Să iubim natura
Programul „Monitorizarea Păsărilor Comune” la Lacu Sărat II
Ziarul „Obiectiv – Vocea Brăilei” a inițiat o nouă rubrică „Să iubim natura” cu articole scrise și documentate de Marius Vernescu. Membru al Societății Ornitologice Române (SOR) din 1997, Vernescu este coordonator al Sucursalei din Brăila din anul 2012 și până în prezent. Ca membru SOR, Marius Vernescu a luat parte la diverse proiecte de voluntariat, atât în județul Brăila cât și în țară. De asemenea în cadrul SOR a fost implicat în diverse proiecte ca expert ornitolog în decursul anilor. Totodată, Marius Vernescu a lucrat alături de profesorii de la Universitatea Ecologică din București la întocmirea Planului de Management al Luncii Buzăului, dar și în alte proiecte de monitorizare a păsărilor.
Pentru mine, ca și pasionat de păsări, perioada aprilie – iunie este una importantă deoarece trimit ca voluntar informații colegilor de la Cluj, legate de păsările comune observate într-o anumită locație din județul Brăila. Având în vedere că este vorba despre un program de voluntariat, am ales în urmă cu vreo 15 ani ca locație Lacu Sărat II. Din această locație trimit informații an de an.
Este un program generic de monitorizare pe termen lung a speciilor comune de păsări. Programe similare există în majoritatea țărilor din Europa. Împreună formează „Pan – European Common Bird Monitoring” (Monitorizarea Pan Europeană a Păsărilor Comune).
Programul se adresează membrilor SOR și pasionaților de birdwatching care cunosc speciile comune de păsări.
Încerc să vă prezint doar o parte din activitatea mea ca voluntar pe parte de ornitologie pentru ca să înțelegeți că activitatea de monitorizare nu este una ce implică doar o plimbare în teren.
Acest program generic de monitorizare a păsărilor comune a fost dezvoltat și lansat în anul 2006 de către Societatea Ornitologică Română. Scopul principal al programului este detectarea schimbărilor în populațiile de păsări clocitoare bine cunoscute și comune. Începând din anul 2007, programul este realizat în cooperare de către Societatea Ornitologică Română și Asociația Pentru Protecția Păsărilor și a Naturii „Grupul Milvus”.
Metoda folosită pe teren
Pătratele de 2×2 km destinate monitoringului sunt selectate în mod aleatoriu. Procesul de selectare se desfășoară în modul următor: observatorii indică localitea în a cărei împrejurimi (5-10 km) sunt dispuși să desfășoare observații regulate. Numai prin această metodă reușim să primim o imagine reprezentativă despre starea populațiilor de păsări din țară, deoarece vor fi selectate nu numai locurile preferate și cu multe specii de păsări ci și cele care conțin mai puține specii, dar ocupă o mare parte din teritoriul țării (ca de exemplu terenurile agricole). Deci, urmând aceste reguli de selectare, habitatele din țară vor fi probabil reprezentate fiecare în mod proporțional.
Înaintea începerii numărătorii propriu-zise, observatorul trebuie să petreacă aproape o zi întreagă cu alegerea punctelor și cu cartarea habitatelor. Folosind harta trimisă, trebuie găsite și localizate cele 10 puncte. Punctele trebuie marcate (de exemplu legăm o panglică de plastic pe un copac din apropiere) sau împrejurimile trebuie descrise în amănunt sau fotografiate, pentru ca și în anii următori să le regăsim cu mare exactitate. Punctele pot fi localizate cu ajutorul unui aparat GPS (Global Positioning System) – la cerere vă trimitem coordonatele fiecărui punct. Orientarea pe teren cu ajutorul hărții poate fi facilitată și de folosirea unei busole. Atunci când ne aflăm în punctul ales, facem și o schiță în „Jurnalul de teren”, unde indicăm mărimea și tipul habitatelor principale, folosind categoriile și prescurtările din formularul de habitate. Aceste limite de habitate vor fi trecute și în al doilea „Jurnal de teren”. Este foarte util să localizăm încă de acum, cu ajutorul unor puncte de referință, distanța de 100 de metri în jurul punctului de observare. Pe măsura posibilităților, pentru a facilita orientarea pe teren, observatorii vor primi și o imagine satelitară a pătratului.
