Social Media

Economie

Preţul pământului

Timp de citire: 8 minute

• şi în acest an, terenurile extravilane din categoria agricole au valori de circulaţie mai mari • astfel, pentru anul 2019, experţii anunţă o creştere a preţurilor orientative între 2.000 lei/ha şi 5.000lei/ha • în comuna Dudeşti însă, terenul agricol costă mai mult cu 8.000 lei/ha • în clasamentul pe judeţ, loturile arabile din Traian, Unirea şi Cazasu sunt cele mai scumpe • preţul unui hectar de pădure a rămas neschimbat, între 9.000 şi 12.000 lei, în funcţie de zonă şi speciile de copaci • potrivit datelor Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, Brăila se află în top 5 judeţe cu cel mai mare număr de tranzacţii cu terenuri agricole din România
 
Valoarea maximă de tranzacţionare a unui hectar de teren agricol în judeţul Brăila a ajuns la 30.000 lei, aceasta fiind cotaţia orientativă anunţată de specialişti în 2019, pentru comuna Traian, “cap de listă” în clasamentul celor mai scumpe terenuri din judeţul nostru, o creştere faţă de anul trecut de 5.000 lei/ha. Top 3 este completat de comunele Unirea şi Cazasu, unde hectarul se vinde acum cu 27.000 lei/ha, în creştere cu 2.000 lei faţă de 2018. “Campioana” scumpirilor este însă comuna Dudeşti, unde cotaţia pentru un hectar de teren agricol este în 2019 de 25.000 lei, deci cu 8.000 lei mai mult faţă de anul trecut  când nu a depăşit 17.000 lei/ha.
După ce în ediţiile trecute v-am prezentat preţurile informative de circulaţie pentru apartamente, case, spaţii comerciale şi terenuri intravilane, astăzi încheiem seria acestor materiale cu prezentarea cotaţiilor pentru terenurile extravilane arondate oficiilor de cadastru Brăila, Însurăţei şi Făurei, însemnând terenuri agricole şi păduri.
După cum v-am mai informat, potrivit legii, Camerele notarilor publici îşi actualizează, de obicei o dată pe an, expertizele privind valoarea de circulaţie a bunurilor imobile care vor fi comunicate la direcţiile teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice, Judecătorii, precum şi la oficiile de Cadastru. Lucrarea de specialitate din acest an este semnată de evaluatorii ing. Ion Marcel şi ing. Dinu Valerica, care au reactualizat preţurile de referinţă pentru apartamente şi terenuri ce pot face obiectul unor contracte de vânzare – cumpărare, preţuri în funcţie de care vor fi încasate taxele notariale de timbru. Cei doi specialişti anticipează o creştere a preţurilor orientative la terenurile agricole în 2019, între 2.000 lei/ha şi 5.000 lei/ha.
“Ca urmare a creşterii cererii pentru aceste terenuri, anticipăm o creştere a preţurilor acestora şi în anul 2019, cu menţiunea că preţul lor poate varia foarte mult de la o zonă la alta, iar valoarea acestora este dictată în general de gradul de comasare, acces la irigaţii şi legatura mai bună la drumurile principale”, se precizează în lucrarea de specialitate.
De altfel, terenurile agrare au fost cele mai tranzacţionate pe parcursul anului trecut. Din acest motiv, în 2018, preţurile terenurilor din zona agricolă Traian-Urleasca-Ianca au înregistratat creşteri de aproximativ 15%, preţurile terenurilor din zona Tufeşti-Gropeni au avut creşteri de aproximativ 10%, în timp ce preţurile terenurilor din zona Jirlău-Făurei au crescut cu numai cu 5%.
 
