Politică
Primăria criticată dur pentru că nu alocă mai mulţi bani la igienizarea şcolilor
• liberalii brăileni au afirmat că este inadmisibil ca municipalitatea să nu ajute financiar unităţile de învăţământ pentru a face curăţenie şi reparaţii înainte de începerea noului an şcolar • consilierul municipal Sorin Ioniţă susţine că a vorbit cu mai mulţi directori de licee şi şcoli din Brăila şi că toţi i-au spus că nu îndrăznesc să solicite fonduri pentru asta, deşi locaţiile în care învaţă copiii sunt departe de standardele europene • la rândul său, Adrian Tabarac, membru în Consiliul de Administraţie al Liceului Economic a avertizat că o toaletă nu poate fi reabilitată într-unul dintre corpurile liceului, pentru că este vorba despre un monument istoric, iar municipalitatea nu se grăbeşte să aloce fonduri
Începerea noului an şcolar le-a atras atenţia liberalilor brăileni, care au criticat modul în care administraţia PSD înţelege să sprijine unităţile de învăţământ să se pregătească din punct de vedere al igienizărilor şi reparaţiilor. Consilierul municipal Sorin Ioniţă susţine că Primăria Brăila ar putea aloca mai mulţi bani în acest sens şi că nu i se pare normal ca directorii de şcoli să fie lăsaţi să se descurce doar cu banii din costul standard per elev, în condiţiile în care reparaţiile şi igienizarea clădirilor în care învaţă copiii, ar trebui să reprezinte o prioritate pentru administraţie. Acesta a afirmat că a discutat cu mai mulţi directori şi i s-a spus că nimeni nu îndrăzneşte să ceară mai mulţi bani de la municipalitate, în condiţiile în care au primit o directivă să se descurce cu ce au. Ioniţă este de părere că banii din costul standard per elev pot fi folosiţi pentru mici reparaţii, nu pentru lucrări de anvergură, care de altfel ar trebui să se întâmple an de an astfel încât siguranţa elevilor să fie la cote maxime.
Consilierul a adăugat că a stat de vorbă cu mai mulţi colegi PNL din alte oraşe, care l-au informat că spre deosebire de Brăila, administraţiile de acolo chiar se implică şi alocă bani serioşi anual pentru igienizarea unităţilor de învăţământ şi efectuarea reparaţiilor necesare înainte de începerea anului şcolar.
“Mi s-a spus că bani nu sunt la Brăila pentru aşa ceva. Dar curiozitatea mea a mers mai departe şi am zis: «Bine, de acord. Asta este politica aici locală – nu sunt bani la Brăila. Dar ia să vedem, la Galaţi sunt bani?» Culmea, acolo sunt! Şi am să vă dau nişte date pe care mi le-au furnizat colegii care se ocupă de aşa ceva şi care sunt pertinente şi pot fi verificate. La Galaţi au fost alocate pentru igienizări şi reparaţii, vara aceasta, 650.000 lei. La Piatra Neamţ, un oraş care este mult mai mic decât Brăila, s-au alocat 300.000 lei. Şi dacă vreţi să vă surprind aşa, vă spun că la Braşov, Primăria a alocat 3,6 milioane lei pentru reparaţii de vară în şcoli. Iar la începutul lunii iulie banii erau deja viraţi către unităţile de învăţământ. Pentru ce s-au dat banii ăştia? Pentru zugrăveli interioare în săli de clasă, holuri şi grupuri sanitare, reparaţii lambriuri şi parchet, reparaţii instalaţii electrice şi sanitare, reparaţii acoperiş, reparaţii exterioare la faţadă şi împrejmuiri, amenajări rampe, grupuri sanitare pentru persoane cu dizabilităţi. Mai mult, în toate unităţile de învăţământ din Braşov au fost extinse sistemele de siguranţă. Ştiţi că au fost scandaluri pe la şcoli că diverşi indivizi au intrat, au făcut, au dres, cu droguri etc. Uitaţi! Braşovenii ştiu să se protejeze. Am vorbit cu colegii liberali din Braşov şi mi-am pus sincer întrebarea dacă noi, aici la Brăila suntem parte din aceeaşi ţară? Ce ne spune DSP Brăila? Datele dumnealor spun că peste 41% dintre şcolile şi grădiniţele din judeţ nu au autorizaţie sanitară de funcţionare. Unde suntem? În ce an suntem?”, a afirmat Ioniţă, revoltat.
