Economie
Porcii lui Varga şi Drăgan, omorâţi de pesta africană
• SC Zenterente Company SRL era singura crescătorie specializată în porci Mangaliţa din judeţul Brăila • săptămâna trecută a fost confirmat focar de pestă porcină africană şi în această fermă, situată lângă comuna Siliştea, iar întregul efectiv, de 300 de capete, a trebuit eutanasiat şi îngropat • ferma este deţinută, în acte, de fiul deputatului Vasile Varga, Constantin Vasile Varga, de fiica lui Gicu Drăgan, directorul DSVSA Brăila, Iulia Drăgan, şi de un alt tânăr investitor, Theodor Badea • directorul DSVSA ne-a spus că s-a ocupat de această fermă timp de doi ani, cât timp i-a fost suspendat statutul de funcţionar public, dar că în prezent nu mai are nicio legătură cu societatea în cauză • proprietarii fermei spun că paguba produsă de pestă se ridică la circa 10 miliarde lei vechi şi că deocamdată nu se ştie valoarea despăgubirilor la care au dreptul de la stat • ei se declară hotărâţi să reia activitatea, după perioada de carantină
Singura fermă din judeţul Brăila specializată în creşterea porcilor din rasa Mangaliţa, apreciaţi pentru carnea cu nivel scăzut de colesterol, a fost “lovită” de pesta porcină africană, fiind nevoită să îşi eutanasieze întregul efectiv. Este vorba despre SC Zenterente Company SRL, care deţinea, într-un grajd din incinta fostei IAS Siliştea, circa 300 de porci rasa Mangaliţa. Săptămâna trecută, în crescătorie a apărut un caz de pestă porcină africană, autorităţile veterinare au confirmat focarul de boală, iar întregul efectiv a trebuit asomat şi îngropat, aşa cum s-a procedat în cazul tuturor focarelor de pestă depistate pe raza judeţului Brăila. Despre ferma în cauză se ştie, la nivelul comunei Siliştea, că ar aparţine directorului Direcţiei Sanitar Veterinare şi pentru Protecţia Alimentelor (DSVSA) Brăila, Gicu Drăgan, care ar fi asociat cu deputatul Vasile Varga în această afacere. Directorul Drăgan ne-a spus, însă, că la ora actuală nu mai are nicio legătură cu societatea respectivă. “Cât am fost suspendat din funcţie, pe o perioadă de 2 ani, m-am ocupat de această fermă, dar acum nu mă mai ocup”, ne-a declarat, scurt şi la obiect, Gicu Drăgan, fără a ne mai oferi şi alte detalii.
Aşa cum vă informa cotidianul nostru la vremea respectivă, în 2013, Drăgan a fost condamnat la 3 ani de închisoare cu suspendare condiţionată, pentru abuz în serviciu contra intereselor publice şi fals intelectual. În acest context, a fost suspendat din funcţia de director al DSVSA Brăila, printr-un ordin emis de Autoritatea Naţională Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA).
Alături de Gicu Drăgan, a mai fost condamnat, în acelaşi proces, şi Nicu Trifan, fostul şef al Serviciului Antifraudă din cadrul DSVSA Brăila. Cei doi au fost parte într-un dosar de corupţie deschis de procurorii DNA împotriva fostului director al DSVSA Galaţi, Viorel Gheorghiţă, acuzat că favoriza diverse firme care încălcau legea. Pe 7 aprilie 2011, şeful DSVSA Galaţi ar fi intervenit la omologul său de la Brăila, Gicu Drăgan, pentru ca SC „Druagro” SRL Galaţi, firmă care fusese prinsă că transporta produse din carne neetichetate corespunzător, să nu fie amendată cu 2.000 lei. Drept urmare, la solicitarea şefului său ierarhic, medicul veterinar Nicu Trifan nu a mai sancţionat firma în cauză. În 2013, Curtea de Apel Bacău a emis sentinţele de condamnare la 3 ani de închisoare cu suspendare pentru Drăgan şi Trifan, context în care aceştia au fost excluşi din rândul funcţionarilor publici.
