Pompierii brăileni în prima linie, zi și noapte

Pompierii brăileni și echipajele serviciilor de urgență au fost solicitați, în primele nouă luni ale anului 2026, de peste 5.200 de ori, ceea ce înseamnă, în medie, aproximativ 19 intervenții în fiecare zi. Datele au fost prezentate miercuri, 7 octombrie, în cadrul unei conferințe de presă organizate la sediul Inspectoratului pentru Situații de Urgență ”Dunărea” al județului Brăila. Inspectorul-șef al ISU Brăila, locotenent-colonel Daniel Movileanu, a prezentat analiza statistică a situațiilor de urgență produse în zona de competență în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2026, precum și principalele concluzii rezultate în urma comparării datelor cu aceeași perioadă a anului trecut. Potrivit datelor prezentate, în perioada analizată, serviciile profesioniste, voluntare și private pentru situații de urgență au fost alertate pentru 5.276 de intervenții, cu 369 mai multe decât în primele nouă luni ale anului 2025, când au fost înregistrate 4.907 intervenții. Cele mai multe solicitări au fost cele pentru echipajele SMURD – 3.451 de intervenții, reprezentând peste 65% din total. Au urmat 1.157 de alte intervenții, 238 de situații de urgență, 238 de cazuri de asistență a persoanelor, 175 de incendii și 17 intervenții pentru protecția mediului. ”Cifrele ne arată, pe de o parte, volumul foarte mare de muncă al structurilor de intervenție, iar pe de altă parte, faptul că principala nevoie rămâne cea de acordare a primului ajutor și de intervenție medicală de urgență. Creșterea numărului de intervenții SMURD este un indicator pe care îl analizăm cu atenție, pentru că în spatele fiecărei cifre se află un om care a avut nevoie de ajutor”, a declarat inspectorul-șef al ISU Brăila, lt. col. Daniel Movileanu.

Mai puține incendii, dar mai multe intervenții în total

Dacă numărul total al intervențiilor a crescut, situația este diferită în ceea ce privește incendiile. În primele nouă luni ale acestui an au fost înregistrate 175 de incendii, cu 63 mai puține decât în aceeași perioadă din 2025, când pompierii au intervenit la 238 de incendii. Scăderea se regăsește atât în mediul urban, cât și în mediul rural. În orașe au fost înregistrate 84 de incendii, față de 100 în anul precedent, iar în mediul rural au fost 91 de incendii, comparativ cu 138 în 2025. ”Este un aspect pozitiv faptul că avem o scădere semnificativă a numărului de incendii. Totuși, nu putem vorbi despre o victorie, pentru că fiecare incendiu poate însemna pierderi de vieți omenești, victime sau pagube importante. Prevenția rămâne esențială, iar respectarea regulilor privind instalațiile electrice, utilizarea focului deschis și exploatarea mijloacelor de încălzire poate face diferența”, a subliniat lt. col. Daniel Movileanu. Cele mai multe incendii au fost provocate de instalații electrice, echipamente sau aparate electrice defecte, improvizate ori nesupravegheate, acestea fiind responsabile pentru 55 de cazuri, adică 31,42% din total. Pe locul al doilea s-a aflat utilizarea focului deschis, cu 40 de incendii, în timp ce coșurile și burlanele de fum defecte au provocat 20 de incendii. Fumatul a fost cauza în 15 cazuri, iar mijloacele de încălzire improvizate sau nesupravegheate au dus la izbucnirea a 13 incendii.

Cinci persoane și-au pierdut viața în incendii

Intervențiile pompierilor au avut și o componentă tragică. În urma incendiilor produse în primele nouă luni ale anului au fost înregistrate 5 persoane decedate și 14 persoane rănite. În același timp, pompierii au reușit să salveze 11 persoane și 100 de animale. Valoarea bunurilor salvate este estimată la aproximativ 319,79 milioane de lei, în timp ce pagubele materiale produse de incendii au fost evaluate la circa 4,67 milioane de lei.

Timpul mediu de răspuns al serviciilor profesioniste a fost de 4 minute în mediul urban și 19 minute în mediul rural. ”Intervenția rapidă este una dintre prioritățile noastre. Diferența dintre câteva minute poate fi esențială atunci când vorbim despre salvarea unei vieți sau limitarea pagubelor. În mediul rural, distanțele sunt mai mari și timpul de deplasare este în mod firesc mai ridicat, motiv pentru care colaborarea cu serviciile voluntare este foarte importantă”, a explicat inspectorul-șef.