Metoda de numărare a păsărilor este foarte simplă! La fiecare punct petrecem exact 5 minute și notăm specia și numărul păsărilor auzite sau văzute în jurul punctului în trei categorii:
1. În interiorul cercului cu rază de 100 de m – indivizi pe pământ, pe vegetație sau care coboară din zbor în perioada observației. Notăm aici și păsările care se află mai mult timp în zbor deasupra cercului studiat (ca de exemplu, ciocârlia de câmp cântând în zbor nupțial, un sfrâncioc roșiatic coborând pe pământ după pradă sau un șorecar comun în zbor staționar emițând sunete de alarmă). Rândunelele, lăstunii sau drepnelele trebuie notate aici numai dacă le vedem vizitând cuibul.
Păsările vor fi notate în două categorii de distanță: între 0-50 și 50-100 de metri și vor fi trecute numai în categoria unde au fost văzute sau auzite prima dată. Observațiile se trec pe foaie direct, aproximativ în locul unde au fost observate;
2. Păsări care zboară peste aria observată, fără a coborî;
3. Păsări observate în afara cercului de 100 de metri. Observațiile ultimelor două categorii se pot trece direct în tabel cu prescurtările speciilor, urmând să completăm codurile EURING ulterior. În cazul păsărilor care sunt observate sau auzite din mai multe puncte de observație (ca de exemplu un cuc sau o pupăză cântând) și suntem siguri că este vorba de același individ, trecem în jurnal numai la prima observație.
Observatorul trebuie să stea 5 minute în continuu în mijlocul cercului, poate să folosescă binoclu, dar în nici un caz nu se poate mișca în interiorul cercului. După cinci minute de observație se deplasează la punctul următor unde va efectua următoarele 5 minute de observație etc. Ora exactă a începerii observațiilor se va trece în cazul fiecărei punt. Cele 10 de puncte trebuie alese în așa fel încât să nu fie în locuri inaccesibile (ca de exemplu o curte închisă, mijlocul unui lac, perete de stâncă etc.). Din acest motiv sunt în total 25 de puncte, listate în ordine aleatorie în „Formularul de Selectare a Punctelor”, ca să fie posibilă alegerea acelor 10 puncte care sunt ușor accesibile. Alegerea punctelor se face în ordinea de pe „Formularul de Selectare a Punctelor”: dacă unul dintre puncte nu este accesibil, se trece la următorul. Odată alese punctele, vor rămâne aceleași și în anii următori.
Observațiile se fac de două ori pe an: prima, între 15 aprilie și 15 mai, a doua între 16 mai și 15 iunie. Între cele două observații trebuie să fie un interval minim de 14 zile. În ambele ocazii, numărătoarea păsărilor se va începe cât mai devreme (începând de la ora 5.00 dimineața) și se va termina până la ora 10.00 înainte de masă, deoarece păsările sunt cel mai active în această perioadă a zilei. Este foarte important să respectăm aceste limite de timp, altfel rezultatele nu vor fi comparabile.
Obiective de realizat
1. Pe baza hărții detaliate, vizităm careul de 2×2 km și dintre cele 25 de puncte posibile, selectăm cele 10 puncte unde vom efectua recensământul pe baza „Formularului de selectare a punctelor”. Pe punctele selectate (în interiorul cercului de 100 m) efectuăm cartarea habitatelor, pe baza habitatelor din coperta din spate a „Jurnalului de teren”. Conturul habitatelor se trece direct pe „Jurnalul de teren”. Marcăm punctele selectate sau descriem detaliat împrejurimile punctului pentru a-l putea găsi cu precizie în anii următori.
2. Între 15 aprilie și 15 mai efectuăm prima numărătoare de păsări. Completăm coperta „Jurnalului de teren”, iar pentru păsările observate folosim paginile interioare unde deja am trecut conturul habitatelor.
3. După o perioadă minimă de 14 zile, urmează cea de-a doua ieșire pe teren, între 16 mai și 15 iunie. Folosim al doilea „Jurnal de teren” cu limitele habitatelor trecute înaintea ieșirii și completăm informațiile necesare.
4. Trimitem originalul formularelor pe adresa SOR: cele două „Jurnale de teren”, Formularul de selectare a punctelor și Formularul de recunoștere a speciilor (indicați pe plic „Monitorizarea Păsărilor Comune”).
