Cultură
Punk Rock?
• o cronică de spectacol realizată de Corina Andreea PREDA, cunoscută cititorilor noștri de la ediția trecută a Festivalului de teatru și nu numai • într-un stil de o franchețe reconfortantă, Corina PREDA a devoalat plusurile dar și minusurile unei creații artistice, ancorate în realitățile cu care se confruntă tinerii de azi
Înainte ca spectacolul Punk Rock (r. Vlad Cristache) să înceapă propriu-zis, ne întâmpină următorul decor: pereți negri, înalți, care sunt acoperiți aproape în întregime de formule matematice și de forme geometrice. Ei nu rămân așa prea mult timp, personajele îi vor rupe, treptat, încă din primele minute, și vor dezvălui astfel tot felul de spații din incinta școlii – asta nu înainte să scrie pe ei, mare, cu vopsea roșie, FUCK. Aparenta ordine se prăbușește și ea, odată cu decorul, și ies la suprafață griji, anxietăți, nesiguranțe, părți întunecate din viața celor șapte adolescenți în jurul cărora se învârte spectacolul. Totuși, până să se destrame totul, în mijlocul formulelor matematice ies în evidență singurele cuvinte scrise pe pereți, parte dintr-o lecție de română: -ism. 1. folosit pentru a crea substantive abstracte care indică o credință sau un principiu. Aceasta e și cheia în care am interpretat eu spectacolul, căci punk-ul din Punk Rock este înțeles ca rebeliune și dorință de libertate, refuz al normelor (cu sau fără sens) și al ideilor fixe. O confirmă și regizorul Vlad Cristache, într-un interviu acordat publicației Zile și Nopți: Spectacolul pornește de la o suprapunere conceptuală peste patternul clasic Punk… anti-norme sociale, anti-profesori, anti-părinți, anti tot ce limitează manifestarea liberului arbitru. Punk rock și-ar propune, astfel, să interogheze care sunt consecințele acestei căutări a libertății cu orice preț, iar prin atitudinea sa critică devine, zice Vlad Cristache, în egală măsură, punk și anti-punk.
În acest sens, Punk Rock este foarte coerent și susține o atmosferă care să completeze ethos-ul textului. În primul rând, scenografiei Andreei Tecla, pe care am menționat-o mai sus, i se alătură modul în care evoluează dinamica dintre personaje. Lilly (Ioana Niculae), o elevă de clasa a 12-a, se mută cu familia într-un oraș britanic mic și conformist și face cunoștință cu o gașcă de cinci adolescenți, destul de diferiți unul de celălalt. William (Dan Pughineanu) e un băiat singuratic, care preferă să-și petreacă timpul singur, în biblioteca școlii, vorbește repede și puțin neclar și care vrea să meargă la Cambridge sau Oxford. Cissy (Ana Udroiu) ia mereu note mari, în ciuda faptului că nu învață aproape deloc, ci stă mai mereu cu iubitul ei Bennett (Matei Arvunescu), un om care își ascunde fricile în spatele violenței. Tanya (Teo Dincă) este șefa consiliului elevilor și are fantezii cu profesorul ei de engleză, iar Nicholas (Alex Călin) este un foarte bun jucător de fotbal, parte din echipa liceului, un macho de care sunt atrase majoritatea fetelor din școală. În jurul lor apare, din când în când, și Chadwick (Alex Popa), foarte inteligent, dar inadaptat, și devine adeseori ținta violenței lui Bennett. William se îndrăgostește de Lilly și o invită în oraș, dar ea îl refuză, căci Lilly, la rândul ei, se îndrăgostește de Nicholas și are o relație cu el. în același timp, Bennett devine un bully din ce în ce mai agresiv, iar ceilalți din grup nu știu cum să reacționeze la comportamentul lui. Pe fondul stresului din cauza examenelor finale și al grijilor față de viitorul lor, tensiunea dintre ei crește treptat și devine insuportabilă, până ce unul din ei cedează și împinge spectacolul către finalul său tragic. Evoluția graduală a acestei dinamici este întreținută admirabil și verosimil de jocul fiecărui actor în parte.
