Social
Primele donaţii pentru Cristina, adolescenta care speră să se vindece de o boală cumplită
• diagnosticată cu tetrapareză spastică, copila este imobilizată într-un scaun cu rotile • visând permanent la o viaţă normală, ea a trecut încă din primii ani de viaţă prin numeroase intervenţii chirurgicale, iar acum este programată pentru cea mai complexă operaţie dintre toate, la o clinică din Germania • operaţia este decontată de stat, însă pentru ca mama fetei să-i poată fi alături în perioada foarte grea de recuperare, este nevoie de 4.000 de euro • familia, domiciliată în satul Scorţaru, nu dispune de atâţia bani • de aceea, orice sumă este binevenită, din partea brăilenilor cu inimă mare
Veşti bune pentru Cristina-Oana Păroiu! Au apărut primele donaţii la sediul redacţiei “Obiectiv-Vocea Brăilei”. Doi oameni cu suflet nobil au dat din puţinul lor sumele de 50 de lei, respectiv 100 de lei, pentru ca mama fetiţei de 13 ani, să-i poată fi alături pe tot parcursul spitalizării în Germania.
Operaţia a fost programată pe 13 ianuarie, anul viitor, şi va fi decontată integral prin Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, numai că familia copilei nu-şi permite să suporte costurile de spitalizare ale mamei ei, care se ridică la 4.000 de euro, pentru 60 de zile cât este perioada indicată de medici pentru acordarea servicilor intraspitaliceşti. Iar cum Oana împlineşte luna aceasta vârsta de 14 ani, mama ei, Gica Păroiu, speră să-i poată oferi în dar singurei sale fiice vestea că îi poate fi alături şi după această intervenţie chirurgicală, de altfel extrem de complexă. De aceea, face un apel la solidaritate şi vă imploră să o ajutaţi.
Cristina-Oana Păroiu, este din satul Scorţaru Vechi, comuna Tudor Vladimirescu şi duce o luptă aprigă cu boala încă din primul an de viaţă. Ea suferă de insuficienţă motorie de cauză centrală, tetrapareză spastică, scolioză neurologică, genu flexum bilateral, picior plat valg secundar şi cot stâng flectat şi pronat. Practic, boala a crescut odată cu Oana, iar intervenţiile chirurgicale au devenit tot mai complexe şi greu de suportat atât pentru ea, cât mai ales pentru dotările spitalelor din România, depăşite în acest moment de complexitatea acestui caz. Aşa se face că, în luna mai 2015, familia Păroiu a intrat şi în evidenţa unei clinici din Germania, unde copila a fost supusă la mai multe intervenţii complexe. Pe parcursul ultimei internări, conform raportului medical, se efectuează probe funcţionale respiratorii ce relevă o disfuncţie ventilatorie restrictivă uşoară. Aşadar, din cauza complexităţii afecţiunii neurologice evolutive asociate cu deformări vertebrale, se impune o echipă chirugicală multidisciplinară care să poată efectua intervenţia chirurgicală sub neuromonitorizare.
Cine doreşte să o ajute pe Cristina-Oana Păroiu, poate depune bani în contul “Asociaţiei pentru Adevăr” a cotidianului “Obiectiv-Vocea Brăilei” : RO68RNCB0048157424000001, deschis la BCR – Sucursala Brăila. Dacă faceţi o donaţie scrieţi explicit “Pentru Cristina”. De asemenea, vă aşteptăm la sediul redacţiei cotidianului “Obiectiv-Vocea Brăilei”, de pe strada Mihai Eminescu, nr. 56, etaj 2. Toate sumele strânse vor fi făcute publice, precum şi numele donatorilor, toţi banii strânşi urmând a fi donaţi familiei Cristinei pentru ca mama ei să o poată însoţi în străinătate.
