Politică
Politicienii români și blocada Austriei
• dreptul de veto exercitat de Austria la Consiliul JAI împotriva intrării României și a Bulgariei în spațiul Schengen a stârnit un val de furie și nemulțumire în rândul românilor • sentimentul este împărtășit și de politicienii brăileni, care nu s-au ferit să își verse oful • fără excepție, indiferent de culoarea politică, reprezentanții diferitelor partide ne-au transmis că ceea ce s-a întâmplat nu a fost deloc corect pentru România • întrebați dacă se alătură celor care susțin boicotarea firmelor cu capital austriac din țara noastră, politicienii brăileni au avut păreri mai mult sau mai puțin radicale •
Visul multora privind intrarea României în spațiul Shengen s-a spulberat într-o clipă, după ce Austria și Olanda au votat împotriva țării noastre și a Bulgariei, pe 8 decembrie, la Consiliul JAI. Cum era de așteptat, rezultatul dezamăgitor după 11 ani de așteptare, mai ales că România a îndeplinit condițiile care îi erau impuse, a stârnit un val de nemulțumire, astfel că foarte mulți politicieni, dar și oameni obișnuiți au luat decizia de a boicota într-un fel sau altul firmele cu capital austriac care activează în țara noastră. Redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” au luat legătura cu lideri politici și parlamentari brăileni pentru a vedea opinia acestora în legătură cu votul dat împotriva aderării României la spațiul Schengen, dar și dacă susțin și se implică activ în privința boicotului promovat tot mai mult pe rețelele de socializare.
Primul politician care a avertizat în privința faptului că țara noastră nu va fi primită în spațiul Schengen a fost europarlamentarul PSD Mihai Tudose. De altfel, după votul din JAI, acesta nu s-a ferit să anunțe public că are de gând să renunțe la contul pe care îl deține la o bancă din România cu capital austriac. Întrebat dacă își menține opinia, Tudose a afirmat că i se pare de bun-simț ca românii să nu mai ”deranjeze” firmele și băncile cu capital austriac, din moment ce autoritățile de la Viena au dovedit că nu ne doresc.
”Bineînțeles că îmi mențin opinia. Domnule, dacă oamenii ăștia au o problemă cu noi, cu românii, e de bun-simț să nu îi mai deranjăm, nu? Adică el nu mă iubește și eu insist să mă duc la el la ghișee?! Nu mă mai duc. Asta e! Și asta este valabil și la nivel personal, la nivel de instituții publice, la nivel de agenți economici. Fiindcă agentul acela economic, direct sau indirect pierde niște bani. Mulți! Din cauza ieșirii dintr-o anumită zonă de competitivitate, de costuri cu statul mărfurilor în diverse vămi și granițe. Repet, adică eu îți vând ție marfa și tu mă faci să plătesc mai mult?! Nu ți-o mai vând. Simplu! Nu mai am cont la tine! Și așa mai departe. Și ca român până la urmă. Viața mea este un pic mai scumpă și mai complicată din cauza refuzului tău de a-mi respecta niște drepturi. De ce ar trebui eu să fiu totuși clientul tău împotriva voinței tale?”, a declarat Tudose.
Întrebat în ce măsură România mai poate acționa pentru a îndrepta situația, europarlamentarul a precizat că tocmai astfel de gesturi creează tensiune asupra Guvernului iar agenții economici pot pune presiune pe Executivul austriac. Însă mai important este că potrivit lui Tudose, România are tot dreptul să solicite daune Comisiei Europene pentru gestul Austriei, indiferent cât timp ar dura până la rezolvarea situației.
