Învățământ
Raluca Bălan, un dascăl de nota 10: ”Dăruirea și talentul pedagogic nu sunt măsurabile în note, ci în progresele copiilor”
• tânăra educatoare de 19 ani are cea mai mare notă la Definitivat • fata a obținut nota 9,70 la proba scrisă, iar cu cele trei note de 10 de la inspecțiile la clasă și portofoliu are prima medie din județ – 9,79 • Raluca a debutat în învățământ la începutul acestui an școlar și după primul an ”la clasă” s-a convins că vrea să fie educatoare toată viața • la nivelul județului Brăila, după afișarea rezultatelor inițiale, rata de promovare la Definitivat este de 71,8%, printre cele mai mici din țară
Ieri s-au publicat rezultatele inițiale la examenul de Definitivat, susținut de circa 80 de profesori brăileni, iar o educatoare debutantă a obținut cea mai mare notă. Se numește Raluca Ionela Bălan, are 19 ani și doar un an de experiență în învățământ. Tânăra are nota 9,70 la proba scrisă, iar cu cele trei note de 10 de la inspecțiile la clasă și portofoliu are prima medie din județ – 9,79.
Raluca face parte din noua generație de dascăli brăileni, fiind absolventă a Colegiului Național Pedagogic ”Dumitru Panaitescu Perpessicius” și olimpică la pedagogie. Este educatoare la Grădinița cu Program Prelungit nr. 48 ”Luceafărul”, iar în paralel cu cariera didactică tânăra urmează și cursurile Facultății de Litere din cadrul Universității ”Dunărea de Jos” din Galați, fiind acum studentă în anul II.
”Mi s-a părut simplu anul acesta la Definitivat și în general mi s-au părut simple subiectele din toți anii. Dar eu am și învățat vreo patru ani de liceu și încă unul de facultate, constant, așa că mi-e greu să spun dacă e un subiect dificil sau nu”, ne-a declarat aceasta.
Raluca nu a obținut o notă mare doar la Definitivat, ci și la Titularizare, examen pe care l-a susținut anul trecut pentru a intra în învățământ. Și atunci, ca și acum, s-a numărat printre candidații cu cele mai mari note. Comparând cele două examene, tânăra ne-a spus că la Definitivat a fost mai ușor pentru că ”presiunea psihică” a fost mai mică.
”Cel puțin anul acesta, din punct de vedere al dificultății, mi s-a părut mai simplu la Definitivat decât la Titularizare. La Titularizare e și o presiune psihică, că trebuie să iei cea mai mare notă. La Definitivat ai o notă minimă pe care dacă ai luat-o, ai trecut examenul cu bine. Da, la educatori, în plus față de Titularizare, este partea de literatură pentru copii pe care trebuie să o abordezi la fel cum ai aborda un eseu de bac. Plus subiectele de metodică, pedagogie și gramatică… care sunt aproximativ aceleași ca la Titularizare, doar că la gramatică se mai adaugă și alte exerciții, care complică viața multora din câte am văzut”, susține aceasta.
Chiar dacă are cea mai mare medie din județ (înainte de publicarea rezultatelor finale), Raluca spune că performanța unui dascăl nu stă în notele de la examene, ci în ceea ce reușește să îi învețe pe cei mici.
”Cred că sunt mândră de mine pentru că știu că am depus un efort permanent în direcția perfecționării mele și roadele sunt vizibile. Altfel, nu mă simt mai profesionistă decât o educatoare cu 9,20 sau decât una cu 7,30. Dăruirea și talentul pedagogic nu sunt măsurabile în note, ci în progresele copiilor de la grupă”, ne-a declarat tânăra educatoare.
După un an școlar petrecut la catedră, Raluca mărturisește că cea mai grea parte a fost cea birocratică.
”Primul an de învățământ a fost solicitant din toate punctele de vedere. Am mai spus-o și o mai zic: am îmbătrânit într-un an de învățământ, cât îmbătrânesc alții în 10. A fost o dublă acomodare, a mea, pentru că eram debutantă și a copiilor mei, pentru că erau grupa mică. Acomodarea mea a însemnat să mă obișnuiesc cu statutul de educatoare, cu colegele, cu părinții, cu toate responsabilitățile care vin odată cu această profesie. Nu mă plâng însă! E o carieră frumoasă, care îmi place, care mi se potrivește și nu mă văd profesând în alt domeniu decât învățământul”, susține Raluca.
