Cultură
Procurorul Sarău își lansează volumul “Soldatul, între nuia și glonț”
* evenimentul are loc marți, 23 ianuarie 2018, în Sala “Fănuș Neagu” a Bibliotecii Județene “Panait Istrati” * prezintă generalul (r) prof. univ. dr. Eugen Bădălan și judecătorul Viorel Vasile * cei prezenți vor putea face o donație pentru Cristi, adolescentul care se află în prezent în Germania, la tratament *
Dr. Dănel Cristinel Sarău, șeful Biroului Teritorial Brăila al Direcției de Combatere a Criminalității Organizate și Terorism (DIICOT) își lansează volumul “Soldatul, între nuia și glonț. Pedepse aplicabile militarilor în armate moderne și postmoderne”.
Evenimentul va avea loc marți, 23 ianuarie 2018 (cu o zi înaintea marii sărbători) în Sala “Fănuș Neagu” a Bibliotecii Județene “Panait Istrati” Brăila și va fi prezentat de general (r) prof. univ. dr. Eugen Bădălan, fost șef al Statului Major General al Armatei Române, și de judecătorul Viorel Vasile, de la Tribunalul Brăila, președintele Asociației Magistraților din România (AMR) – Filiala Brăila. Prof. univ. dr. Eugen Bădălan a fost îndrumătorul dr. Dan Sarău la teza de doctorat susținută în anul 2011 la Universitatea Națională de Apărare “Carol I”. Moderator al evenimentului editorial de marți va fi directorul BJPI, Dragoș Neagu.
Lansarea de carte va fi una deosebit de importantă, deoarece “Soldatul, între nuia și glonț” tratează un subiect considerat “tabu” pentru juriști, militari și nu numai. Pe de altă parte, cei prezenți la eveniment sunt îndemnați să facă o donație pentru Cristi, adolescentul aflat în acest moment la tratament, în Germania.
“Cartea se adresează juriștilor și militarilor, dar și celor interesați de istoria militară a României. Este, într-un fel, unicat. Nimeni nu a mai abordat o asemenea temă. Intenționam să pun în vânzare volumul, iar banii obținuți să-i donez lui Cristi, care are atâta nevoie de sprijinul nostru, însă voi oferi cartea gratuit și cei care vor dori vor face donații pentru el, vom amenaja o urnă. Cristi e un adolescent care de mai bine de doi ani se luptă cu o boală cumplită și a cărui poveste m-a impresionat. Pentru tenacitatea de care a dat dovadă, Cristi este un exemplu de luptător”, a spus autorul volumului “Soldatul, între nuia și glonț”.
Dr. Dănel Cristinel Sarău este șef al DIICOT – Biroul Teritorial Brăila din anul 2012. Din anul 1990, a ocupat, succesiv, mai multe funcții: comandant de subunitate la UM 01379 Brăila (1990 – 1994), ofițer de presă la Comandamentul Armatei a II-a Române (1996-1998), procuror la Parchetele de pe lângă Judecătoriile Măcin și Brăila (1998 – 2002), procuror criminalist (2002) la PT Brăila, prim-procuror la PJ Măcin (2002-2006), director coordonator al Penitenciarelor Brăila, Galați și Tichilești (2006 – 2009), procuror și procuror șef delegat la DIICOT Brăila (2009-2012).
A absolvit Școala de Ofițeri Activi “Ioan Vodă” Sibiu (1990), Facultatea de Drept a Universității “Gheorghe Cristea” București și Facultatea de Istorie și Filosifie a Universității “Dunărea de Jos” Galați (1992-1997). De asemenea, a urmat cursuri postuniversitare la Universitatea București (1997-1998) și de master în Administrație și servicii publice (2005-2007). În anul 2011, șeful DIICOT Brăila a obținut titlul de doctor în Științe militare și informații la Universitatea Națională de Apărare “Carol I” București, cu teza de doctorat “Sistemul sancționar aplicabil militarilor – factor de întărire a disciplinei militare”.
Cultură
„Nu Brăila este fiica Țării Românești, ci ea este maica acestui Principat”
• este titlul colocviului dedicat savantului Nicolae Iorga, la 155 de ani de la naștere • evenimentul se va desfășura marți, 17 noiembrie, în Sala „Regele Ferdinand I și Regina Maria” a Muzeului Brăilei „Carol I” • vor susține comunicări: drd. Fatme Nistoroi, drd. Cătălina Mârza, conf. dr. Costin Croitoru, dr. Zamfir Bălan și dr. Adrian Trifan
Sala „Regele Ferdinand I și Regina Maria” a Muzeului Brăilei „Carol I” (instituție aflată în Piața Traian nr. 3) găzduiește marți, 17 noiembrie 2026, de la ora 11:00, colocviul „Nu Brăila este fiica Țării Românești, ci ea este maica acestui Principat”, dedicat marelui savant, om politic și academician Nicolae Iorga, la 155 de ani de la naștere. Intrarea este liberă.
Prezintă: drd. Fatme Nistoroi, „Contribuțiile lui Nicolae Iorga referitoare la Brăila turcească”; drd. Cătălina Mârza, „Institutul Român (Casa Iorga) din Saranda, Albania, centru de cultură și spiritualitate românească în Balcani”; conf. dr. Costin Croitoru, „Asupra legăturilor lui Nicolae Iorga cu Brăila”; dr. Zamfir Bălan, „Nicolae Iorga despre Panait Istrati” și dr. Adrian Trifan, „Nicolae Iorga și românii din Balcani”.