”Demersurile la nivel instituțional pe care eu sper că le va întreprinde Guvernul, începând de la posibilitatea – e drept că teoretică -, de a repune pe ordinea de zi, de a forța un Consiliu JAI Extraordinar, până la o acțiune la Comisia Europeană de Justiție pe daune. Am auzit: da domnule, dar chestiunea asta durează trei ani. Am înțeles! Până la urmă văd că durează de 11 ani chestiunea cealaltă (n.r. – referire la timpul pe care l-a avut de așteptat România pentru a putea încerca să adere la spațiul Schengen). Dar hai să vedem din momentul acesta. Nu avem decât să așteptăm trei ani. Dar printre altele, în Uniunea Europeană este vorba despre respectarea drepturilor. Și este unul dintre subiectele de bază. Un laitmotiv. Drepturile minorităților, drepturile la viață, drepturile la sănătate și așa mai departe. Chiar și drepturile la liberă circulație, da? România avea de îndeplinit niște condiții ca să aibă un drept. România le-a îndeplinit. Nu de ieri, de azi, dar practic săptămâna trecută toată lumea a fost de acord că a îndeplinit toate condițiile, toată partea tehnică. Și în momentul acela s-a născut un drept. Ei bine, dreptul acesta a fost refuzat! Ce se întâmplă în Europa când un cetățean european sau o structură membră are un drept încălcat? Păi noi, dacă încălcăm niște lucruri apare o situație de infringement, apar sancțiuni. Deci trebuie să ne cerem dreptul și cine ni-l încalcă să fie sancționat. Că durează procesul nu știu câți ani? Foarte bine. Dacă băieții ăia trebuie să ne dea 15 miliarde de euro pe an, după trei ani să ne dea 45 miliarde euro pe an! După 10 ani să ne dea 200 de miliarde de euro! Asta este viața. Sunt niște ani pierduți, dar și de recuperat niște sume. Însă a sta în continuare mioritici, să vină ăia să ne omoare și noi să vorbim cu oaia… Nu cred că ne face bine!”, a conchis europarlamentarul PSD.
Rotaru cere susținerea românilor pentru firmele și produsele autohtone
Președintele PSD Brăila, senatorul Ion Rotaru, ne-a transmis că din punctul său de vedere votul dat de Austria în privința aderării României la spațiul Schengen a fost unul complet subiectiv și bazat pe criterii politice, nicidecum pe o analiză reală. Social-democratul susține că este cu atât mai bizar cu cât celelalte state au susținut demersul țării noastre, iar Consiliul JAI a făcut verificări în prealabil și nu a găsit nicio problemă pentru ca țara noastră să intre în Schengen. Rotaru a afirmat că România trebuie să insiste în continuare să fie primită în spațiul Schengen și chiar să nu se abțină de la a sancționa Austria ori de câte ori va avea ocazia.
”Cred că va trebui să dăm un drept de veto «împotriva» Austriei de câte ori vom avea ocazia, dacă se impune acest lucru. Atât timp cât va exista conducerea aceasta politică la Viena, nu știu dacă ne putem baza pe votul Austriei, în condițiile date. Și cu atât mai mult ar trebui ca tot ceea ce înseamnă lobby, tot ceea ce înseamnă influența Președintelui României, a Ministerului de Externe, a ambasadorilor, a tuturor celor implicați în politică externă, diplomații să facă eforturi în continuare din punctul acesta de vedere. Nu în ultimul rând, europarlamentarii. Dar am văzut că au avut un punct de vedere unitar și că au susținut intrarea în Schengen. Pe 15 decembrie, din câte știu eu urmează să fie un Consiliu European și acolo se poate cere organizarea unui Consiliu JAI Extraordinar în perioada următoare. Să încercăm să reluăm atât cât este chestiunea caldă, cât a existat și o anumită presiune media, dar și cât a apărut sentimentul acesta de frustrare pe care îl au și cei care ne-au susținut, până la urmă, în afară de noi. Și reluarea cumva a votului pe aderare. Dar suplimentar trebuie să ne pregătim în continuare cu argumente și susținere așa cum am spus”, a declarat Rotaru că ar trebui să fie următorii pași ai României în acest context.
Mai mult, șeful PSD Brăila s-a arătat mai mult decât convins că un anume tip de boicot la adresa Austriei ar transmite semnalul că gestul de care am avut parte nu a fost unul corect.