Social
Sărăcia afectează milioane de copii din România. Unul din trei se confruntă cu riscul excluziunii sociale
Sărăcia continuă să afecteze profund copilăria în România. Pentru sute de mii de familii, lipsurile nu înseamnă doar dificultăți în achitarea facturilor, ci și probleme în asigurarea unei alimentații corespunzătoare, a hainelor, a rechizitelor sau a accesului la activități educaționale. Cele mai recente date europene arată că aproape unul din trei copii din România se află în risc de sărăcie sau excluziune socială, o realitate care influențează nu doar prezentul, ci și șansele acestor copii de a avea un viitor mai bun.
Potrivit datelor Eurostat pentru anul 2025, 32,4% dintre copiii din România cu vârste sub 18 ani se aflau în această situație. Procentul este mai mic decât în anii precedenți, când indicatorul ajunsese la 39% în 2023 și 33,8% în 2024, însă țara noastră continuă să se situeze printre statele europene cu cele mai ridicate niveluri ale sărăciei în rândul copiilor.
România, printre țările europene cu cele mai mari probleme
Datele publicate în octombrie 2026 de organizația Salvați Copiii confirmă amploarea fenomenului. La nivelul Uniunii Europene, aproximativ 19 milioane de copii continuă să fie expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială.
România a înregistrat în 2025 cea mai redusă valoare a indicatorului din ultimul deceniu, însă procentul de 32,4% rămâne foarte ridicat în comparație cu media europeană. În clasamentul statelor membre, țara noastră se află pe locul al treilea, după Spania și înaintea celorlalte state cu valori mai mici.
Sărăcia nu trebuie înțeleasă exclusiv ca lipsa veniturilor. Indicatorul european ia în calcul și privarea materială și socială severă, precum și situația copiilor care trăiesc în gospodării în care adulții au o intensitate foarte redusă a muncii.
Cu alte cuvinte, un copil poate fi afectat chiar dacă familia sa are un anumit venit, atunci când resursele disponibile nu îi permit să beneficieze de condițiile considerate necesare pentru o viață decentă.
Sărăcia se vede în alimentație, educație și sănătate
Consecințele lipsurilor materiale se resimt în aproape toate aspectele vieții unui copil. Unii nu au acces constant la alimente suficiente și variate, alții nu dispun de haine potrivite pentru sezonul rece sau de un spațiu adecvat pentru pregătirea lecțiilor.
În familiile vulnerabile, costurile asociate școlii pot deveni o povară suplimentară. Transportul, rechizitele, îmbrăcămintea și participarea la activități educaționale pot depăși posibilitățile părinților. În aceste condiții, copiii pornesc în viață cu dezavantaje importante față de colegii lor din familii cu venituri mai mari.
O analiză prezentată de Salvați Copiii în octombrie 2026 evidențiază și diferențele mari de performanță școlară în funcție de situația economică a familiei.
Potrivit datelor PISA 2025 citate de organizație, 70,6% dintre elevii proveniți din medii dezavantajate au rezultate slabe la citire, comparativ cu 20,6% dintre elevii din familii înstărite.
Diferența arată cât de mult poate influența situația materială accesul la educație și capacitatea copiilor de a-și valorifica potențialul.
O problemă care poate continua și la vârsta adultă
Efectele sărăciei din copilărie nu dispar automat odată cu înaintarea în vârstă. Lipsurile din primii ani de viață pot influența dezvoltarea, sănătatea, rezultatele școlare și posibilitățile de angajare.
Copiii care nu beneficiază de aceleași oportunități educaționale au un risc mai mare să întâmpine dificultăți și la intrarea pe piața muncii. Astfel, dezavantajele economice se pot transmite de la o generație la alta.
Organizația Salvați Copiii atrage atenția asupra necesității unor măsuri mai consistente pentru sprijinirea familiilor vulnerabile, inclusiv prin acces mai bun la educație, servicii medicale, hrană și protecție socială.
Datele arată că România a făcut progrese în ultimii ani, dar problema este departe de a fi rezolvată. În spatele procentelor statistice se află copii pentru care lucruri considerate firești de alți colegi – o masă suficientă, rechizite noi, haine potrivite sau participarea la o excursie școlară – pot rămâne un lux.