Traian, Unirea şi Cazasu, trio-ul comunelor cu cel mai scump teren agricol
Uitându-ne pe noile cotaţii anunţate de experţi pentru anul 2019 vom observa că cele mai mari preţuri la terenuri extravilane sunt cele din categoria terenurilor agricole şi se găsesc în comunele Traian, Unirea şi Cazasu. În comuna Traian este cel mai scump teren agricol – 30.000 lei/ha, cu 5.000 lei/ha mai mult ca anul trecut. În Unirea şi Cazasu cotaţia anunţată este de 27.000 lei/ha, în creştere cu 2.000 lei faţă de 2018, când un hectar de teren arabil valora 25.000 lei.
O creştere de 4.000 lei/ha se înregistrează şi la loturile din comuna Gropeni – 24.000 lei/ha anul acesta, comparativ cu 20.000 lei/ha în 2018 şi Tichileşti – 25.000 lei/ha în 2019, faţă de 21.000 lei/ha anul trecut. Cu 3.000 lei a crescut hectarul de teren agricol în comunele Siliştea – 25.000 lei/ha (22.000 lei/ha în 2018) şi Tudor Vladimirescu – 26.000 lei/ha (23.000 lei/ha în 2018), în timp ce  cu 2.000 lei/ha valorează mai mult terenurile din Chiscani – 25.000 lei/ha (23.000 lei/ha anul trecut), Măraşu 22.000 lei/ha (20.000 lei anul trecut) şi Salcia Tudor  22.000 lei/ha (20.000 lei/ha).
Valorile orientative anunţate pentru terenurile agricole arondate Biroului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Făurei sunt şi acestea mai mari, un hectar ajungând să fie mai scump chiar şi cu 8.000 lei. Astfel, în Făurei, cotaţia anunţată este de 21.000 lei/ha (18.000 lei/ha în 2018), în Ianca preţul este de 25.000 lei/ha (20.000 lei/ha în 2018), iar în Mircea Vodă tot 25.000 lei/ha (20.000 lei/ha în 2018). Mai scump este şi terenul din comunele Bordei Verde – 22.000 lei/ha (18.000 lei/ha anul trecut), Cireşu – 19.000 lei/ha (15.000 lei/ha în 2018), Surdila Găiseanca şi Surdila Greci – 21.000 lei/ha (17.000 lei/ha anul trecut). “Campioana” scumpirilor este însă comuna Dudeşti, unde cotaţia pentru un hectar de teren agricol este acum de 25.000 lei, faţă de de 17.000 lei/ha anul trecut.
Există însă şi cotaţii în stagnare, în această categorie intrând terenurile agricole
arondate Biroului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Însurăţei, unde, în general, preţul unui hectar a rămas la valoarea din 2018. Sunt însă şi două excepţii. Astfel, în comuna Victoria, un hectar de teren arabil se poate vinde cu 24.000 lei (23.000 lei/ha în 2018), în timp ce în comuna Zăvoaia cotaţia anunţată este de 22.000 lei/ha (20.000 lei/ha în 2018).
Mai trebuie punctat faptul că şi hectarul de pădure a cunoscut o stagnare a cotaţiei. Cele mai scumpe terenuri din această categorie rămân cele de pe raza de competenţă a birourilor cadastrale Făurei şi Însurăţei, unde discutăm de o valoare de circulaţie de 12.000 lei/ha, în timp ce terenurile arondate BCPI Brăila sunt evaluate la 9.000 lei/ha, la fel ca în ultimii doi ani.
Ca de fiecare dată, facem precizarea că indiferent dacă cetăţenii tranzacţionează bunurile cu preţuri sub limitele prevăzute de lista amintită, aceştia vor fi taxaţi, la notariat, când vor înregistra tranzacţia, în funcţie de preţurile informative conţinute în documentul pus la dispoziţia notarilor. În cazul tranzacţiilor la valori mai mari decât preţul de referinţă, în mod evident, taxarea se va face la valoarea cu care se declară încheiată tranzacţia.
 
Preţul terenului agricol a crescut şi de 17 ori în ultimii opt ani
Consultând arhiva cotidianului, redactorii “Obiectiv” au analizat cât de mult au crescut preţurile la terenurile arabile în ultimii 8 ani, fiind zone unde valoare unui hectar de pământ s-a majorat chiar şi de 17 ori. Este cazul comunele Frecăţei şi Măraşu, unde în 2012 cotaţia la terenul extravilan era de 1.300 lei/ha, în prezent valoarea orientativă ajungând la 22.000 lei/ha. Pe locul doi în topul creşterilor se află comuna Unirea, în prezent un hectar de teren având preţul de 27.000 lei, de   aproape şapte ori mai mult ca în 2012 când valora 4.000 lei/ha. Clasamentul este urmat de comuna Dudeşti, preţul crescând de şase ori: 4.000 lei/ha în 2012, 25.000lei/ha în 2019. Tot de şase ori mai scumpe sunt şi terenurile agricole din comuna Victoria, valoarea crescând de la 4.000 lei/ha în 2012 la 24.000 lei/ha în 2019, precum şi cele din comunele Salcia Tudor (3.500 lei/ha în 2012, 22.000 lei/ha în 2019) şi Traian (5.000 lei/ha în 2012, 30.000 lei/ha în 2017). Creşteri mari au avut şi loturile arabile din Ianca – 4.500 lei/ha în 2012, 25.000 lei/ha în 2019; Însurăţei – 4.500 lei/ha în 2012, 25.000 lei/ha în 2019; Bărăganul – 4.500 lei/ha în 2012, 25.000 lei/ha în 2019 sau Măxineni – 4.000 lei/ha în 2012, 23.000 lei/ha anul acesta.
 