”Am putea să luăm niște decizii, fiecare în calitate de cetățeni. Dar poate și la nivel național. Nu știu, eu m-aș gândi poate să dăm exemplu așa într-o zi în care tot ce înseamnă produse care pleacă în Austria să fie verificate «la sânge» în Vamă. Să mai stea acolo încă vreo două zile. Că și așa se stă acolo cu orele din cauza faptului că nu suntem în Schengen și pentru că nu am fost acceptați de Austria. Cred că trebuie să facem și demersul acesta care înseamnă acțiune privind băncile. Eu, de exemplu, am conturi la băncile românești CEC și Transilvania. Cred că fiecare român ar trebui să se gândească din punctul acesta de vedere și să demonstrăm că avem și noi un cuvânt de spus din această perspectivă. Și da, poate că ar trebui și instituțiile statului să își mute conturile de la băncile austriece din România. Pentru că avem două bănci românești, așa cum am spus, care nu externalizează profitul, care pot să susțină tot ceea ce înseamnă demersuri financiare pentru aceste instituții publice. Poate și alimentarea mașinilor cu carburant ar trebui să o facem cu predilecție în alte părți decât la benzinăriile austriece. Să demonstrăm că nu suntem chiar așa o țară de mâna a doua! Că nu acceptăm orice decizie care se ia la moftul unui cancelar ce tratează de sus și cu superioritate maximă România. Deci probabil că se pot lua măsuri, dar ele trebuiesc luate cu înțelepciune și cu privire spre consecințele care pot să apară. Însă un răspuns este limpede că trebuie să dăm din punctul acesta de vedere. Și poate fiecare cetățean ar trebui să se gândească. Dar mai mult decât atât, poate că și la nivel de Guvern ar trebui făcută o analiză încă o dată dacă există vreo fisură cumva pe undeva, pe zona de Interne, pe zona de Externe. în așa fel încât aceste demersuri să aibă succes să nu existe motive de a fi contestați într-un fel sau altul”, a afirmat Rotaru.
Mai mult, senatorul a profitat de moment pentru a-i îndemna pe cetățeni să sprijine firmele românești, să cumpere produse realizate la noi și să evite în mod special produsele austriece.
”Evit de fiecare dată, dacă pot, produsele care nu sunt românești. Cumpăr românește de câte ori am prilejul acesta”, a mai punctat PSD-istul.
Rotaru a dorit să atragă atenția și asupra faptului că în privința aderării României la Schengen au fost nenumărate dezbateri la nivelul Partidului Socialiștilor Europeni (PES) cât și la nivelul Partidului Popularilor Europeni (PPE), iar decizia finală a fost una de susținere a țării noastre. Cu alte cuvinte, la Consiliul JAI deși PSE și-a menținut poziția, din partea Austriei au existat probleme, astfel că Guvernul de la Viena a cam încălcat decizia luată și în PPE, chestiune care ar trebui dezbătută și care ar trebui să se concluzioneze cu măsura excluderii, a mai punctat sursa citată.
Florin Mircea a tras cartea concilierii
Deputatul PSD Florin Mircea a recunoscut că este o situație delicată pentru România și pentru poportul român, dar mai ales pentru factorii implicați direct, cum ar fi Președintele Klaus Iohannis, care, potrivit acestuia, este un apropiat al decidenților austrieci. Social-democratul și-a manifestat speranța că premierul Nicolae Ciucă va realiza o evaluare a tuturor celor implicați direct în tot ceea ce s-a întâmplat la JAI.
”A fost o decizie profund nedreaptă a guvernului de dreapta din Austria și a cancelarului Karl Nehammer”, a afirmat acesta.
Mircea a ținut să precizeze că a urmărit lunile trecute intervenția europarlamentarului Guido Reil care a avut un discurs agresiv la adresa poportului român, dar ulterior a ajuns să își ceară scuze public, după ce a vizitat România, la invitația deputatului Natalia Intotero. ”România trebuie să se lupte în Consiliu de pe 15 decembrie, pentru a cere organizarea unui Consiliu JAI extraordinar. România trebuie să ceară Consiliului această întrunire extraordinară a JAI pentru reluarea votului privind aderarea noastră la Schengen”, a mai afirmat deputatul.
Cât despre boicotul la adresa firmelor austriece, acesta a avut o abordare ceva mai conciliantă. Florin Mircea a ținut să atragă atenția că angajații respectivelor societăți care activează în țara noastră sunt români. Chiar și așa, parlamentarul a recunoscut că se impun unele măsuri măcar pentru a trage un semnal de alarmă că situația este inacceptabilă.