Până la urmă însă, cei doi medici veterinari brăileni s-au dovedit a fi nevinovaţi. Sentinţa din 2013 a fost atacată cu recurs, iar în luna noiembrie 2016 Curtea de Apel Iaşi i-a achitat, atât pe Gicu Drăgan cât şi pe Nicu Trifan. După publicarea verdictului pe site-ul instanţei, în decembrie 2016, cei doi şi-au recâştigat dreptul de a se întoarce în cadrul DSVSA Brăila. Gicu Drăgan şi-a reluat funcţia de director executiv, imediat după ce ANSVA a emis un ordin prin care a anulat decizia de suspendare din 2013.
Constantin Varga: “Vrem să reluăm activitatea!”
Odată cu redobândirea statutului de funcţionar public, Gicu Drăgan, în calitate de director al Direcţiei Sanitar Veterinare, nu şi-a mai asociat numele cu ferma de porci de la Siliştea. De altfel, potrivit art. 96, alin.1 al Legii 161 din 2003, “Funcţionarii publici (…) pot exercita funcţii în alte domenii de activitate din sectorul privat care nu sunt în legătură directă sau indirectă cu atribuţiile execitate ca funcţionar public”. Cu alte cuvinte, Gicu Drăgan, ca director al DSVSA, nu poate deţine o fermă de creştere a porcilor.
La ora actuală, potrivit Registrului Comerţului, firma Zenterente Company SRL, înfiinţată în 2014, este deţinută, în părţi egale, de câte 33,3%, de trei persoane: Iulia Drăgan, 36 ani, Theodor Badea, 25 ani, şi Constantin Vasile Varga, 25 de ani.
Despre Constantin Vasile Varga se ştie că este fiul deputatului Vasile Varga. În prezent, acesta ocupă funcţia de consilier judeţean în cadrul Consiliului Judeţean Brăila. Constantin Varga ne-a confirmat faptul că firma a fost înfiinţată în 2014, având-o de la bun început printre asociaţi pe fiica directorului DSV, Iulia Drăgan. “Dânsa s-a ocupat de la început de această firmă, nu e niciun secret. Ne-am axat strict pe Mangaliţa, având doar exemplare de rasă pură. În momentul când s-a confirmat focarul de pestă porcină existau în fermă circa 300 de porci, toţi cu greutate de peste 200 kilograme. Dacă ar fi să facem un calcul al pagubei provocate, având în vedere că e o rasă specială, care se vindea cu cel puţin 12 lei per kilogram, probabil că am pierdut cam 9 – 10 miliarde de lei vechi. În prezent lucrăm la dosarele de despăgubire, dar nu aş putea să vă spun, la ora actuală, care va fi valoarea despăgubirii. Probabil peste o săptămână vom şti această sumă”, ne-a declarat Constantin Varga.
Acesta spune că nu îşi poate explica felul cum a pătruns virusul pestei porcine africane în incinta fermei. “S-au respectat cu stricteţe măsurile de protecţie. La porci nu intra decât îngrijitorul, nu înainte de a-şi dezinfecta hainele. Specialiştii de la DSV ne-au spus că e posibil ca virusul să fi fost adus de păsări”, ne-a mărturisit Varga. Tânărul investitor spune că intenţia tuturor asociaţilor este de a relua activitatea fermei, imediat după ce va trece perioada de carantină. “Noi aveam doar exemplare de rasă pură. Sperăm să mai găsim aşa ceva când vom relua popularea crescătoriei”, ne-a declarat Constantin Varga.
Ferma de la Siliştea n-a putut participa în programul de revitalizare a porcilor de Mangaliţa iniţiat de Guvern
În ceea ce priveşte ferma de la Siliştea unde SC “Zenterente Company” SRL creştea porci de Mangaliţa, Direcţia Agricolă Brăila ne-a informat că era singura crescătorie din judeţ specializată exclusiv pe această rasă. Firma nu a beneficiat, totuşi, de programul lansat la începutul acestui an de Guvernul României, prin care se intenţionează relansarea creşterii intensive a rasei Mangaliţa la nivelul întregii ţări. Traian Cişmaş, directorul Direcţiei Agricole Brăila, ne-a explicat că prin programul respectiv statul român deconta contravaloarea purceilor de Mangaliţa care ajungeau la crescătorii interesaţi. Potrivit lui Cişmaş, programul includea trei categorii de participanţi: fabricile de procesare a cărnii, furnizorii de purcei şi crescătorii. Lucrurile funcţionează în felul următor: procesatorii preiau de la furnizori, prin contract de livrare, purcei de minim 10 kilograme. Pentru fiecare purcel livrat, furnizorul primeşte de la stat suma de 250 lei. Mai departe, procesatorul le predă cu titlu gratuit purceii unor mici crescători interesaţi să participe la acest program. Se pot da cel mult 10 purcei pentru o gospodărie. Când animalele ating greutatea de minim 130 kg, sunt vândute procesatorului, cu cel puţin 11 lei per kilogram, în viu. Preţul poate fi negociat. Cert este că, din cei 10 purcei primiţi, crescătorul are obligaţia să predea către procesator cel puţin 5. Pe ceilalţi îi poate păstra, fie pentru consum propriu, fie pentru a-i vinde unei terţe părţi.