Brăila, în top 5 judeţe cu cel mai mare număr de tranzacţii cu terenuri agricole
Potrivit datelor Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI), analizate de Profit.ro, Brăila se află în top 5 judeţe cu cel mai mare număr de tranzacţii cu terenuri agricole. Cele mai multe parcele au fost înstrăinate în judeţul Timiş, unde proprietarii de terenuri agricole au încheiat circa 8.800 de tranzacţii de vânzare-cumpărare în primele 11 luni ale anului trecut, echivalentul a 8% din numărul total de loturi agricole vândute în aceeaşi perioadă la nivel naţional. Clasamentul pe judeţe este completat pe locul doi de Dolj – cu circa 6.500 tranzacţii, Arad – cu aproximativ 6.300 de terenuri vândute, Galaţi – cu 5.045 de vânzări şi Brăila – cu 5.026 de tranzacţii.
Din luna ianuarie 2018 şi până în noiembrie 2018, au fost tranzacţionate la nivel naţional peste 110.000 de loturi de teren. Practic, primele cinci judeţe din top acoperă aproape 30% din numărul de terenuri agricole vândute în primele 11 luni ale anului trecut la nivel naţional.

Economie

Poșta Română anunță un profit record. Câți bani a câștigat compania în primele zece luni din 2026

Publicat

în

Poșta Română anunță un profit record. Câți bani a câștigat compania în primele zece luni din 2026

Compania Națională Poșta Română a înregistrat un profit brut record de 117 milioane de lei în primele zece luni ale anului 2026, un rezultat care depășește cu mult performanța financiară raportată în ultimii ani. Compania spune că rezultatele sunt efectul unui proces de modernizare, al investițiilor în infrastructura de curierat și al unei mai bune administrări a cheltuielilor.

Anunțul a fost făcut duminică, 15 noiembrie, iar datele prezentate arată că operatorul poștal de stat a reușit să își diversifice sursele de venit, într-o perioadă în care serviciile tradiționale de corespondență și distribuirea pensiilor prin intermediul poștașilor se află sub presiunea schimbărilor din piață.

Pentru comparație, în 2024, Poșta Română a raportat un profit brut de 85,3 milioane de lei, considerat la momentul respectiv cel mai mare din istoria recentă a companiei.

Veniturile Poștei Române au crescut cu aproape o treime în cinci ani

Potrivit datelor prezentate de companie, veniturile totale au crescut de la 1,43 miliarde de lei în 2021 la aproximativ 1,91 miliarde de lei, cât este estimarea pentru întregul an 2026.

Creșterea este de aproximativ 33%, iar compania susține că rezultatele au fost obținute prin dezvoltarea mai multor activități, nu doar prin serviciile poștale tradiționale.

În prezent, principalele surse de venit sunt convențiile încheiate cu instituțiile statului, serviciile de corespondență, transportul și livrarea coletelor, serviciile financiare și valorificarea patrimoniului imobiliar.

Unul dintre segmentele care au contribuit la creșterea veniturilor este cel al coletelor. Pentru 2026, compania estimează o creștere de aproximativ 17% față de anul precedent, ceea ce înseamnă venituri suplimentare de circa 18 milioane de lei.

De asemenea, veniturile obținute din încasarea facturilor au ajuns la 29,3 milioane de lei în 2026, cu aproximativ 19 milioane de lei peste nivelul din 2025.

Investiții de zeci de milioane de lei în centrele de sortare

Un factor important în dezvoltarea activității de curierat a fost modernizarea infrastructurii logistice.