Așadar, tânăra va continua să fie educatoare mulți ani de acum încolo, iar pe plan profesional vrea să avanseze în cariera didactică. Se va înscrie la examenul pentru gradul II, iar după aceea la gradul I. Un alt lucru pe care și-l dorește este să se ”titularizeze în sfârșit”, ca să se ”liniștească” din punctul acesta de vedere. Ce vrea să spună Raluca este că deși a avut media 9,32 la examenul de Titularizare de anul trecut, nu a putut prinde un post de titular (angajare pe perioadă nedeterminată) la o grădiniță din municipiu. Din acest motiv a optat pentru un post de suplinitor (angajare pe perioadă determinată).
”Aparent, cu această medie nu te poți titulariza într-un mediu decent, în cazul meu în municipiu, unde locuiesc. Puteam lua post de titular la Țăcău, care e pe celălalt mal al Dunării. N-aveam cum să iau post acolo. Așa că am renunțat la el și mi-am ales post de suplinire la Grădinița nr. 48”, ne-a povestit aceasta.
Indiferent de locul unde va preda și din ce postură – suplinitor sau titular, Raluca își va dori mereu același lucru pentru ”copiii ei”: ”Să fie liberi! Să aibă posibilitatea să aleagă, să se împotrivească și, cel mai important, să discearnă între bine și rău. Le doresc să-și petreacă copilăria frumos și apoi să-și ia adolescența în mâini și să plece pe drumul vieții cu niște valori etice care să-i ghideze permanent și să-i ferească de ungherele întunecate ale societății”.
Tânăra ne-a mai spus că și în următorii ani își va împărți timpul între muncă, facultate și voluntariat. În ceea ce privește prezentul, Raluca se bucură de vacanță așa cum știe cel mai bine: este trainer voluntar în cadrul ”Școlii de Vară”, ediția a III-a, organizată în această perioadă de Forumului Tinerilor din România-Brăila și unde ține cursurile de educație muzicală și jocuri ritmice, artă tranzientă și activități outdoor.
Brăila, printre județele cu cea mai mică rată de promovare la Definitivat
După publicarea rezultatelor inițiale la examenul de Definitivat, Brăila se află în top 10 județe cu cea mai mică rată de promovare. Potrivit unui raport publicat de Ministerul Educației, procentele cele mai mici s-au înregistrat în Brăila – 71,8%, Suceava – 71,8%, Covasna – 68,8%, Caraș-Severin – 68,6%, Giurgiu – 68,6%, Argeș – 66,3%, Tulcea – 63,6% și Olt – 61,3%. De asemenea, rata de promovare în Brăila (71,8%) este sub media națională – 76,97%. Cele mai bune rezultate sunt în județele Gorj – 83,3%, Cluj – 82,6%, Maramureș – 82,4%, Neamț – 81,7% și Dâmbovița – 81,1%.
Revenind la Brăila, proba scrisă s-a desfășurat la Colegiul Național ”Nicolae Bălcescu”, pe 19 iulie, și au participat 78 profesori. Dintre aceștia, 56 candidați au promovat, în timp ce 22 nu au reușit să promoveze examenul. Precizăm că pentru a fi declarat promovat, un candidat trebuie să obțină minimum media 8, calculată ca medie ponderată a notelor la toate probele de examen, inclusiv cea scrisă. Nota la proba scrisă are o pondere de 70% în calculul mediei finale.
Din cei 22 profesori care nu au promovat, doar trei au obținut note sub 5 la proba scrisă. Cea mai mică notă înregistrată este 4,10, a unui profesor ce a susținut examenul la disciplina matematică.
La nivel național, înainte de înregistrarea și soluționarea contestațiilor la proba scrisă, din cei 8.008 candidați care au susținut examenul de Definitivat, au fost declarați promovați 5.905 candidați cu medii între 8 și 10. Dintre aceștia, 117 candidați au promovat cu media 10.
Potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educației, rezultatele finale, după contestații, se vor afișa pe data de 1 august în centrele de examen și pe site-ul definitivat.edu.ro. Cadrele didactice promovate dobândesc dreptul de practică în învățământul preuniversitar.
Învățământ
Urmează ”decisiva” pentru directorii de școli
• cine va convinge comisiile că poate conduce o școală? Răspunsul începe să se contureze la Brăila din 17 noiembrie, când debutează interviurile propriu-zise din concursul directorilor de școli • după evaluarea administrativă a planurilor manageriale, 92 de candidați ajung față în față cu evaluatorii • urmează 45 de minute în care fiecare va trebui să demonstreze că poate trece de la teorie la decizie și de la proiect la managementul real al unei unități de învățământ
De astăzi, 12 noiembrie, la nivel național începe etapa interviurilor propriu-zise din concursul pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct.