5. După prelucrarea datelor, observatorii primesc rezultatele programului.
Sursa de informare:
Să iubim natura
Lira Prieteniei la Brăila – etapa a IVa
În fiecare săptămână, așa cum a obișnuit cititorii, ziarul „Obiectiv – Vocea Brăilei” vă oferă spre lectură și informare rubrica „Să iubim natura” cu articole scrise și documentate de Marius Vernescu. Membru al Societății Ornitologice Române (SOR) din 1997, Vernescu este coordonator al Sucursalei din Brăila din anul 2012 și până în prezent. Ca membru SOR, Marius Vernescu a luat parte la diverse proiecte de voluntariat, atât în județul Brăila cât și în țară. De asemenea în cadrul SOR a fost implicat în diverse proiecte ca expert ornitolog în decursul anilor. Totodată, Marius Vernescu a lucrat alături de profesorii de la Universitatea Ecologică din București la întocmirea Planului de Management al Luncii Buzăului, dar și în alte proiecte de monitorizare a păsărilor.
În Brăila sunt și alte asociații de mediu care desfășoară activități interesante, cu impact la nivel național. Am mai scris despre asta și cu altă ocazie, dar de data aceasta trebuie să vă aduc la cunoștință că un grup inimos de oameni din Brăila se încăpățânează să organizeze un eveniment numit „Lira Prieteniei”, care a ajuns anul acesta la ediția a IV-a. Acești oameni s-au unit sub denumirea de Asociația de Turism și Ecologie Balta Mică a Brăilei.
Asociația A.T.E. Balta Mică a Brăilei este membră a Federației Române de Turism Sportiv și, în acest context, organizează și participă la acest tip de evenimente la nivel național. Menționez faptul că evenimentul de la Mărașu a fost organizat în colaborare cu Federația Națională de Turism Sportiv.
Dacă anul trecut acest eveniment a fost organizat în Lacu Sărat, anul acesta Mărașu a fost ales pentru ca invitații să poată vedea frumusețile Brăilei Sălbatice. Dacă aș numi doar câteva persoane care au muncit efectiv la organizarea acestui eveniment, poate aș omite pe cineva și nu ar fi corect față de aceștia. Cei care au făcut posibil acest eveniment nu sunt mulți și, credeți-mă, este foarte greu să reușești să organizezi o tabără pentru cel puțin 150 de persoane, la care să participe 18 cluburi de profil. Vă spun eu, care am mai organizat astfel de tabere, dar nu pentru mai mult de 20 de persoane. Totuși, trebuie să-l amintesc pe cel care este sufletul acestui eveniment de la Brăila, și anume Cristinel Ungureanu.
Acești oameni au obținut, înainte de toate, sponsorizări pentru a le asigura participanților masa, apa de băut și toate cele necesare, locul de campare și multe alte facilități, deoarece pot apărea probleme neprevăzute, iar distanța față de oraș este destul de mare. Să vă gândiți la faptul că peste 150 de persoane au venit din toată țara și au trebuit să ajungă în zona localității Mărașu, deoarece cazarea s-a făcut exclusiv la cort, locația fiind pusă la dispoziție de Primăria Mărașu. Organizatorii au reușit să găsească sponsorizările necesare pentru a duce la bun sfârșit acest eveniment.
Vă ofer aceste detalii pentru a înțelege faptul că această echipă, care a organizat acest important eveniment, a trebuit să fie atentă la foarte multe detalii organizatorice, deoarece era în joc imaginea sa, ca ONG, în cadrul Federației.
Acest eveniment este unul important deoarece reușește să promoveze zonele sălbatice din Brăila, iar iubitorii de natură din țară, care au participat la el, au făcut publicitate în mediul online prin imaginile foto și video postate de la fața locului pe rețelele de socializare. De asemenea, aceștia au avut ocazia să vadă frumusețile zonei, să se plimbe cu bărcile într-un tur organizat cu ajutorul celor de la Parcul Natural Balta Mică a Brăilei și să ducă acasă detalii despre aceste locuri frumoase din Brăila.
O să încerc să vă familiarizez cu o parte dintre activitățile desfășurate în cadrul acestei tabere, dar și cu celelalte asociații participante, deoarece au venit oameni de la Baia Mare, Cluj, Sibiu, Galați, Urziceni, Făgăraș, Focșani etc., adică oameni care au parcurs distanțe considerabile pentru a vedea aceste locuri frumoase din Brăila. Un astfel de eveniment reușește să facă publicitate județului nostru, ceea ce este foarte important.
Printre numeroasele concursuri organizate în cadrul taberei, care a avut loc în perioada 4-7 iunie, pot aminti: orientare nocturnă, triatlon, concurs de fotografie, concurs de caricatură, afiș ecologic, desen grafic, probe culturale și slide-show. Peste toate acestea s-a cântat muzică folk la focul de tabără, alături de invitați consacrați, Titus Constantin și Ionel Erimia.