Pe lângă atitudine, Punk Rock are și un soundtrack punk, interpretat live tot de către actori, pe care i-au pregătit Lucian Maxim și Adi Coman. Mi se pare un efort cu adevărat impresionant, mai ales pentru că, pe tot parcursul interpretării muzicale, foarte bune de altfel, actorii își păstrează atitudinea și forța și dau sens pieselor în ansamblul spectacolului. Melodiile de la trupe punk mai mult sau mai puțin cunoscute, printre care The Dead Kennedys sau Joy Division, dau voce nemulțumirilor, preocupărilor și motivelor de revoltă ale tinerilor și oferă niveluri suplimentare de înțelegere a spectacolului. Totuși, mi-ar fi plăcut ca Punk Rock să nu se sprijine atât de mult pe momentele muzicale ca să exprime starea emoțională a adolescenților, ci să le transpună și în replicile personajelor, încât acestea să fie încadrate în contextul lor specific. Altfel, ele rămân la un nivel destul de generic. Mi-a lipsit acest aspect și pentru că nu am simțit, la sfârșit, că îi cunosc pe adolescenții din spectacol, și mi-ar fi plăcut să înțeleg mai bine motivele personale ale rebeliunii lor. Se mizează mult pe scene cu o încărcătură emoțională puternică, dar căreia i-ar trebui, în logica spectacolului, o legitimizare mai puternică. În curentul punk, rebeliunea este un mijloc către alte scopuri (adeseori, critică la adresa structurilor sociale sau politice nedrepte), nu un scop în sine, dar fără această legitimizare, ea rămâne, în spectacol, doar un scop în sine.
PUNK ROCK
de Simon Stephens
Traducerea: Bogdan Budeș
Regia: Vlad Cristache
Scenografia: Andreea Tecla
Lighting design: Cristian Șimon
Asistent lighting design: Nicoleta Ivan
Sound design: Andrei Doboș
Preparator muzical percuție: Lucian Maxim
Preparator muzical chitară și bas: Adi Coman
Grafică covor scenă: Karla-Maria Broșteanu
Producător delegat: Vasea Blohat
Video și grafică afiș: Iustin Șurpănelu
Distribuție: Dan Pughineanu, Matei Arvunescu, Alex Popa, Ioana Niculae, Ana Udroiu, Alex Călin, Teo Dincă, Oliver Toderiță / Robert Radoveneanu.
Cultură
„Principii și principesele României”. Expoziție la Muzeul Eparhial din Galați
• expoziția poate fi vizitată în perioada noiembrie 2026 – 5 februarie 2027, de marți până sâmbătă, între orele 08:00 și 16:00 • proiectul expozițional este realizat de Muzeul Istoriei, Culturii și Spiritualității Creștine, în colaborare cu Muzeul Național Peleș și Teatrul Național de Operă și Operetă „Nae Leonard”
Muzeul Istoriei, Culturii și Spiritualității Creștine de la Dunărea de Jos, din Galați, a găzduit marți, 10 noiembrie 2026, vernisajul expoziției „Principii și principesele României”. Proiectul expozițional este organizat de Muzeul Eparhial din Galați, în parteneriat cu Muzeul Național Peleș și Teatrul Național de Operă și Operetă „Nae Leonard”, iar expoziția poate fi vizitată, de brăileni și gălățeni deopotrivă, în perioada noiembrie 2026 – 5 februarie 2027, de marți până sâmbătă, între orele 08:00 și 16:00.
La manifestarea culturală desfășurată în Salonul Oficial al Muzeului Eparhial au fost prezenți: Înaltpreasfințitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, alături de oameni de cultură, artiști, profesori, clerici, numeroși elevi și studenți.
Potrivit purtătorului de cuvânt al Eparhiei Dunării de Jos, pr. Rareș Bucur, Înaltpreasfinția Sa a binecuvântat manifestarea și a adresat un cuvânt de apreciere pentru organizarea acestei expoziții de excepție, subliniind faptul că evenimentul se înscrie în seria manifestărilor dedicate Sfântului Apostol Andrei, ocrotitorul spiritual al Eparhiei Dunării de Jos.
Părintele Arhiepiscop Casian a mai arătat că această expoziție – realizată de Muzeul Pelișor, în colaborare cu Muzeul Istoriei, Culturii și Spiritualității Creștine – ilustrează modul în care Monarhia Română a promovat arta, educația copiilor și păstrarea tradițiilor naționale, considerându-le adevărate „perle ale coroanei” și un model demn de urmat pentru tânăra generație.