După cum ne-a informat directorul Traian Cişmaş, în judeţul Brăila nu a funcţionat acest program. “Am fi avut ca furnizor ferma de la Siliştea, singura din judeţ unde se creşteau porci Mangaliţa. Din păcate, nu am avut în judeţ niciun procesator interesat să participe în program, aşa că la noi nu s-a putut implementa”, ne-a explicat directorul Direcţiei Agricole Brăila.
De altfel, pe lângă faptul că nu a fost nicio fabrică de procesare interesată să participe la programul iniţiat de Guvern, nici ferma de la Siliştea nu s-ar fi înghesuit să se implice. “Noi eram interesaţi de dezvoltarea afacerii, iar purceii de rasă pură îi ţineam pentru fermă!”, ne-a explicat Constantin Varga, unul dintre cei trei asociaţi ai firmei “Zenterente Company” SRL.
Economie
Inflația continuă să crească în România. Ce produse și servicii s-au scumpit cel mai mult și ce prognozează BNR
Românii continuă să resimtă presiunea scumpirilor, iar cele mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică (INS) arată că inflația a revenit pe o traiectorie ascendentă. În octombrie 2026, rata anuală a inflației a ajuns la 6,9%, față de 6,6% în septembrie, aceasta fiind a doua lună consecutivă de creștere.
Cele mai mari majorări de prețuri au fost înregistrate în sectorul serviciilor și la mărfurile nealimentare. În plus, combustibilii, energia și anumite produse alimentare continuă să pună presiune asupra bugetelor gospodăriilor.
Situația este cu atât mai importantă cu cât Banca Națională a României (BNR) a revizuit în creștere prognoza privind inflația pentru sfârșitul anului. Potrivit celui mai recent raport asupra inflației, publicat în noiembrie, rata anuală ar putea ajunge la 7,4% în decembrie 2026.
Prețurile au crescut din nou în octombrie. Ce arată datele INS
Potrivit comunicatului publicat de Institutul Național de Statistică pe 12 noiembrie, rata anuală a inflației a ajuns la 6,94% în octombrie, comparativ cu aceeași lună a anului trecut.
În același timp, prețurile de consum au crescut cu 0,82% față de septembrie 2026. De la începutul anului, majorarea cumulată a prețurilor a ajuns la 6,3%.
Analiza pe categorii arată diferențe importante între produsele și serviciile cumpărate de populație.
Astfel, față de octombrie 2025:
- Serviciile s-au scumpit cu 11,23%;
- Mărfurile nealimentare au înregistrat o creștere de 7,66%;
- Mărfurile alimentare s-au scumpit cu 3,07%.
Datele arată că, deși alimentele au avut o creștere mai redusă decât celelalte categorii, cheltuielile pentru servicii și bunuri nealimentare continuă să fie afectate de majorări importante.
Combustibilii, energia și chiriile, printre cele mai mari scumpiri
Printre cele mai importante creșteri de prețuri înregistrate în ultimul an se numără cele din categoria combustibililor.
Potrivit INS, combustibilii s-au scumpit cu 22,46% față de octombrie 2025. Benzina a înregistrat o creștere de 32,91%, în timp ce motorina s-a scumpit cu 43,45%.
Și alte cheltuieli importante pentru gospodării au crescut considerabil. Energia termică s-a scumpit cu 9,61%, iar energia electrică cu 4,09%.
O creștere semnificativă se observă și în cazul chiriilor, care au ajuns să fie cu 38,46% mai mari decât în octombrie anul trecut.