De asemenea, au fost organizate momente culturale de către cluburile participante, care au făcut ca serile să fie unele de neuitat. Nu pot decât să felicit organizatorii acestui important eveniment și să le doresc puterea de a reuși să organizeze și să promoveze Brăila și în anii următori.
Să iubim natura
Păsările sălbatice și puii lor
În fiecare săptămână, așa cum a obișnuit cititorii, ziarul „Obiectiv – Vocea Brăilei” vă oferă spre lectură și informare rubrica „Să iubim natura” cu articole scrise și documentate de Marius Vernescu. Membru al Societății Ornitologice Române (SOR) din 1997, Vernescu este coordonator al Sucursalei din Brăila din anul 2012 și până în prezent. Ca membru SOR, Marius Vernescu a luat parte la diverse proiecte de voluntariat, atât în județul Brăila cât și în țară. De asemenea în cadrul SOR a fost implicat în diverse proiecte ca expert ornitolog în decursul anilor. Totodată, Marius Vernescu a lucrat alături de profesorii de la Universitatea Ecologică din București la întocmirea Planului de Management al Luncii Buzăului, dar și în alte proiecte de monitorizare a păsărilor.
Păsările sălbatice au comportamente diferite atunci când au pui sau când clocesc, de la specii care apără cuibul cu îndârjire până la specii care părăsesc cuibul pentru a se apăra pe ele, lăsând puii pradă sigură pentru păsările răpitoare și nu numai.
Interesant este comportamentul unor specii de păsări și am să enumăr câteva, nu am pretenția că le voi enumera pe toate: ciovlica ruginie, piciorong, ciocîntors, nagâț. Ce este interesant la aceste păsări? Să știți că atunci când din întâmplare, sau cu bună știință, ai găsit cuibul acestor specii de păsări sau te afli fără să știi în apropierea unui cuib, fie că vorbim de pontă sau de pui, începe un spectacol regizat special pentru a te îndepărta de cuib. Dacă sunt în aer, încep să facă o zarvă atât de mare încât nu știi ce ai făcut, încep să își facă nevoile în aer, în direcția ta, se prefac că au o aripă ruptă, cad la sol. Aici încep să se prefacă rănite, doar pentru a te îndepărta de cuib. Spectacolul este atât de interesant, încât nu știi ce ai pățit, de ce sunt atât de agitate, sau dacă pasărea este rănită cu adevărat.
La polul opus, o să vă vorbesc despre rațe și corcodei, specii care părăsesc cuibul, lăsând puii în voia sorții, atunci când sunt atacate de cele mai multe ori de cioara grivă, sau de păsările răpitoare care dau târcoale cuiburilor.
În această perioadă a anului, au început să apară puii, destul de firav, deoarece vremea nu prea a fost una prielnică, multe păsări sunt în întârziere în ceea ce privește eclozarea puilor, dar am observat deja pui de păsări. În afară de berze, am văzut pui de gâscă de vară, pui de nagâț, pui de rață mare, pui de lișiță, pui de corcodel mare, pui de găinușă de baltă, iar la acest sfârșit de săptămână am văzut și pui de lebădă de vară. Monitorizez o locație unde aștept cu nerăbdare să văd puii de corcodel cu gât roșu și nu în ultimul rând puii de rață roșie, specii pe care nu le-am întâlnit până acum cuibărind în zona respectivă, dar nu am să dau locație pentru a nu pune în pericol aceste păsări și mai ales puii lor. Nu am reușit să fotografiez de aproape puii de nagâț, deoarece distanța era destul de mare.
Cei mai mulți pui la o pereche au fost la lebăda de vară, aceasta are cinci pui, iar la polul opus, corcodelul mare care are un singur pui.
Sper ca aceste păsări să reușească să își crească puii deoarece locurile sunt pline de pericole la tot pasul, de la păsări răpitoare, la câini de stână și nu în ultimul rând la oameni, care de multe ori nu au gânduri din cele mai pașnice.
Am să vă postez câteva fotografii cu acești pui pentru a vă bucura de aceste făpturi minunate. Trebuie de asemenea să menționez faptul că fotografierea acestor pui se face destul de greu, deoarece părinții îi protejează, iar ei sunt destul de prudenți în a se arăta.
CELE MAI CITITE