”Eu, chiar dacă nu am aceeași opinie categorică împotriva Austriei ca unii dintre colegii mei, nu voi lua unele măsuri radicale fața de reprezentanțele firmelor austriece în România pentru că eu cred că efectele imediate vor fi către angajații români, și chiar nu avem nevoie de așa ceva. Însă eu aș verifica puțin mai atent firmele, să fiu sigur că profitul realizat în România, din banii românilor este impozitat așa cum trebuie. Aș analiza dacă există firme cu capital austriac care beneficiază de «facilități» ocazionale și voi evita să cumpăr produse din Austria. De asemenea, voi discuta cu colegii mei dacă relațiile bilaterale dintre cele două Parlamente mai are rost să existe sau să luăm aceleași măsuri ca și cu Rusia și Belarus”, a transmis Florin Mircea.
O atitudine mai pragmatică din partea autorităților române ar dori și deputatul PSD George-Adrian Paladi. Acesta a afirmat că deși Austria a avut o atitudine total scandaloasă la adresa României, celelalte state din Uniunea Europeană ne-au susținut, astfel că ar trebui să profităm de moment și să ne prezentăm interesele și să ne promovăm cât mai mult posibil.
”România a fost victima unei nedreptăți istorice, provocate de un guvern profund antieuropean, care, prin poziția adoptată, a plasat Austria în afara valorilor și principiilor pe care a fost clădită Uniunea Europeană însăși. Este evident că România îndeplinește încă de mult toate condițiile pentru admiterea în spațiul Schengen, iar cu acest prilej am putut constata că majoritatea covârșitoare a statelor membre ale UE recunoaște acest lucru. Pe cât de mult ne-a scandalizat opoziția Austriei, pe atât de încurajatoare este susținerea totală de care România s-a bucurat din partea celorlalte state. Prin urmare, este momentul ca țara noastră să adopte o atitudine mult mai pragmatică, să ne promovăm mai direct și mai concret interesele și să luăm măsurile corespunzătoare, atunci când aceste interese ne sunt lezate”, a declarat Paladi.
Deputatul PNL Alexandru Popa nu va mai alimenta de la benzinării cu acționariat austriac
Întrebat în legătură cu refuzul aderării României la spațiul Shengen, președintele PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa, s-a arătat dezamăgit de rezultat. Acesta a afirmat că este convins că subiectul va fi discutat la nivelul PNL, dar și în Coaliția de Guvernare pentru a se stabili următorii pași. Până una-alta, deputatul a afirmat că a luat decizia de a nu mai achiziționa combustibil de la benzinăriile cu acționariat austriac, atât la nivel personal cât și pentru afacerile sale în agricultură.
”Lucrurile sunt foarte clare. Nu voi mai cumpăra combustibil pentru afacerile pe care le desfășoară familia mea în agricultură de la rafinăriile care sunt controlate de firme austriece. Acesta este primul pas. În viitorul apropiat voi mai găsi variante ca să îi penalizez pentru ceea ce au făcut, în măsura în care se poate. Pentru că tot ceea ce s-a întâmplat este o lipsă de respect și nu mi se pare normal. Noi suntem un popor primitor și foarte corect. Atitudinea dumnealor față de România nu numai că a fost una sfidătoare, ci și jignitoare. Voi face tot ceea ce pot eu să îi sancționez pentru asta. Nu știu în ce măsură va conta, dar dacă vom face cu toții acest lucru, vor simți și ei. Dar cu siguranță vom gândi un demers în grupul Partidului Național Liberal prin care să fie sancționați. Nu este posibil așa ceva!”, a declarat Popa.
Ciubuc vrea răzbunare: statul român să cumpere 50%^1 din acțiunile companiilor austriece din țara noastră
Deputat neafiliat politic Ciprian Ciubuc (ex-AUR), a afirmat că după decizia de la Consiliul JAI și-a stabilit ca principal scop în Parlament promovarea ideii de naționalizare a tututor companiilor austriece din țara noastră.