PNL-iştii avertizează că şcolile vor avea probleme cu căldura la iarnă
La rândul său, consilierul municipal PNL, Adrian Tabarac, membru în Consiliul de Administraţie al Liceului Economic a ţinut să precizeze că într-un corp al clădirii toaleta nu poate fi reparată şi chiar pune viaţa copiilor în pericol. De ce? Pentru că acea clădire este considerată monument istoric şi trebuie recondiţionată în baza unui proiect amplu, pe care Primăria Brăila nu se grăbeşte să îl demareze.
“La Liceul Economic, într-un corp de clădire, pentru simplu fapt că este monument istoric – şi acolo este o problemă chiar şi cu faţada, cu un balcon care stă să cadă şi reprezintă un pericol pentru copii -, nu este autorizaţie sanitară pentru toaletă. Şi nu se poate reabilita. Li s-a spus: «Depinde cum vă gospodăriţi, ţine de bugetul pe care îl aveţi cu costul standard per elev». Pentru a cere o suplimentare a banilor pentru o igienizare a toaletelor trebuie un întreg proiect separat de reabilitare a întregului obiectiv. În alte şcoli, s-a dat acceptul doar pentru igienizarea toaletelor. Într-un corp este ok, în altul, nu”, a declarat Tabarac, adăugând totodată că directorii deja se plâng şi că nu mai au bani de salarii decât până în luna noiembrie.
Colegul său Sorin Ioniţă a dorit să avertizeze şi că la iarnă vor exista probleme serioase cu încălzirea unora dintre şcoli, unde centralele termice sunt stricate.
“La Liceul Economic, dar şi la altele, centralele termice sunt vechi. Nu funcţionează. Dumnealor nu au putere financiară ca să schimbe centralele, că nu sunt de apartament. Sunt foarte costisitoare. O să vedeţi la iarnă că vor fi unităţi de învăţământ care nu vor avea apă caldă şi căldură Şi nu este vorba numai despre Liceul Economic. Sunt licee unde iarna trecută gardianul stătea tot timpul lângă centrală ca să o reseteze, să pornească şi să aibă cât de cât un pic de căldură în incintă, de aşa natură încât să nu crape instalaţiile. Eu ştiu că dispreţul PSD faţă de învăţământ, de cultură, este arhicunoscut de toată lumea, pentru că o populaţie îndobitocită este mai uşor de manipulat, de manevrat, dar mă întreb…poate mă întreb retoric: cât timp trebuie să mai aşteptăm, să mai îndurăm lucrurile astea?!”, a conchis Ioniţă.
Politică
Noi reguli pentru gratuitățile la transport acordate pensionarilor și veteranilor de război
Pensionarii, veteranii de război și văduvele de război vor putea beneficia în continuare de gratuități și reduceri la transport, însă modul în care își vor dovedi aceste drepturi urmează să fie modernizat. Camera Deputaților a adoptat un proiect de lege, votat și de deputatul PSD Doinița Ciocan, care introduce verificarea electronică a documentelor prin cod QR sau cod de bare.
Modificările urmăresc simplificarea procedurilor prin care beneficiarii își pot exercita drepturile de transport, dar și reducerea fraudelor și a birocrației.
Deputatul PSD Doinița Ciocan a anunțat prin intermediul unei postari pe pagina personală Facebook că: „În Camera Deputaților am votat, pe 18 noiembrie 2026, proiectul de lege care modernizează sistemul de acordare și verificare a drepturilor de transport pentru pensionari, veterani de război și văduve de război- PL-x nr. 594/2026.”