SMURD, peste 3.400 de intervenții

Una dintre cele mai importante creșteri s-a înregistrat în cazul intervențiilor SMURD. Echipajele inspectoratului au fost solicitate în 3.451 de cazuri, cu 428 mai multe decât în aceeași perioadă a anului 2025. În urma acestor intervenții, echipajele au acordat asistență medicală calificată unui număr de 3.397 de persoane, dintre care 3.340 adulți și 57 de copii. Cele mai multe solicitări – 3.185 – au fost pentru acordarea ajutorului medical de urgență. Dintre acestea, 2.226 au vizat diverse afecțiuni medicale, 406 traumatisme, 154 afecțiuni neurologice și psihiatrice, 147 intoxicații și 121 afecțiuni cardiace. Echipajele SMURD au intervenit și la 80 de accidente rutiere pentru acordarea primului ajutor. ”În spatele celor 3.451 de intervenții SMURD sunt mii de persoane care au avut nevoie de ajutor într-un moment dificil. Creșterea numărului de solicitări ne arată cât de importantă este menținerea unui sistem de intervenție bine pregătit și cât de importantă este colaborarea dintre toate structurile implicate în gestionarea urgențelor medicale”, a declarat lt. col. Daniel Movileanu. Timpul mediu de răspuns al echipajelor SMURD a fost de 5 minute în mediul urban și 19 minute în mediul rural.

Mai puține incendii de vegetație

Și în cazul incendiilor de vegetație și al altor intervenții similare se observă o scădere. În perioada analizată au fost înregistrate 222 de astfel de evenimente, față de 314 în aceeași perioadă a anului 2025. Pompierii atrag însă atenția că incendiile de vegetație pot deveni rapid periculoase, în special în perioadele secetoase și cu vânt, iar utilizarea focului în aer liber trebuie făcută cu respectarea strictă a regulilor de prevenire a incendiilor.

Pompierii, solicitați și pentru misiuni speciale

Pe lângă intervențiile la incendii și cazurile medicale, structurile ISU Brăila au desfășurat sute de alte misiuni. Au fost realizate activități de recunoaștere în teren, educare și instruire în domeniul situațiilor de urgență, exerciții cu forțe și mijloace în teren, asigurarea și supravegherea zonelor în care s-au produs situații de urgență, precum și misiuni la evenimente publice de amploare. Formațiunea de Protecție Civilă a intervenit, inclusiv, în misiuni de cercetare și monitorizare a unor zone posibil contaminate. Echipa pirotehnică a fost solicitată pentru ridicarea și depozitarea în vederea distrugerii a mai multor elemente de muniție, printre acestea aflându-se proiectile explozive de diferite calibre și o grenadă de fum. ”Misiunile ISU sunt mult mai diverse decât intervenția la incendii. Vorbim despre protecția civilă, intervenții pirotehnice, accidente, asistența persoanelor, evenimente publice și multe alte situații în care oamenii au nevoie de sprijin. Pregătirea permanentă a personalului și capacitatea de a reacționa rapid sunt esențiale indiferent de tipul intervenției”, a mai spus inspectorul-șef.

Importanța serviciilor voluntare

Un rol important în gestionarea situațiilor de urgență îl au și serviciile voluntare pentru situații de urgență din localitățile județului. Din cele 190 de evenimente produse în localitățile care au constituite astfel de servicii, SVSU/SPSU au participat la 112 intervenții, dintre care 63 de incendii, 107 incendii de vegetație și alte situații și 20 de alte situații de urgență. ”Serviciile voluntare pentru situații de urgență reprezintă un partener important pentru noi, mai ales în localitățile aflate la distanță de subunitățile de pompieri. O intervenție începută rapid, până la sosirea echipajelor profesioniste, poate contribui decisiv la limitarea efectelor unei situații de urgență”, a precizat șeful inspectoratului.

Per ansamblu, datele prezentate de ISU Brăila indică o creștere a numărului total de intervenții, determinată în principal de majorarea solicitărilor SMURD, în paralel cu o scădere a incendiilor și a incendiilor de vegetație. Pentru pompierii brăileni, cifrele reprezintă nu doar o evaluare statistică a activității, ci și un instrument pentru identificarea riscurilor și stabilirea măsurilor care pot contribui la protejarea vieții, a bunurilor și a comunităților din județ. ”În spatele fiecărei statistici se află o situație reală și, de cele mai multe ori, oameni aflați într-un moment dificil. Obiectivul nostru este ca intervențiile să fie cât mai rapide și eficiente, dar și ca numărul situațiilor de urgență să scadă prin prevenție și responsabilitate din partea tuturor”, a concluzionat inspectorul-șef al ISU Brăila, lt. col. Daniel Movileanu.