”Astăzi (n.r. – pe 9 decembrie) istoria a fătat al doilea Dictat de la Viena! Din același loc din Capitala Austriei, capitala fărădelegilor care ne-au urgisit secole la rând și ne-au tras pe roată destinul! Această mișelie antiromânească nu trebuie lăsată nepedepsită. Naționalizarea tuturor companiilor austriece sau cel puțin statul român are obligația morală să cumpere 50%^1 din acțiuni. Companiile austriece cu încrengături și legături directe cu grofii de la Viena exploatează pădurile, gazul, petrolul românesc, iar profitul îl externalizează la Viena. Mă aude cineva de la guvernare? Își asumă vreun conducător politic al zilei replica demnității? Nu. De aceea de ieri (n.r. – 8 decembrie), de când Austria a votat «împotriva» aderării României la spațiul Shengen, tratând românii ca pe niște imigranți, mi-am făcut un nou obiectiv în Parlamentul României. Voi urla și voi striga: NAȚIONALIZAREA TUTUROR ACTIVELOR COMPANIILOR AUSTRIECE!”, a declarat Ciubuc, revoltat.
Acesta a precizat că va încerca să boicoteze și în alte feluri Austria, însă nu a dat mai multe detalii.
Senatorul AUR Andrei Hangan, la proteste în fața Ambasadei Austriei din România
În ceea ce îl privește, senatorul AUR Brăila, Andrei Hangan, a atras atenția că din punctul său de vedere vina pentru acest eșec monumental privind politica externă îi revine în mod special Președintelui Klaus Iohannis, dar la fel de bine și Guvernului Nicolae Ciucă.
”Pentru români, este o trezire cruntă la realitate și o dovadă în plus că umilința, compromisurile, lașitatea și impostura nu sunt instrumente cu care să poată fi câștigat respectul partenerilor externi. Argumentele oficialilor austrieci constituie o jignire inacceptabilă pentru români și pentru Statul Român. Fluxurile de migranți «provenite din România» și așa-zisele presiuni ale autorităților de la București asupra managementului companiilor austriece care activează în țara noastră sunt minciuni odioase proiectate în spațiul public anume pentru a evidenția disprețul cu care partenerii noștri ne tratează. Am fost respinși din Spațiul Schengen de cel mai privilegiat partener comercial al României din ultimii 33 de ani. Multe dintre afacerile derulate între România și Austria sunt considerate adevărate jafuri la adresa resurselor și economiei naționale românești. Poziția României în Uniunea Europeană este mai slabă ca niciodată”, a declarat Hangan dezamăgit.
Senatorul a afirmat că incapacitatea diplomaților de la București de a identifica și neutraliza riscurile și amenințările atât de previzibile din proiectul Schengen arată tocmai degringolada și impostura acestei ”însăilări politice girate de președintele Iohannis”. Potrivit lui Hangan, ne aflăm într-un punct de cotitură majoră iar românii trebuie să aleagă dacă vor continua să meargă ”pe mâna unor politicieni trădători sau vor să își ia destinul în propriile mâini”.
În ceea ce privește opinia sa despre boicotul la adresa firmelor austriece, senatorul AUR Brăila a afirmat că deja a făcut primul pas și a participat la proteste în fața Ambasadei Austriei alături de membrii filialei locale.
Președintele SOS România Brăila Ionel Alexandru îi consideră principali vinovați pe președintele Iohannis și pe premierul Ciucă
Președintele partidului senatorului Diana Șoșoacă, SOS România Brăila, fostul senator Ionel Alexandru, a afirmat cu o seară înainte de votul din Consiliul JAI că în cele din urmă, deși Austria va veni cu amendamente, nu are cum să nu accepte că țara noastră îndeplinește condițiile pentru a intra în spațiul Schengen. Acesta a revenit după vot pentru a clarifica motivele din spatele declarațiilor sale. Alexandru a dorit să amintească anunțul din luna august din partea cancelarului german Olaf Scholz cu privire la extinderea spațiului Schengen pentru România, Bulgaria și Croația, afirmație făcută și de președintele Franței Emmanuel Macron, ridicarea MCV-ului, o condiție pentru intrarea în Schengen. De asemenea, faptul că la Consiliul JAI din noiembrie s-a pus problema unui plan antimigrație, care s-a și realizat, dar și discuțiile purtate la Atena de președintele României cu cancelarul austriac, precum și cele de la Tirana.