Doinița Ciocan explică care sunt avantajele noilor modificări
Concret, pensionarii vor putea prezenta talonul de pensie pentru a dovedi că au dreptul la călătorii gratuite sau cu reducere. Documentul va include un cod QR sau un cod de bare, care va permite verificarea electronică a eligibilității.
În cazul pensionarilor militari, dovada dreptului se va face cu talonul de plată a drepturilor emis de instituția care le achită pensia.
Veteranii de război și văduvele de război vor putea face dovada dreptului la gratuități cu ajutorul legitimației de veteran, care va permite, la rândul său, verificarea electronică.
Aceștia vor putea beneficia de transport gratuit pe calea ferată, cu mijloace de transport auto sau pe căile fluviale, având posibilitatea de a alege varianta de deplasare.
Când intră în vigoare noile reguli
Doinița Ciocan precizează că drepturile de transport nu sunt eliminate și că modificările vizează exclusiv modul în care beneficiarii le dovedesc și le utilizează.
Scopul este simplificarea procedurilor, reducerea birocrației, prevenirea fraudelor și introducerea unui sistem digital de verificare a documentelor. Legea nu se aplică însă imediat. Aceasta trebuie să parcurgă etapele constituționale pentru promulgare și publicare în Monitorul Oficial, iar noile prevederi vor produce efecte după intrarea în vigoare.
Politică
Liderul AUR Brăila, deputatul Florin Cîrligea, de acord cu majorarea plafonului plăților numerar de la 5.000 la 50.000 lei pe zi
• este vorba despre un proiect de lege propus de parlamentarii AUR care a fost adoptat pe 18 noiembrie în Camera Deputaților (for decizional) • inițiativa a primit 173 de voturi • deputatul Florin Cîrligea a declarat că este un lucru absolut normal, deoarece pragul de 5.000 lei zilnic era foarte mic pentru societățile comerciale • acesta a precizat că respectivul prag fusese fixat în așa fel încât să existe un avantaj pentru bănci și nu pentru firme • și deputatul AUR Mihail Neamțu sublinia într-o postare recentă pe site-urile de socializare că păstrarea tranzacțiilor numerar reprezintă o garanție a libertății cetățenilor
Parlamentarii AUR au obținut o victorie în Parlament în privința majorării plafonului zilnic pentru plățile și încasările în numerar. Mai precis, de la 5.000 lei la 50.000 lei pe zi. Proiectul de lege a fost inițiat de deputatul Gabriel Florea de la AUR și în data de 18 noiembrie a fost adoptat cu 173 de voturi în Camera Deputaților (for decizional la acest proiect).
Inițiativa modifică Legea nr. 70/2015 și instituie plafonul unic zilnic de 50.000 lei pentru încasările și plățile în numerar între firme, precum și între acestea și persoane fizice, după cum a relatat presa centrală.
Contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” în legătură cu acest subiect, președintele AUR Brăila, deputatul Florin Cîrligea, a apreciat că măsura este mai mult decât binevenită, punctând că este un lucru normal, în condițiile în care piața arată astăzi complet diferit față de acum câțiva ani.
”Da, proiectul AUR a trecut! Este o chestie normală. Pentru că fiecare face cu banii lui ce dorește. Și este mult mai ușor pentru societăți, pentru că 5.000 lei era o sumă mult prea mică. Mă refer la plafoanele de casă și la tot ce însemna… Cu 5.000 lei ce mai cumpărai în ziua de azi?! O societate care avea 7-8 puncte de lucru împrăștiate prin toată țara, nu putea să cumpere decât de 5.000 lei pe zi, utilizând cash, dar pe toată țara! Și mai sunt exemple. Mai ales la magazine”, a declarat Cîrligea.