În sectorul alimentar, cafeaua s-a scumpit cu 12,48%, ouăle cu 10,50%, iar laptele de vacă cu 8,11%.
Aceste evoluții arată că presiunea asupra bugetelor familiilor nu vine dintr-o singură direcție, ci din cumulul unor cheltuieli tot mai mari pentru transport, locuire, utilități și consumul zilnic.
BNR se așteaptă la o nouă creștere a inflației până la sfârșitul anului
Banca Națională a României a publicat pe 16 noiembrie noul raport asupra inflației, iar estimările sunt mai puțin favorabile decât cele din prognoza precedentă.
Potrivit scenariului de bază, rata anuală a inflației ar urma să ajungă la 7,4% în decembrie 2026, față de prognoza anterioară de 6,1%.
Pentru sfârșitul anului 2027, BNR estimează o inflație de 3,7%, față de 3,4% cât anticipa în raportul precedent.
Guvernatorul Mugur Isărescu și reprezentanții BNR indică mai mulți factori care pot influența evoluția prețurilor: scumpirea energiei, tensiunile de pe piețele internaționale ale materiilor prime, evoluția cursului de schimb și efectele secetei asupra anumitor produse.
Totuși, banca centrală estimează că, începând din primul trimestru al anului 2027, inflația va intra pe o traiectorie descendentă.
Revenirea în intervalul țintei de inflație al BNR este anticipată abia în primul trimestru din 2028.
De ce nu înseamnă o inflație mai mică faptul că prețurile cresc mai lent
O precizare importantă pentru consumatori este diferența dintre reducerea inflației și scăderea efectivă a prețurilor.
Chiar dacă rata inflației ar coborî în perioada următoare, acest lucru nu înseamnă automat că produsele și serviciile vor deveni mai ieftine.
De exemplu, dacă un produs s-a scumpit cu 10% într-un an, iar în anul următor prețul său mai crește cu 3%, inflația a încetinit, dar produsul nu s-a ieftinit. Prețul său este în continuare mai mare decât în urmă cu doi ani.
Pentru gospodăriile din România, problema rămâne astfel una importantă: chiar dacă ritmul scumpirilor se va tempera în 2027, nivelul prețurilor deja majorate nu va reveni automat la cel din anii precedenți.
Următoarele luni vor arăta dacă estimările BNR se confirmă și în ce măsură încetinirea inflației va putea reduce presiunea asupra bugetelor familiilor.
Economie
Schimbări importante pentru românii care au panouri fotovoltaice
Românii care și-au instalat panouri fotovoltaice și livrează energie electrică în rețea vor beneficia de reguli noi privind compensarea energiei, plata surplusului și utilizarea banilor obținuți din energia produsă. Modificările au fost aprobate de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) și aduc câteva avantaje importante pentru prosumatori, inclusiv posibilitatea de a folosi valoarea energiei livrate pentru achitarea facturilor aferente altor locuințe.
Noua metodologie, aprobată prin Ordinul ANRE nr. 67/2026 și publicată în Monitorul Oficial pe 13 noiembrie, înlocuiește vechile reguli și pune în aplicare prevederile Legii nr. 160/2026. Schimbările sunt importante într-un moment în care numărul românilor care produc energie electrică pentru propriul consum a crescut considerabil.
Potrivit datelor prezentate de ANRE, la sfârșitul lunii august 2026, România avea aproape 386.000 de prosumatori, cu o putere instalată de peste 4.280 MW.
Compensarea energiei se va face lunar
Una dintre cele mai importante modificări privește modul în care furnizorii calculează energia produsă și livrată în rețea de proprietarii de panouri fotovoltaice.
Începând cu energia livrată din 26 iulie 2026, compensarea se realizează lunar, prin compararea cantității de energie injectate în rețea cu cea consumată din rețea în aceeași lună, la același loc de consum.
Practic, furnizorul va compara cele două cantități și va compensa energia livrată în rețea în limita energiei consumate. Dacă un prosumator a injectat mai multă energie decât a preluat din rețea, diferența reprezintă surplusul care va fi valorificat conform noilor reguli.
Mecanismul se aplică și contractelor aflate deja în derulare, astfel că modificările nu îi vizează doar pe cei care devin prosumatori de acum înainte.