”Toate aceste lucruri pozitive într-un fel îmi dădeau impresia că noi intrăm fără probleme. Și totuși în acest amalgam s-a aflat foarte bine și toată lumea știa încă din 18 noiembrie de faptul că Austria se împotrivește, prin ieșirea în presă a ministrului lor de Interne. Cu toate acestea România nu a luat nicio măsură. Așa cum am spus și data trecută, atât pe linia Ministerului Afacerilor Externe, cât și pe linia Serviciului de Informații Externe, să vedem motivul pentru care s-a răzgândit Austria. În concluzie, noi am mers cu capul în gard pe 8 decembrie. Practic, făcându-ne într-un fel de râs prin decizia luată”, a declarat Alexandru.
Acesta a venit cu două teorii posibile privind stabilirea vinovaților pentru întreg acest scenariu. Pe scurt, potrivit acestuia, ori statele din Uniunea Europeană (în special Germania, care are o mare influență asupra Austrei și Olandei) au jucat ”murdar” și doar s-au prefăcut că susțin aderarea tuturor celor trei state vizate, când în realitate își doreau doar intrarea Corației în spațiul Schengen. Fie actualul Guvern ”format din bandiți PNL – PSD” nu s-a prins la timp că este pe punctul de ”a lua o mare țeapă”.
Președintele SOS România, filiala Brăila a afirmat că nu trebuie ignorat faptul că până la urmă și Olanda a votat împotriva României, nu doar Austria și că situația a fost complet scăpată din mână de decidenții care ar fi trebuit să negocieze. Mai mult, acesta a atras atenția că în acest context nesigur, reprezentanții României ar fi trebuit să solicite retragerea de pe ordinea de zi, pentru a câștiga timp, însă nu au făcut-o, așa că orice acuzații aduse la adresa Austriei sunt în egală măsură o scuză pentru incompetența diplomaților din țara noastră.
Întrebat dacă susține ideea boicotării firmelor cu capital austriac, Alexandru a precizat că înainte de așa ceva, România ar trebui să organizeze un referendum pe tema situației țării noastre în Uniunea Europeană. Potrivit acestuia, un astfel de gest ar forța mâna decidenților europeni și ar tensiona îndeajuns de mult lucrurile încât problema intrării în Schengen să fie rezolvată mai repede decât ne-am aștepta.
”Dacă președintele bate cu pumnul în masă s-ar mai putea schimba lucruri. Dar nu îl văd în stare. Cât despre boicoturi, eu cred că este până la urmă un heirupism. Se uită un lucru. Noi suntem cetățeni europeni, nu? Suntem cetățeni europeni și trebuie să respectăm anumite reguli în Uniunea Europeană în care am intrat. Dacă ieșeam din UE era cu totul altceva. Așadar, să faci asemenea boicoturi, ca să le spunem așa, ar fi niște măsuri minore și fără influență. Pentru că una este să meargă un cetățean sau eu știu câți se duc și să își scoată banii de la o bancă, să zicem, și alta este ca Guvernul nostru să nu mai folosească băncile respective. Banii se dau, prin bănci, de Guvern. De aici se alimentează tot. Sumele cele mai mari sunt guvernamentale. Să aud eu guvernul acesta de proști care au dat cu oiștea-n gard, că nu mai discută cu băncile respective austriece. Atunci, da. Mă duc și eu și îmi retrag banii de la ei. De exemplu, ce face un om care are credite?! Problema trebuie abordată de la nivel înalt”, a conchis Alexandru.