La Brăila, după evaluarea planurilor manageriale și soluționarea contestațiilor, 92 de candidați, cu 108 opțiuni, au ajuns în fața următoarei provocări.
În maximum 45 de minute, fiecare va trebui să demonstreze că poate transforma un proiect managerial într-o viziune aplicabilă în școală.
Potrivit graficului de desfășurare a celei de-a doua etape a probei de interviu, publicat de Inspectoratul Școlar Județean, primul candidat la Brăila este programat să susțină interviul marți, 17 noiembrie, începând cu ora 9:00. La polul opus al programării, ultimul candidat figurează pe listă pentru data de 25 noiembrie, ora 10:00. Așadar, deși intervalul oficial de desfășurare a interviurilor este 12–27 noiembrie, potrivit programării afișate, evaluările candidaților brăileni sunt repartizate între 17 și 25 noiembrie.
După săptămâni de probe, evaluări, punctaje și contestații, concursul pentru conducerea unităților de învățământ din Brăila intră, începând de astăzi, într-o etapă cu miză importantă. Candidații care au trecut de evaluarea administrativă a planurilor manageriale se vor prezenta în fața comisiilor de interviu, unde nu va mai fi suficient să aibă un proiect bine redactat.
Vor trebui să-l susțină, să-și argumenteze deciziile și să arate cum ar gestiona situații concrete din viața unei școli.
Rezultatele finale ale evaluării administrative au fost publicate marți, 10 noiembrie, pe site-ul Inspectoratului Școlar Județean Brăila. Această etapă a avut caracter eliminatoriu: candidații care au obținut cel puțin nota 7 au primit dreptul de a continua concursul, în timp ce o notă sub acest prag a însemnat eliminarea.
Este important de precizat că nota obținută la evaluarea planului managerial nu se adaugă la media finală a concursului. Ea funcționează ca un filtru, stabilind cine poate ajunge la interviul propriu-zis.
Contestațiile au schimbat situația unui candidat
În urma publicării rezultatelor inițiale și a soluționării contestațiilor, situația candidaților a suferit câteva modificări. Potrivit datelor transmise de comisia de organizare a concursului, au fost depuse cinci contestații. Într-un caz, nota inițială de 8,30 a fost menținută.
Pentru alți trei candidați, punctajele au crescut, însă cea mai importantă modificare s-a înregistrat la Școala Gimnazială ”Radu Tudoran”, unde un candidat înscris pentru funcția de director adjunct a reușit să treacă pragul eliminatoriu.
Mai exact, după reevaluarea planului managerial, nota acestuia a crescut de la 6,80 la 7,16. Diferența de câteva zecimi a făcut, în acest caz, diferența dintre eliminarea din concurs și continuarea competiției. Pentru ceilalți doi candidați ale căror lucrări au fost reevaluate, creșterile au fost de 0,10, respectiv 0,04 puncte. A existat și un caz în care contestația nu a adus rezultatul așteptat. Candidatul care nu îndeplinise nici inițial pragul de promovare a primit, după reevaluare, o notă și mai mică: de la 4,60 la 4,44.
În urma afișării rezultatelor finale, un candidat a fost declarat respins la această etapă. Astfel, din cei 93 de candidați rămași după probele anterioare, au continuat concursul 92, cu un total de 108 opțiuni: 72 pentru funcțiile de director și 36 pentru cele de director adjunct.
45 de minute în fața comisiei. Aici începe adevăratul test!
Dacă până acum candidații au fost evaluați pe baza competențelor și a documentelor depuse, în perioada 12–27 noiembrie urmează proba care îi aduce față în față cu evaluatorii. Fiecare candidat va avea la dispoziție maximum 45 de minute pentru a demonstra că nu doar știe să construiască un plan managerial, ci și că are capacitatea de a-l pune în practică.
Interviul este împărțit în trei secțiuni, fiecare cu un timp bine stabilit. Primele 20 de minute sunt rezervate prezentării și susținerii proiectului managerial. Candidatul trebuie să-și explice viziunea, obiectivele și direcțiile de dezvoltare pe care le propune pentru unitatea de învățământ. Următoarele 15 minute sunt dedicate rezolvării unei situații-problemă.
Poate fi vorba despre gestionarea unui conflict, o situație de criză, relația cu părinții, dificultăți de comunicare, aplicarea legislației sau alte provocări administrative și manageriale. Ultimele 10 minute verifică aptitudinile digitale și competențele de operare necesare exercitării funcției de director sau director adjunct.