În perioada 2024-2025, Poșta Română a investit 45 de milioane de lei în echipamente moderne de sortare, care au permis automatizarea unei părți importante a operațiunilor desfășurate anterior manual.

Au fost modernizate șase centre logistice, în București, Cluj, Oradea, Timișoara, Galați și Craiova. Alte două centre sunt programate pentru modernizare: cel din Brașov, cu finalizare estimată în decembrie 2026, și cel din Roman, în 2027.

Compania a investit și în echipamente digitale pentru angajații care distribuie corespondența și coletele. În 2023, au fost achiziționate terminale mobile de tip PDA, în valoare de aproximativ 14,5 milioane de lei.

Aceste dispozitive permit înregistrarea digitală a operațiunilor, încasarea facturilor și procesarea plăților direct la domiciliul clienților.

Poșta câștigă mai mult și din închirierea spațiilor

O altă direcție prin care compania și-a majorat veniturile este valorificarea patrimoniului imobiliar.

Poșta Română deține numeroase clădiri și spații comerciale în zone importante ale orașelor din țară. O parte dintre acestea nu mai erau utilizate eficient pentru activitățile logistice, astfel că societatea a început să închirieze spațiile disponibile și să mute anumite activități în centre mai moderne, amplasate în zone cu costuri mai reduse.

Veniturile din chirii au crescut de la 8,2 milioane de lei în 2021 la aproximativ 22 de milioane de lei, cât estimează compania pentru 2026.

Potrivit conducerii, noua strategie permite atât reducerea cheltuielilor de funcționare, cât și obținerea unor venituri suplimentare din proprietățile care nu mai sunt necesare activității poștale.

Nu toate activitățile Poștei Române sunt însă pe creștere

În ciuda rezultatului financiar anunțat, compania se confruntă și cu dificultăți în unele domenii tradiționale.

Distribuirea pensiilor și a altor prestații sociale prin intermediul rețelei poștale înregistrează un declin important. Numărul mediu lunar al prestațiilor a scăzut de la 9,42 milioane în 2009 la 3,69 milioane în primele zece luni din 2026.

Poșta Română estimează că veniturile obținute din relația cu Ministerul Muncii vor fi cu aproximativ 47 de milioane de lei mai mici în 2026 față de anul precedent.

Această evoluție arată că societatea trebuie să compenseze diminuarea activităților tradiționale prin dezvoltarea unor servicii noi, în special în domeniul coletelor, al serviciilor financiare și al administrării patrimoniului.

Ce urmează pentru compania de stat

Rezultatul de 117 milioane de lei reprezintă profitul brut raportat pentru primele zece luni ale anului, nu profitul net și nici rezultatul financiar definitiv pentru întregul an 2026.

Conducerea Poștei Române susține că modernizarea infrastructurii și controlul cheltuielilor vor continua, obiectivul fiind transformarea companiei într-un operator competitiv pe piața serviciilor poștale și de curierat.

Pentru o societate cu o rețea extinsă în toată țara și cu un rol important în distribuirea pensiilor și a prestațiilor sociale, provocarea următorilor ani va fi menținerea profitabilității într-o piață în care corespondența tradițională pierde teren, iar serviciile digitale și comerțul online devin tot mai importante.

Citește articolul complet

Economie

Inflația continuă să crească în România. Ce produse și servicii s-au scumpit cel mai mult și ce prognozează BNR

Publicat

în

Inflația continuă să crească în România. Ce produse și servicii s-au scumpit cel mai mult și ce prognozează BNR

Românii continuă să resimtă presiunea scumpirilor, iar cele mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică (INS) arată că inflația a revenit pe o traiectorie ascendentă. În octombrie 2026, rata anuală a inflației a ajuns la 6,9%, față de 6,6% în septembrie, aceasta fiind a doua lună consecutivă de creștere.

Cele mai mari majorări de prețuri au fost înregistrate în sectorul serviciilor și la mărfurile nealimentare. În plus, combustibilii, energia și anumite produse alimentare continuă să pună presiune asupra bugetelor gospodăriilor.

Situația este cu atât mai importantă cu cât Banca Națională a României (BNR) a revizuit în creștere prognoza privind inflația pentru sfârșitul anului. Potrivit celui mai recent raport asupra inflației, publicat în noiembrie, rata anuală ar putea ajunge la 7,4% în decembrie 2026.