Politică
Proiectul ”preț mai mic la combustibili pentru agricultori” al lui Popa, încă nu a apărut la Comisia de Agricultură
* asta ne-au transmis surse politice legat de acest subiect și informația potrivit căreia proiectul anunțat de președintele PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa, care vizează ca fermierii să beneficieze de un preț redus la combustibili, încă nu ajunsese la Comisia de Agricultură a Camerei, până ieri, ne-a fost confirmată de Ionel Ciunt, președintele acestei entități * contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei”, Popa a afirmat că el s-a ținut de cuvânt și a depus proiectul în data de 9 noiembrie, așa cum a anunțat, dar nu direct la Comisie, ci la grupul Parlamentar al PNL, pentru a trece prin comisia juridică și a primi o formă adecvată * Parlamentarul a afirmat că proiectul va ajunge astăzi sau cel târziu luni și la Comisia de Agricultură
Proiectul de lege care propune un preț mai mic la combustibili pentru fermierii români, așteptat la Comisia de Agricultură.
Așa cum am precizat într-o altă ediție a cotidianului ”Obiectiv – Vocea Brăilei”, președintele Partidului Național Liberal Brăila, deputatul Alexandru Popa, a anunțat la finele săptămânii trecute că dorește să inițieze un proiect prin care fermierii ar putea obține un preț mai bun la combustibili.
Pe scurt, Popa are în plan motorină scutită de TVA și accize direct la pompă pentru agricultori. Așa cum am informat la vremea respectivă, în cadrul unei conferințe de presă susținută la sediul PNL Brăila, Popa a afirmat că are de gând să depună acest proiect, luni, 9 noiembrie, în cadrul Comisiei de Agricultură a Parlamentului.Contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” la începutul săptămânii, Popa a precizat că urma să ajungă la Parlament și să depună proiectul.
Interesant este că zilele trecute, surse politice ne-au semnalat că la Comisia de Agricultură a Camerei Deputaților încă nu ajunsese proiectul ”trâmbițat” de liberal. Ulterior, informația a fost confirmată pe adresa redacției ziarului de către Ionel Ciunt, președintele Comisiei de Agricultură.
Contactat din nou în acest context, Alexandru Popa a afirmat că nu a mințit ci chiar a depus proiectul, doar că procedura este una mai complicată. Mai precis, acesta ne-a transmis că înainte de a ajunge la Comisie proiectul trebuie să treacă prin filtrele grupului PNL, astfel că a fost depus luni și în prezent se află în analiză la comisia juridică a grupului.
”Procedura este următoarea: proiectul se depune întâi la noi, în comisia de specialitate internă, serviciul juridic al grupului parlamentar. Teoretic, trebuia să ajungă a doua zi (n.r. – la Comisia de Agricultură), dar probabil că nu a ajuns. Întâi se verifică legalitatea la noi la grup. Așa pleacă de aici. Deci proiectul este depus la noi la grup, se dă aviz de legalitate, i se dă o formă juridică, pentru că eu am făcut proiectul strict ca un inginer agronom.
Abia atunci când are forma juridică și este totul corect din acest punct de vedere, ajunge la Comisie. Acesta este fluxul. Nu pot să merg eu să o depun direct la Comisie. Trece prin grupul nostru și abia apoi ajunge la Comisie.
Dacă nu a ajuns, probabil că se va întâmpla mâine (n.r. – vineri) sau zilele următoare. Oricum, a fost înregistrat la noi la grup și pot oricând să solicit numărul de înregistrare și să vi-l pun la dispoziție. Dar cei de la grup le adună și le duc la comisii. Nu duc câte un proiect, duc mai multe”, a declarat Popa.
Ulterior, Alexandru Popa a revenit cu un apel telefonic pentru a ne informa că a discutat cu reprezentații grupului parlamentar din care face parte și ne-a transmis că i s-a confirmat că proiectul încă se află la serviciul juridic al grupului parlamentar PNL și că va fi depus la Comisie, cel mai probabil vineri, în a doua parte a zilei, cel târziu luni.
”Repet, aceasta este procedura. Eu l-am depus în forma brută și acum trece prin compartimentul juridic care îi dă o formă corectă din punct de vedere juridic”, a mai adăugat Popa.
Ce propune deputatul
În cadrul conferinței de presă în care a anunțat că are în plan să depună acest proiect, Popa a declarat că acesta: ”(…) privește, în primul rând, agricultorii din județul Brăila și nu numai. (…) Am scos din contabilitate. Știți destul de bine că înainte de a fi politician am avut o activitate foarte intensă în domeniul agriculturii.