Așadar, nu este suficient ca proiectul să arate bine pe hârtie. Candidatul trebuie să convingă prin felul în care îl prezintă, prin argumentele pe care le aduce și prin soluțiile pe care le găsește atunci când este pus în fața unei situații concrete. Cei cinci membri ai comisiei vor acorda note individuale, iar nota finală a interviului va fi media aritmetică a punctajelor acordate. Pentru promovarea probei este necesară cel puțin nota 7.
Cu alte cuvinte, o evaluare administrativă foarte bună nu garantează automat și un interviu pe măsură. De astăzi, contează nu doar ce au scris candidații în proiecte, ci și cât de bine reușesc să-și susțină ideile și să demonstreze că pot lua decizii.
În fața comisiilor: cinci evaluatori și o decizie pentru fiecare școală
Odată cu începerea interviurilor, atenția se mută nu doar asupra candidaților, ci și asupra celor care vor analiza prestația acestora. Fiecare interviu se desfășoară în fața unei comisii formate din cinci membri, iar fiecare dintre ei va acorda un punctaj individual. Media notelor va stabili rezultatul candidatului la această etapă.
Componența comisiilor reunește reprezentanți ai Inspectoratului Școlar, cadre didactice din unitățile de învățământ, reprezentanți ai administrației publice locale, precum și membri desemnați din mediul economic sau universitar. Este o formulă care aduce la aceeași masă perspective profesionale diferite, într-o evaluare ce vizează nu doar pregătirea didactică, ci și capacitatea de organizare, comunicare și conducere.
Rămâne însă de văzut cum se va reflecta această perspectivă în evaluarea candidaților și ce criterii vor cântări cel mai mult atunci când aceștia vor trebui să-și susțină proiectele, să rezolve situații concrete și să demonstreze că pot gestiona o instituție de învățământ.
Rolul evaluatorilor nu este deloc unul formal. În cele 45 de minute ale interviului, aceștia vor urmări modul în care candidatul își argumentează proiectul managerial, răspunde unei situații-problemă și demonstrează că stăpânește competențele necesare funcției pentru care candidează. Notele acordate vor conta direct în rezultatul acestei probe, astfel că responsabilitatea comisiei este pe măsura mizei concursului.
Așadar, într-un proces care vizează conducerea a zeci de unități de învățământ din județ, transparența privind organizarea și activitatea comisiilor rămâne un aspect important asupra căruia vom reveni.
În acest context, era util ca informațiile privind persoanele desemnate și repartizarea în comisii să fie făcute cunoscute publicului, în măsura permisă de regulile concursului.
Nu pentru a transforma componența comisiilor într-un subiect de suspiciune, ci pentru ca întregul proces să poată fi urmărit și înțeles de cei interesați de viitorul școlilor brăilene.
Pentru că interviul nu înseamnă doar 45 de minute în care un candidat trebuie să convingă. Înseamnă și o evaluare în care fiecare membru al comisiei are o responsabilitate clară, iar notele acordate vor conta în stabilirea celor care vor ocupa funcțiile de conducere.
De la 149 de opțiuni, la 108. Cine ajunge la linia de sosire?
La începutul competiției, în județul Brăila erau disponibile 127 de funcții de conducere: 82 de directori și 45 de directori adjuncți. Pentru acestea au fost depuse 124 de dosare de candidatură, candidații exprimând în total 149 de opțiuni. După evaluarea competențelor desfășurată în 13 octombrie, au rămas 93 de candidați, cu 109 opțiuni: 73 pentru funcțiile de director și 36 pentru cele de director adjunct.
La acea etapă, 30 de candidați nu au obținut punctajul minim, iar unul nu s-a prezentat.
Acum, după evaluarea administrativă a proiectelor manageriale și soluționarea contestațiilor, numărul celor care continuă a ajuns la 92 de candidați, cu 108 opțiuni.
Competiția se apropie, așadar, de etapa în care diferențele dintre candidați nu vor mai fi date doar de documentele depuse, ci și de felul în care aceștia își susțin proiectele și răspund provocărilor din fața comisiei.
Verdictul final, în decembrie
În Brăila, interviurile se desfășoară în perioada 17–25 noiembrie 2026. Contestațiile la această probă pot fi depuse în intervalul 17 noiembrie – 2 decembrie, iar soluționarea lor este programată până pe 7 decembrie. Rezultatele finale ale concursului urmează să fie afișate pe 9 decembrie. O zi mai târziu, candidații declarați admiși pentru mai multe funcții își vor exprima opțiunea finală pentru o singură unitate de învățământ.