Savantul Nicolae Iorga (n. 5 iunie 1871, Botoșani, d. 27 noiembrie 1940, Strejnicu) a fost un mare istoric, critic literar, dramaturg, enciclopedist, memorialist, profesor universitar și academiecian, dar și om politic (parlamentar, cel de-al 34-lea prim-ministru al României). Implicat activ în sărbătorirea Centenarului eliberării urbei dunărene de sub turci (1929), Iorga a fost un adevărat prieten al Brăilei, apropiat al familiei primarului Traian Țino și nu numai.
A publicat lucrări despre Brăila și a susținut conferințe la Teatrul Comunal, azi „Maria Filotti”.
Cultură
„Armata Română la ceas de sărbătoare”. Expoziție de Ziua Artileriei Române
• deschisă publicului pe 10 noiembrie, în clădirea de patrimoniu a Bibliotecii Județene „Panait Istrati”, expoziția documentară realizată de Camelia Aurelia Cherciu, biblitecar, poate fi vizitată până la data de 24 noiembrie 2026
„Armata Română la ceas de sărbătoare” – este tema expoziției documentare realizată de Camelia Aurelia Cherciu, bibliotecar, cu prilejul Zilei Artileriei Române (10 noiembrie). Deschisă la Compartimentul Împrumut Carte pentru Adulți, din clădirea de patrimoniu a Bibliotecii Județene „Panait Istrati” Brăila (Piața Poligon nr. 4), expoziția poate fi vizitată până pe data de 24 noiembrie 2026.
„Ziua Artileriei Române este sărbătorită, anual, la 10 noiembrie, în amintirea momentului în care, prin Porunca Domnească nr. 198, domnitorul Gheorghe Bibescu a consfințit înființarea primei baterii de artilerie a Țării Românești. Data reprezintă actul de naștere al artileriei române moderne și un reper fundamental în tradiția militară națională. Această zi este mai mult decât o aniversare militară.
Este un prilej de omagiere a generațiilor de artileriști care și-au făcut datoria pe câmpurile de luptă, a celor care au contribuit la dezvoltarea și modernizarea armei și a tuturor militarilor care duc mai departe tradiția acesteia.
Pentru că Artileria nu înseamnă doar tunuri, obuziere sau rachete. Înseamnă precizie, calcul, disciplină, stăpânirea tehnicii și, mai presus de toate, oameni bine pregătiți, capabili să acționeze împreună. Pentru că, dincolo de puterea focului, adevărata forță a artileriei a stat, întotdeauna, în priceperea și responsabilitatea celor care o servesc”, au consemnat organizatorii expoziției documentare.
Istoria artileriei este legată de procesul de modernizare a Armatei Naționale și de formarea statului român modern. De-a lungul timpului, de la primele tunuri de bronz până la sistemele moderne de artilerie, această armă a reprezentat una dintre principalele forțe de sprijin ale trupelor terestre, având un rol important în marile confruntări militare ale României.
Primele forme de artilerie au fost cunoscute pe teritoriul românesc încă din Evul Mediu, fiind folosite în oștile voievozilor și domnitorilor. Totuși, constituirea artileriei ca armă distinctă, organizată în cadrul unei armate moderne, s-a produs în secolul al XIX-lea.
Momentul fundamental s-a petrecut la 10 noiembrie 1843, când domnitorul Țării Românești, Gheorghe Bibescu, a promulgat Porunca Domnească nr. 198, prin care se legifera înființarea primei baterii de artilerie. Un detaliu interesant este că primele patru tunuri, de calibru 80 mm, fuseseră dăruite domnitorului de sultanul Abdulmejid I, cu prilejul unei vizite la Istanbul. Primul comandant al bateriei a fost căpitanul Pavel Lenz.
În anii următori, artileria s-a dezvoltat atât în Țara Românească, cât și în Moldova. Un alt reper important a fost 21 decembrie 1860, când, în timpul domniei Domnitorului Alexandru Ioan Cuza, cele patru baterii existente au fost reunite în primul Regiment de artilerie al Armatei Române moderne.
Dezvoltarea artileriei a fost strâns legată de evoluția tehnicii militare și de marile momente ale istoriei naționale.
În timpul Războiului de Independență din 1877 -1878, artileria română s-a afirmat în luptele împotriva otomanilor, contribuind la succesul operațiunilor militare, inclusiv în zona Griviței, Rahovei și Plevnei.
Ulterior, modernizarea armamentului, pregătirea specialiștilor și diversificarea structurilor au transformat artileria într-o componentă esențială a armatei.
La începutul Primului Război Mondial, Armata Română dispunea, deja, de 294 de baterii de artilerie. În această perioadă s-a dezvoltat și artileria antiaeriană, al cărei act de constituire datează din 15 august 1916. În perioada interbelică și în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, arma a continuat să se diversifice, adaptându-se noilor realități ale câmpului de luptă.
În perioada postbelică, artileria română a cunoscut noi etape de reorganizare și modernizare, fiind introduse sisteme de artilerie autopropulsată, mijloace antitanc și lansatoare de rachete.
După 1990, transformarea armatei și apropierea de standardele NATO au impus noi direcții de dezvoltare.
Printre sistemele moderne intrate în dotare se numără LAROM și HIMARS, care au schimbat considerabil capacitatea de sprijin cu foc a Forțelor Terestre Române.