Prețurile au crescut din nou în octombrie. Ce arată datele INS

Potrivit comunicatului publicat de Institutul Național de Statistică pe 12 noiembrie, rata anuală a inflației a ajuns la 6,94% în octombrie, comparativ cu aceeași lună a anului trecut.

În același timp, prețurile de consum au crescut cu 0,82% față de septembrie 2026. De la începutul anului, majorarea cumulată a prețurilor a ajuns la 6,3%.

Analiza pe categorii arată diferențe importante între produsele și serviciile cumpărate de populație.

Astfel, față de octombrie 2025:

  • Serviciile s-au scumpit cu 11,23%;
  • Mărfurile nealimentare au înregistrat o creștere de 7,66%;
  • Mărfurile alimentare s-au scumpit cu 3,07%.

Datele arată că, deși alimentele au avut o creștere mai redusă decât celelalte categorii, cheltuielile pentru servicii și bunuri nealimentare continuă să fie afectate de majorări importante.

Combustibilii, energia și chiriile, printre cele mai mari scumpiri

Printre cele mai importante creșteri de prețuri înregistrate în ultimul an se numără cele din categoria combustibililor.

Potrivit INS, combustibilii s-au scumpit cu 22,46% față de octombrie 2025. Benzina a înregistrat o creștere de 32,91%, în timp ce motorina s-a scumpit cu 43,45%.

Și alte cheltuieli importante pentru gospodării au crescut considerabil. Energia termică s-a scumpit cu 9,61%, iar energia electrică cu 4,09%.

O creștere semnificativă se observă și în cazul chiriilor, care au ajuns să fie cu 38,46% mai mari decât în octombrie anul trecut.

În sectorul alimentar, cafeaua s-a scumpit cu 12,48%, ouăle cu 10,50%, iar laptele de vacă cu 8,11%.

Aceste evoluții arată că presiunea asupra bugetelor familiilor nu vine dintr-o singură direcție, ci din cumulul unor cheltuieli tot mai mari pentru transport, locuire, utilități și consumul zilnic.

BNR se așteaptă la o nouă creștere a inflației până la sfârșitul anului

Banca Națională a României a publicat pe 16 noiembrie noul raport asupra inflației, iar estimările sunt mai puțin favorabile decât cele din prognoza precedentă.

Potrivit scenariului de bază, rata anuală a inflației ar urma să ajungă la 7,4% în decembrie 2026, față de prognoza anterioară de 6,1%.

Pentru sfârșitul anului 2027, BNR estimează o inflație de 3,7%, față de 3,4% cât anticipa în raportul precedent.

Guvernatorul Mugur Isărescu și reprezentanții BNR indică mai mulți factori care pot influența evoluția prețurilor: scumpirea energiei, tensiunile de pe piețele internaționale ale materiilor prime, evoluția cursului de schimb și efectele secetei asupra anumitor produse.

Totuși, banca centrală estimează că, începând din primul trimestru al anului 2027, inflația va intra pe o traiectorie descendentă.

Revenirea în intervalul țintei de inflație al BNR este anticipată abia în primul trimestru din 2028.

De ce nu înseamnă o inflație mai mică faptul că prețurile cresc mai lent

O precizare importantă pentru consumatori este diferența dintre reducerea inflației și scăderea efectivă a prețurilor.

Chiar dacă rata inflației ar coborî în perioada următoare, acest lucru nu înseamnă automat că produsele și serviciile vor deveni mai ieftine.

De exemplu, dacă un produs s-a scumpit cu 10% într-un an, iar în anul următor prețul său mai crește cu 3%, inflația a încetinit, dar produsul nu s-a ieftinit. Prețul său este în continuare mai mare decât în urmă cu doi ani.

Pentru gospodăriile din România, problema rămâne astfel una importantă: chiar dacă ritmul scumpirilor se va tempera în 2027, nivelul prețurilor deja majorate nu va reveni automat la cel din anii precedenți.

Următoarele luni vor arăta dacă estimările BNR se confirmă și în ce măsură încetinirea inflației va putea reduce presiunea asupra bugetelor familiilor.

Citește articolul complet

CELE MAI CITITE

Astăzi
7 zile
30 de zile
⇧