Validarea rezultatelor în Consiliul de Administrație al Inspectoratului Școlar Județean este programată pentru 11 decembrie, iar deciziile de numire trebuie emise și comunicate până la 16 decembrie, cu intrare în vigoare de la 1 ianuarie 2027. Rămâne de văzut cine va reuși să treacă și de această probă, cine va confirma în fața evaluatorilor și, mai ales, cine va ajunge să ocupe funcțiile de conducere începând cu anul viitor.
Învățământ
Bursele școlare pentru primele două luni ale anului școlar, plătite pe 20 noiembrie. Câți elevi din Brăila vor primi bani
• elevii din județul Brăila care beneficiază de burse școlare vor primi, pe 20 noiembrie, primele sume din acest an școlar, aferente lunilor septembrie și octombrie • potrivit datelor Inspectoratului Școlar Județean, sprijinul financiar este destinat elevilor care îndeplinesc criteriile pentru burse de merit, sociale sau tehnologice, dar și unor categorii speciale de beneficiari
Elevii care beneficiază de burse școlare în anul școlar 2026–2027 vor primi primele sume pe 20 noiembrie, când vor fi achitate și drepturile aferente lunilor septembrie și octombrie.
La nivelul județului Brăila, listele cu beneficiarii au fost centralizate, iar potrivit datelor furnizate de Inspectoratul Școlar Județean, 26.768 de elevi sunt incluși în evidențele pentru plata burselor.
Prima plată din acest an școlar va cuprinde două luni, urmând ca, ulterior, bursele să fie virate lunar, pe data de 20, pentru luna precedentă. Calendarul este valabil la nivel național, în timp ce cifrele prezentate în continuare reflectă situația înregistrată în județul Brăila.
Peste 26.000 de elevi din Brăila, pe listele de plată
Potrivit datelor transmise de Inspectoratul Școlar Județean Brăila, cei mai mulți beneficiari sunt elevii care primesc burse sociale, categorie destinată sprijinirii copiilor proveniți din familii aflate în situații vulnerabile.
Situația burselor la nivelul județului este următoarea:
- 4.372 de burse de merit, acordate elevilor cu rezultate bune la învățătură;
- 20.900 de burse sociale, destinate elevilor care îndeplinesc criteriile de eligibilitate;
- 1.462 de burse tehnologice, pentru elevii din învățământul profesional și tehnologic;
- 22 de burse pentru mame minore;
- 12 burse pentru elevi aparținând unor comunități etnice, inclusiv elevi moldoveni, potrivit încadrării din evidențele transmise.
Datele arată că bursele sociale reprezintă cea mai mare parte a ajutorului financiar acordat elevilor din județ. În același timp, numărul celor care primesc burse de merit este mai redus, în condițiile în care metodologia actuală stabilește criterii mai restrictive de acordare.
Ce sume vor primi elevii
Cuantumurile lunare prevăzute pentru principalele categorii de burse sunt de 450 de lei pentru bursa de merit, de 300 de lei pentru bursa socială, respectiv pentru cea tehnologică și 700 lei/lună bursa pentru meme minore, acordată în perioada cursurilor, a pregătirii practice și a sesiunilor de examene.
Pentru că prima plată va avea loc în luna noiembrie, elevii vor primi atunci sumele aferente lunilor septembrie și octombrie, în funcție de categoria de bursă și de drepturile stabilite pentru fiecare beneficiar.
După această primă plată, calendarul obișnuit prevede virarea burselor în data de 20 a fiecărei luni, pentru luna anterioară.
Mai puțini beneficiari ai burselor de merit
Anul școlar 2026–2027 continuă pe baza regulilor de acordare a burselor introduse prin noua metodologie.
În cazul burselor de merit, unul dintre criteriile importante este limitarea numărului de beneficiari la cel mult 15% dintre elevii unei clase, în condițiile prevăzute de metodologia în vigoare.
La nivelul județului Brăila, 4.372 de elevi se regăsesc pe listele pentru această categorie de sprijin. Prin comparație, bursele sociale rămân principala formă de ajutor financiar pentru elevi, cu peste 20.000 de beneficiari.
Pentru școli, pregătirea primei plăți a presupus transmiterea către inspectoratele școlare a listelor cu beneficiarii și a sumelor necesare. Termenul stabilit pentru această etapă a fost 20 octombrie 2026.
Astfel, pe 20 noiembrie, elevii eligibili vor primi primele burse din actualul an școlar, aferente lunilor septembrie și octombrie, iar plățile vor continua lunar, potrivit calendarului stabilit.
CELE MAI CITITE