Surplusul de energie poate fi folosit pentru alte locuințe
O altă noutate importantă este introducerea mecanismului de alocare valorică între mai multe locuri de consum.
Astfel, un român care are panouri fotovoltaice instalate la o casă și produce mai multă energie decât consumă poate utiliza valoarea surplusului pentru plata facturilor de electricitate aferente altor locuințe pe care le deține.
Există însă o condiție importantă: locurile de consum trebuie să aparțină aceluiași prosumator și să se afle în portofoliul aceluiași furnizor de energie electrică.
De exemplu, o persoană care locuiește într-o casă dotată cu panouri fotovoltaice, dar deține și un apartament în altă localitate, va putea folosi valoarea energiei livrate în rețea pentru a reduce factura de electricitate a apartamentului, dacă ambele contracte sunt încheiate cu același furnizor.
Noua metodologie permite și rezervarea sumelor disponibile pentru plata unor facturi deja emise, dar care nu au ajuns încă la scadență.
Facturile la gaze naturale pot fi achitate din surplusul de energie
Pentru anumite categorii de prosumatori, modificările aduc și o facilitate suplimentară.
Persoanele fizice care au instalații de producere a energiei regenerabile cu o putere instalată de cel mult 27 kW la locul de consum pot opta pentru utilizarea valorii disponibile fie pentru plata facturilor de electricitate, fie pentru plata facturilor la gaze naturale, în condițiile prevăzute de metodologie.
Cele două destinații sunt alternative, iar opțiunea trebuie menținută pentru o perioadă de minimum 12 luni.
Este o modificare care poate fi avantajoasă mai ales pentru familiile care au investit în panouri fotovoltaice, dar continuă să aibă cheltuieli importante cu încălzirea locuinței pe timpul sezonului rece.
Ce se întâmplă cu banii pe care furnizorii îi datorează prosumatorilor
Noile reguli clarifică și situația sumelor acumulate din energia livrată în rețea și rămasă necompensată.
Pentru energia livrată până la 25 iulie 2026 inclusiv, furnizorii trebuie să păstreze o evidență distinctă a cantităților și valorilor reportate. Prosumatorii vor putea primi o situație detaliată, în care să fie precizate soldul inițial, sumele utilizate și valoarea rămasă de încasat.
Metodologia stabilește un termen de maximum 40 de zile lucrătoare de la intrarea sa în vigoare pentru plata acestor sume.
De asemenea, energia livrată în perioada 26 iulie – 12 noiembrie 2026 trebuie regularizată în termen de cel mult 40 de zile lucrătoare de la publicarea ordinului în Monitorul Oficial.
Prin urmare, cei care au acumulat sume de încasat de la furnizori ar trebui să urmărească modul în care acestea sunt evidențiate și achitate.
Mai puțină birocrație pentru proprietarii de panouri fotovoltaice
O altă prevedere simplifică obligațiile administrative pentru persoanele fizice care au instalații cu o putere de cel mult 27 kW la locul de consum.
Acești prosumatori nu mai au obligația să emită facturi pentru energia electrică livrată în rețea. Documentele necesare pentru achiziție și decontare vor fi întocmite de furnizorul de energie electrică.
În plus, operatorii de distribuție au obligația de a efectua lunar citirea cantităților de energie consumate din rețea și a celor livrate în rețea. În cazul în care apar probleme de comunicare cu un contor inteligent, datele trebuie recuperate prin mijloace tehnice alternative.
Ce trebuie să știe românii despre aplicarea noilor reguli
Furnizorii de energie electrică au obligația să își adapteze sistemele informatice și operaționale până la 31 decembrie 2026. ANRE precizează însă că acest termen nu reprezintă o amânare a drepturilor prosumatorilor, ci doar termenul-limită pentru finalizarea adaptărilor tehnice.
Noua metodologie stabilește și că mecanismul de compensare cantitativă pentru instalațiile cu puteri de cel mult 200 kW va continua până la 31 decembrie 2030. Începând cu 1 ianuarie 2031, energia livrată în rețea va putea fi valorificată prin mecanismul de regularizare financiară prevăzut de lege.
Pentru moment, noile prevederi aduc mai multă flexibilitate în folosirea energiei produse în gospodării și stabilesc reguli mai clare pentru relația dintre prosumatori și furnizorii de electricitate.























