Național
Prețurile la raft nu au crescut din cauza energiei
Preţurile la raft nu au crescut din cauza energiei, iar cineva ar trebui să se ocupe de acest lucru, a declarat, luni, vicepreşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), Gabriel Andronache, la o conferinţă de specialitate, transmite Agerpres.
Potrivit acestuia, în anul 2025, după ieşirea din schema preţului plafonat, consumatorul noncasnic a plătit acelaşi preţ, singurul afectat fiind consumatorul casnic.
„Dacă facem o legătură la nivelul preţului pe care-l plăteşte în momentul de faţă consumatorul noncasnic, pentru că la el ne referim – şi cu provocările anului 2025, când am ieşit din acea schemă – pot să vă dau o veste care e interesantă: consumatorul noncasnic, la ieşirea din schemă, a plătit acelaşi preţ în realitate, deci nu a avut mai mult, el nici nu mai venea la decontare, era undeva la 1,16 lei, şi după, în luna iulie, conform datelor şi analizelor noastre, a fost tot 1,16 lei. Cel care a fost afectat de creştere a fost consumatorul casnic, cu acel consum mic care era până în 300 de de kilowaţi, cu acele praguri de 100, 255, 300. Deci, dacă e să ne gândim că totuşi preţurile la raft au crescut, pot să vă spun cu foarte mare seriozitate – şi cred că cineva ar trebui să se ocupe de acest lucru – nu este din cauza energiei”, a susţinut Andronache.
Acesta a reiterat că, pentru a avea un preţ mai mic la energie, România are nevoie de producţie şi de interconexiuni.
„Ne-am uitat pe grafice, am văzut cum a evoluat în ultimii 10 ani (preţul – n. r.), plecând de la un preţ la energie de 36-39 euro pe megawatt la 108 şi ne dăm seama că avem nevoie de producţie. Ăsta e principalul scop şi principalul obiectiv. Şi interconexiuni. M-am uitat pe grafic şi se vede foarte bine cum Italia are un preţ şi mai mare decât noi, cu toate că are capacitate de importa destul de mare din Franţa. Franţa are o producţie uriaşă, exportă foarte mult şi peste 80% din exportul Franţei merge direct către Italia, deci se duc undeva în jur de 45 de terawaţi anual, aproape de consumul României, care este undeva la 54 de terawaţi anual. Deci, până la urmă, trebuie să avem producţia acolo unde o şi consumăm ca să fie un preţ atractiv”, a arătat vicepreşedintele ANRE.
În plus, România exportă energie pe vârf de producţie, la preţ mic, şi importă seara şi dimineaţa, pe vârf de sarcină, când preţurile sunt mari.
„Cel mai bine ar fi să o luăm un pic cu istoricul, să mergem un pic în trecut şi să ne uităm la mixul pe care îl aveam în urmă cu 10 ani şi la obligaţiile pe care le aveam vizavi de Uniunea Europeană şi unde suntem astăzi. Chiar dacă avem o capacitate instalată care este similară cu cea la nivel de putere, avem randamente diferite şi, dacă ne uităm pe datele de anul trecut, cât am exportat, cât am importat, teoretic diferenţa nu este foarte mare. Problema e că noi exportăm pe vârf de producţie, unde preţul e mic, şi importăm pe seară şi dimineaţa, pe vârf sarcină, unde preţurile sunt mari, şi de aceea ajungem la acest preţ care este totuşi mare, în condiţiile în care vrem să ne dezvoltăm economia şi, pentru orice investitor, preţul la energie contează mult”, a explicat acesta.
În acest context, Gabriel Andronache a subliniat că acel vârf de producţie din timpul zilei trebuie întârziat, iar această întârziere se poate face numai prin stocare, iar la sfârşitul anului 2025 România avea o capacitate de stocare dispecerizabilă de aproape 600 de megawaţi.
„Având în vedere că anul trecut, în 2025, pe zona de producţie au fost retrase din exploatare, deci au fost modificate, licenţele comerciale pentru circa 850 de megawaţi, din cei 1.048 de megawaţi pe care aveam obligativitatea să-i retragem, constatăm că există o anumită maturitate în momentul de faţă la cei care sunt în zona de producţie – şi inclusiv în zona de producţie în eolian şi solar de asemenea, capacităţi de producţie cu randamente scăzute comparativ cu cărbunele, de aici apare şi o diferenţă. Chiar dacă eu am aceeaşi capacitate instalată, una e să am un randament de 17% – în 2024, de exemplu, pe zona de solar, în loc de 17 am avut randament chiar de 15 – şi una e să merg cu cărbunele, unde aveam randament de 60%, dar lumea s-a dezvoltat şi a înţeles până la urmă că acel vârf de producţie din timpul zilei trebuie întârziat, iar această întârziere se poate face numai prin stocare şi am constatat anul trecut că, atât cei care sunt dispecerizabili, cât şi prosumatorii, au început să-şi instaleze capacităţi de stocare foarte mari şi observăm acest lucru pentru că ei vin şi îşi modifică autorizaţia de înfiinţare şi-şi adaugă şi capacitate de de stocare. Şi pot să vă spun că am închis anul 2025 cu o capacitate de stocare dispecerizabilă aproape de 600 de megawaţi, circa 593 de megawaţi în stocare”, a mai spus oficialul ANRE, la a 15-a ediţie a ZF Power Summit 2026: Energize the economy.
Național
Călin Georgescu, trimis în judecată de DIICOT în dosarul de înșelăciune de 1,1 milioane de euro
Călin Georgescu a fost trimis în judecată de procurorii DIICOT în dosarul în care este acuzat că ar fi coordonat o grupare care a înșelat un om de afaceri cu peste 1,1 milioane de euro. În același dosar a fost trimis în judecată și omul de afaceri Ionel Rusen.
