Robert Sighiartău a încercat și în 2021, și în 2022, și în 2023. Știu, de altfel știm cu toți povestea că a tot sunat prin județul Brăila. Dar, domnul Robert Sighiartău este președintele PNL Bistrița, nu PNL Brăila. În județul și în municipiul Brăila, noi ne hotărâm soarta! Nu ne-o hotărăște nici domnul Robert Sighiartău, nici nimeni de la nivel național”, a declarat Popa.
Deputatul PNL Brăila a comparat organizația pe care o conduce cu cea condusă de Sighiartău, precizând că la Alegerile din 2024 a avut un rezultat mult mai bun. Popa a lansat un atac la adresa acestuia, acuzând că întotdeauna Sighiartău a ajuns să ”întoarcă armele” împotriva conducerii partidului.
”Eu, cu colegii mei vom vota. Care este competitiv, să candideze împotriva mea, nu este nicio problemă. Dar, județul Bistrița-Năsăud are 62 de UAT-uri. Partidul Național Liberal are 13 UAT-uri pe care le-a câștigat la Alegerile din 2024. Să nu fiu răutăcios că am auzit că mai avem vreo 7 sau 8 acolo. Asta reprezintă, pe poza din 2024, că 20,9% din UAT-urile din județul Bistrița-Năsăud sunt liberale. În schimb, în județul Brăila – ați văzut și cu ultimele mutări, dar facem abstracție de faptul că au mai trecut 1-2 primari de la alegeri și până în prezent în echipa Partidul Național Liberal -, noi am obținut, în urma Alegerilor din 2024, 20 de primari. Iar 20 de primari din 44 reprezintă 46%. Deci 46% din administrația locală este condusă de primari din partea Partidului Național Liberal. Noi am reușit la Brăila să arătăm că se poate.
Am plecat de la 13 primari, am ajuns la 20 de primari. Avem mai mulți viceprimari decât are Partidul Social Democrat. Avem astăzi, dacă nu greșesc, undeva la 25 de viceprimari. Partidul Social Democrat nu are nici o comună de a mea. A mea impropriu spus, a partidului pe care îl reprezint. Niciun viceprimar numit. Domnul Robert Sighiartău e același care în perioada 2017-2021 a fost secretarul general al partidului. În mandatul domnului președinte Ludovic Orban.(…) În perioada 2017-2021, în momentul în care domnul Orban a fost președinte, mă repet, primul om care l-a trădat pe domnul președinte Ludovic Orban a fost domnul Robert Sighiartău.
Apoi, în perioada 2021-2022, a fost în echipa domnului Florin Cîțu. Dar când s-a apropiat sfârșitul mandatului domnului Cîțu, domnul Robert Sighiartău a ieșit și l-a atacat pe președintele de la cea vreme. Apoi, în perioada 2022-2024, a fost vicepreședinte în mandatul domnului Ciucă. În momentul în care a plecat domnul Ciucă, unul dintre cei mai acizi contestatari ai dumnealui a fost domnul Robert Sighiartău. Cu tot respectul pentru domnul președinte Ilie Bolojan: să aibă grijă, personajul acesta este toxic. Unde ajunge, se termină orice povest. (…) Îl aștept pe domnul Robert Sighiartău, alături de 2-3 pe care îi sună din județul Brăila. Vă dau un exemplu: a sunat doi colegi și mi-au spus trei că au fost sunați”, a mai spus Popa.
Alegerile în PNL ar putea avea loc la finele lui 2026 sau începutul lui 2027
Întrebat în legătură cu motivele posibilelor intervenții ale lui Robert Sighiartău în Brăila, Popa a afirmat că este vorba despre o istorie mai veche.
”Nu știu. Probabil are frustrările trecutului. Dar vă spun: îl aștept pe domnul Robert Sighiartău cu cine vrea dumnealui să îmi fie contracandidat. Suntem un partid liber, nu avem nicio problemă, îl aștept. Dar domnul Robert Sighiartău să înțeleagă – și alții care mai sunt amatori -, că la Brăila, noi ne hotărâm soarta.
Iar PNL Brăila, din momentul în care eu am fost ales președinte, nu a avut interferențe nici de la București, și nici de la Partidul Social Democrat. Repet, în momentul în care colegii mei intră într-o sală și votează pe altcineva, trebuie să facă un pas în spate. Atâta timp cât mă votează pe mine, voi rămâne președintele PNL”, a spus Popa.
În același context, Alexandru Popa a precizat că încă nu au existat discuții definitorii la Centru, însă cel mai probabil alegerile din PNL vor avea loc fie la sfârșitul acestui an sau la începutul lui 2027.
Întrebat despre candidatura lui Alin Tișe (președintele Consiliului Județean Cluj) pentru funcția de președinte al PNL la nivel național, Popa nu a comentat foarte mult subiectul și s-a ferit să își manifeste în vreun fel susținerea.
”Domnul Tișe, să vedem ce platformă va avea. N-am discutat cu dumnealui, nu știu despre ce e vorba. Vom vedea la momentul oportun. Să vedem proiectele. La momentul ăsta avem un președinte. Trebuie să vedem cine va candida”, a conchis Popa.
CELE MAI CITITE