Social
Una din patru gospodării din mediul rural încă nu are toaleta în locuință
Deși România a făcut progrese importante în ultimii ani în ceea ce privește condițiile de locuit și extinderea utilităților, accesul la facilități sanitare de bază rămâne o problemă pentru numeroase familii din mediul rural. Aproximativ una din patru gospodării de la sate nu are nici în prezent toaletă în interiorul locuinței, iar diferența față de mediul urban continuă să fie considerabilă.
Potrivit celor mai recente date INS, aferente anului 2025 și analizate într-un studiu privind infrastructura locuințelor, doar 75% dintre gospodăriile rurale aveau toaleta în interiorul casei. Situația este ceva mai bună în privința băii, 75,5% dintre gospodării beneficiind de cadă sau duș în locuință.
Prin comparație, în mediul urban, aproape 98% dintre gospodării dispun de aceste facilități.
Progrese importante în ultimii aproape 20 de ani
Evoluția este totuși semnificativă dacă sunt comparate datele actuale cu cele din urmă cu aproape două decenii.
În 2007, numai 16,5% dintre gospodăriile din mediul rural aveau toaletă în interiorul locuinței. În cazul băii, procentul era de 20,4%.
În 2025, valorile au ajuns la 75%, respectiv 75,5%. Asta înseamnă că accesul la facilități sanitare s-a îmbunătățit considerabil, însă decalajul dintre sate și orașe rămâne mare.
Și în ultimul an s-au înregistrat progrese. Ponderea gospodăriilor rurale cu toaletă în interior a crescut de la 71,1% în 2024 la 75% în 2025.
Cu toate acestea, aproximativ un sfert dintre gospodăriile de la sate continuă să utilizeze toalete amplasate în afara locuinței.
Canalizarea rămâne una dintre marile probleme ale satelor
O altă provocare este reprezentată de extinderea rețelelor de canalizare. Chiar dacă infrastructura s-a dezvoltat, accesul la apă curentă nu înseamnă automat și posibilitatea racordării la sistemul public de colectare a apelor uzate.
În 2025, România avea 2.424 de comune cu rețea de alimentare cu apă, în timp ce canalizarea era disponibilă în numai 1.381 de comune, dintr-un total de 2.862.
Astfel, 1.063 de comune aveau apă la robinet, dar nu dispuneau de rețea publică de canalizare.
Totuși, anul trecut a adus o extindere importantă a infrastructurii. Rețeaua de canalizare din mediul rural a crescut cu 11,8%, ajungând la 24.623 de kilometri. În același timp, rețeaua de alimentare cu apă s-a extins cu 2,6%.
În cursul anului 2025, 85 de comune care nu aveau anterior canalizare au beneficiat de conectarea la această infrastructură.
Brăila, printre județele cu multe comune fără canalizare
Situația infrastructurii diferă semnificativ de la un județ la altul. În județul Brăila, dintre cele 40 de comune, numai opt aveau rețea de canalizare în 2025, potrivit datelor prezentate în analiza bazată pe statisticile INS.
Asta înseamnă că 32 de comune nu aveau încă această infrastructură publică.
Este important de precizat că lipsa unei rețele publice de canalizare nu înseamnă automat că toate gospodăriile din respectivele localități nu au toaletă în interior. Unele locuințe dispun de sisteme individuale de colectare a apelor uzate.
La nivel național, diferența dintre mediul rural și cel urban arată însă că accesul la condiții sanitare considerate obișnuite în majoritatea locuințelor de la oraș continuă să fie o problemă pentru numeroase familii de la sate.
Extinderea rețelelor de apă și canalizare rămâne esențială pentru îmbunătățirea condițiilor de trai, protejarea sănătății populației și reducerea diferențelor dintre comunitățile rurale și cele urbane.





