Anchetatorii susțin că cei doi ar fi pus la punct un mecanism prin care promiteau finanțări de milioane de euro din străinătate, solicitând în schimb garanții financiare care ar fi ajuns în posesia grupării.
Potrivit DIICOT, gruparea ar fi fost constituită în septembrie 2021 și ar fi acționat până în octombrie 2023, în special pe teritoriul României, dar și în Marea Britanie. Procurorii susțin că Călin Georgescu, în vârstă de 64 de ani, ar fi avut rolul de lider, coordonând activitatea celorlalți membri și stabilind atribuțiile acestora.
Cum ar fi fost înșelat omul de afaceri cu peste un milion de euro
Conform anchetatorilor, membrii grupării ar fi abordat oameni de afaceri români, cărora le-ar fi prezentat posibilitatea obținerii unor finanțări importante de la instituții bancare din străinătate. În schimbul creditelor promise, persoanele interesate trebuiau să depună garanții bănești, care ar fi urmat să fie însușite de membrii grupării.
În cazul prezentat de procurori, reprezentantului unei societăți comerciale i s-ar fi promis o finanțare de 6 milioane de euro, printr-un contract de creditare cu o instituție financiară despre care suspecții ar fi afirmat că funcționează în Marea Britanie.
Anchetatorii susțin că Ionel Rusen și un cetățean italian s-ar fi prezentat drept persoane cu funcții de conducere în cadrul instituției financiare respective și ar fi solicitat depunerea unei garanții pentru acordarea împrumutului.
În decembrie 2021, reprezentantul firmei ar fi transferat două sume de bani, de 2.500 de euro și, respectiv, un milion de euro. Banii au ajuns într-un cont aparținând unei entități financiare cu sediul în Commonwealth of Dominica, deschis la o bancă din Elveția, potrivit informațiilor din rechizitoriu.
Ulterior, în ianuarie 2022, victimei i s-ar fi comunicat că finanțarea poate fi majorată până la 15 milioane de euro, însă era necesară o garanție suplimentară. În aceste condiții, reprezentantul societății ar fi transferat încă 100.000 de euro.
Prejudiciul total indicat de procurori depășește astfel 1,1 milioane de euro.
Ce acuzații li se aduc lui Călin Georgescu și Ionel Rusen
Procurorii DIICOT susțin că Georgescu ar fi coordonat întreaga activitate a grupării, atribuindu-le celorlalți participanți roluri precise în mecanismul prin care oamenii de afaceri erau convinși să transfere garanțiile financiare.
Cei doi inculpați au fost trimiși în judecată pentru constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată.
În ceea ce îl privește pe cetățeanul italian menționat în anchetă, procurorii au dispus disjungerea cauzei și continuarea cercetărilor într-un dosar separat, inclusiv față de alte persoane care ar putea avea legătură cu faptele investigate.
Prin rechizitoriu, DIICOT a solicitat menținerea măsurilor asigurătorii și a măsurilor preventive dispuse în cauză. Dosarul a fost înaintat Tribunalului Ilfov, instanța care urmează să analizeze acuzațiile. Trimiterea în judecată nu echivalează cu stabilirea vinovăției. Cei doi inculpați beneficiază de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive.
Național
Avertismentul lui Grindeanu: Prețul mare al energiei ar putea pune în pericol Dacia și Ford
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a cerut măsuri urgente pentru reducerea prețurilor la energie și i-a solicitat ministrului Energiei să prezinte cât mai repede un plan concret. Liderul social-democrat a avertizat că prețurile ridicate ar putea afecta grav marile companii care produc în România.
Grindeanu a dat exemplul producătorilor auto Dacia și Ford, despre care spune că România nu își poate permite să îi piardă din cauza costurilor ridicate cu energia.
„Ministrul Energiei trebuie să vină cu un plan pe energie, pe prețuri la energie. Cred că avem cel mai mare preț din UE, sper să fiu contrazis, trebuie să fie prima prioritate”, a declarat Sorin Grindeanu.
„Nu vreau să avem pe conștiință că pleacă Dacia sau Ford”
Președintele PSD a atras atenția asupra efectelor pe care prețurile mari la energie le pot avea asupra competitivității companiilor care își desfășoară activitatea în România.
„Eu nu vreau să avem pe conștiință că pleacă Dacia sau Ford tocmai din cauza acestui preț ridicat la energie și să vedem care e planul și e de datoria Ministerului Energiei să-l prezinte urgent”, a avertizat Grindeanu.
Declarațiile au fost făcute în contextul în care liderul PSD a cerut Guvernului să accelereze măsurile pentru sprijinirea economiei și a companiilor românești.
Grindeanu cere măsuri pentru relansarea economiei
Sorin Grindeanu a susținut că firmele au nevoie de stabilitate și de măsuri concrete din partea autorităților. Printre problemele care trebuie rezolvate, acesta a menționat reducerea costurilor cu energia, achitarea datoriilor statului către companii și aplicarea măsurilor pentru relansarea economiei.
Liderul PSD a transmis, totodată, că taxele nu ar urma să crească și a cerut ca statul să își achite obligațiile către firme într-un termen de cel mult 90 de zile.
De asemenea, Grindeanu a vorbit despre necesitatea rambursării TVA pentru companiile considerate cu risc fiscal redus. „Vreau să transmit clar oamenilor de afaceri că taxele nu vor crește”, a declarat liderul PSD.
CELE MAI CITITE