Păstrarea tranzacțiilor cu numerar reprezintă garanția libertății
Este opinia deputatului AUR Mihail Neamțu, care a publicat recent pe rețelele de socializare un comunicat legat de propunerea partidului din care face parte. Acesta explica faptul că prin utilizarea sistemului de plată cu card de către cetățeni, organele statului capătă un control mult prea mare asupra vieții tuturor.
”De ce păstrarea tranzacțiilor cu numerar sunt garanția libertății? Pentru că nu e treaba Statului să-și monitorizeze cetățenii. Dimpotrivă. E obligația cetățenilor să-și monitorizeze birocrații și clasa conducătoare. Nu doar în China, ci și-n Occident există un sofisticat sistem de control al vieții private. Orice informație personală cu amprentă digitală poate deveni publică, la cererea justificată sau nejustificată a reprezentanților Statului. În timpul pandemiei, Guvernul canadian a interzis accesul multor șoferi-protestatari la propriul cont bancar. Prin dispariția banului tangibil («cash»), asistăm la moartea vieții private. Abuz? Discriminare? Mai mult: o formă de tiranie. Există, evident, și argumente practice în favoarea tranzacțiilor «cash». Uneori n-ai semnal la telefon și nici conexiune Wifi.
Alteori vine furtuna și cade curentul. Cum vei face tranzacții dacă n-ai o baterie încărcată? Mergeți apoi la piață pentru a cumpăra un kilogram de struguri. Vă așteptați la tranzacții online? Dați o fugă la țară și veți descoperi milioane de români cumsecade care n-au acces imediat la un bancomat. E vina lor? Trebuie să ducem un ATM chiar și-n ultimul cătun? Plata cash nu implică nicio taxă, spre deosebire de tranzacțiile digitale care presupun, adesea, costuri de procesare. Tranzacțiile non-coercitive cu numerar sunt imediate și finale, fără niciun fel de întârziere. Sunt o mie de motive pentru a proteja plata cash. Doar mințile bolnave doresc o schimbare de dragul schimbării. Doar satrapii vor să restrângă spațiul de mișcare al omului liber”, declara Neamțu pe Facebook.
Întrebat în legătură cu opinia colegului său, Florin Cîrligea a precizat că într-adevăr oamenii ar trebui să aibă libertate totală atunci când vine vorba despre utilizarea veniturilor pe care le au și le dețin în mod legal.
Acesta a afirmat că măsura privind pragul de 5.000 lei, în opinia sa, a venit în sprijinul băncilor și nu pentru combaterea evaziunii fiscale, așa cum s-a declarat.
”Corect! Așa și este! Atât timp cât sunt banii omului nu poți să îi impui tu în ce fel să îi folosească! Și repet, suma era infimă: 5.000 lei! Oricum nu era o mare realizare pragul ăsta, iar evaziunea nu este de aici sub nicio formă. Era făcută pentru bănci. Știți, au scumpit Ordinele de Plată de la 3 lei la 8 lei/OP. Acum doi ani, un OP era taxat cu 3 lei, acum este taxat cu 8 lei. Dacă aveai 850 lei este 8 lei. Nu se poate! Este enorm! Nu e în funcție de valoare. E sumă fixă. Vă dau un exemplu: ai o societate cu 10 puncte de lucru. Se fac vânzări de 400 lei, 600 lei. Dacă depășeai 5.000 lei… Gata! Ăla erai!
Iar dacă aveai 10 ordine de plată de câte 500 lei, 80 lei îți luau băncile. Adică 1 și ceva la sută. Este enorm de mult! De aceea, eu așa cred, că la momentul respectiv a fost făcută pentru bănci. Treaba cu «lupta împotriva evaziunii» este așa de speriat lumea. Că «domnule, ce luptăm noi împotriva evaziunii»!! Hai să fim serioși, nu aici este evaziunea!”, a conchis Cîrligea.





