„În cadrul sărbătorilor închinate Apostolului cel dintâi chemat, Sfântul Andrei, un loc aparte îl ocupă manifestările artistice, spirituale și culturale, cu atât mai mult cu cât această capelă se bucură de patronajul ceresc al celui mai mare iubitor de cultură dintre voievozii noștri, Sfântul Martir Constantin Brâncoveanu. În egală măsură, Suveranii României – Regele Carol I, Regele Ferdinand, Regina Elisabeta și Regina Maria – și-au dăltuit frumusețea sufletească în specificul românesc al artei. Însă arta cea mai frumoasă o arată această expoziție de la Muzeul Peleş: «perlele coroanei» pentru regi au fost copiii lor, iar creșterea, educația, împurpurarea și înveșmântarea lor în ținuta românească pot constitui un imbold şi un îndemn pentru educația de astăzi, în duhul modernităţii şi al tradiţiei ca la Casa Regală. Este o expoziție dedicată, în special, tinerilor și copiilor. Să dea Dumnezeu să rodească această inițiativă!”, a precizat ierarhul Dunării de Jos.
Expoziția este dedicată Principesei Maria (1870-1874), unica fiică a cuplului regal Carol I și Elisabeta, precum și copiilor Regelui Ferdinand I și ai Reginei Maria: Principesele Elisabeta (1894-1956), Maria (1900-1961) și Ileana (1909-1991), alături de Principii Nicolae (1903-1978) și Mircea (1913-1916).
Potrivit organizatorilor, expoziția surprinde modul în care vlăstarele regale au fost educate de guvernante și profesori de elită ai vremii, pregătindu-se pentru rolul istoric pe care aveau să și-l asume la maturitate, în special după trecerea la cele veșnice a Regelui Ferdinand I, în anul 1927.
„Publicul prezent a admirat panourile cu reproduceri foto din viața privată și publică a principilor și principeselor României – de la instantanee din copilărie și adolescență, până la portrete oficiale care au imortalizat momente cruciale din istoria națională”, a mai transmis, într-un comunicat, pr. Rareș Bucur.
Cultură
Despre inteligența artificială, la Centrul de Creație Brăila
• conferința „AI îmi face viața mai ușoară sau mă face mai leneș?” va avea loc vineri, 13 noiembrie, de la ora 9:00, în Sala ProArte a Centrului de Creație • invitați: prof. univ. dr. Elena Enache și masterand Robert Bratosin
Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (Centrul de Creație) Brăila, cu sprijinul Consiliului Județean și al Primăriei Municipiului Brăila – în parteneriat cu Consiliul Național al Audiovizualului, Universitatea „Constantin Brâncoveanu” și Penitenciarul Brăila – organizează vineri, 13 noiembrie 2026, începând cu ora 9:00, Conferința tematică intitulată „AI îmi face viața mai ușoară sau mă face mai leneș?” – un eveniment dedicat dezbaterii provocărilor cu care ne confruntăm în contextul actual.
Discuția va fi moderată de managerul CJCPCT Brăila, Petronela Alina Sulicu, alături de invitata specială, prof. univ.dr. Elena Enache și de masterand Robert Bratosin, care vor oferi perspective academice și practice asupra modului în care tehnologia, inteligența artificială, ne modelează gândirea și obiceiurile.
„Într-o eră în care inteligența artificială influențează tot mai mult activitățile zilnice, educația și piața muncii, conferința își propune să exploreze echilibrul dintre eficiența tehnologică și riscul dependenței digitale. Evenimentul are un format interactiv și incluziv, reunind în aceeași sală membrii Uniunii Județene „Solidaritatea” a Pensionarilor și persoane private de libertate din cadrul Penitenciarului Brăila. Această inițiativă urmărește facilitarea dialogului deschis și a integrării sociale prin intermediul educației și al dezbaterilor pe teme contemporane”, precizează organizatorii conferinței de vineri, 13 noeimbrie. Evenimentul va fi transmis LIVE pe pagina de Facebook:Centrul.de.Creatie.Braila, iar accesul va fi liber, în limita locurilor disponibile.
CELE MAI CITITE