M-am uitat: motorina, la ultima factură, a fost achiziționată cu 10,5 lei. Dând TVA-ul la o parte, care reprezintă 1,82 lei per litru, plus subvenția APIA, care pe ultimul trimestru a fost de 2,67 lei, ajungem la un preț de 6 lei pe litru. Sunt sume care vin din TVA, cât și din subvenția pe litru pe care o primim de la Uniunea Europeană și de la statul român – pentru că și acesta are o parte pe care o plătește în decontarea subvenției pe care o primim prin APIA (n.r. – Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură) pentru fiecare litru de motorină.
Această măsură nu va avea un impact bugetar, pentru că 99% din fermieri sunt plătitori de TVA. Depun cereri de rambursare de TVA, dar TVA-ul îl primesc undeva la 5-6 luni de zile după efectuarea controlului, acolo unde se efectuează controlul. Cei care sunt buni-platnici și nu mai sunt băgați în control după ultimele normative primite de la Ministerul Finanțelor. În momentul în care un fermier poate să-și achiziționeze motorina cu 6 lei, statul român nu pierde nimic”, a explicat parlamentarul, cu mențiunea că economia de 4 lei/litru poate fi folosită pentru alte activități în producția agricolă.
La vremea respectivă, întrebat despre propunerea liberalului, senatorul PSD Brăila, Sorin Moise a precizat că ideea a spus-o prima dată actualul ministru al Agriculturii Florin-Ionuț Barbu (PSD), în timpul audierilor dinaintea învestirii Guvernului Luca Niculescu, astfel că aceasta pare ”împrumutată” de Popa, mai ales că a fost prezent la acel eveniment.
Chiar și așa, Moise a punctat că ar susține orice inițiativă benefică pentru fermieri, dar doar dacă proiectul este unul fundamentat, avizat de miniștrii de resort și nu bazat pe declarații populiste.
Politică
Preț mai mic la combustibili pentru agricultori
• președintele PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa, a declarat săptămâna trecută că va depune luni, 9 noiembrie, în Parlament, la Comisia de Agricultură, un proiect prin care fermierii să beneficieze de un preț redus la combustibili • mai precis, Popa are în plan scutirea de TVA și accize direct la pompă pentru fermieri • deputatul a dorit să sublinieze că propunerea sa nu ar avea un impact negativ pentru bugetul statului român • întrebat dacă ar susține o astfel de inițiativă legislativă, senatorul PSD Brăila Sorin Moise, fermier la rându-i, a precizat că ideea ar fi spus-o prima dată actualul ministru al Agriculturii Florin-Ionuț Barbu (PSD), în timpul audierilor dinaintea învestirii Guvernului Luca Niculescu, dar că va susține orice proiect care vine în sprijinul agricultorilor • deputatul-fermier Vasilică Priceputu (PSD) nu a oferit niciun punct de vedere
Președintele Partidului Național Liberal Brăila, deputatul Alexandru Popa, a ieșit recent ”la rampă” pentru a anunța un proiect de lege pe care dorește să îl inițieze, de pe urma căruia fermierii ar putea obține un preț mai mic la combustibili.
În cadrul unei conferințe de presă susținută săptămâna trecută la sediul PNL Brăila, Popa a vorbit despre propunerea sa, cu mențiunea că are de gând să depună proiectul la începutul acestei săptămâni, mai precis luni, 9 noiembrie, în cadrul Comisiei de Agricultură a Parlamentului. Pe scurt, Popa are în plan motorină scutită de TVA și accize direct la pompă pentru agricultori.
Proiectul, potrivit lui Popa: ”(…) privește, în primul rând, agricultorii din județul Brăila și nu numai. Luni, voi depune un proiect în Camera Deputaților, un proiect la Comisia de Agricultură, prin care fermierii vor fi scutiți din momentul achiziției motorinei, de acciză și de subvenții (n.r. – contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” în data de 9 noiembrie, Popa a precizat că urma să depună proiectul până în ora 16.00).
Știți destul de bine că înainte de a fi politician am avut o activitate foarte intensă în domeniul agriculturii. M-am uitat în contabilitate: motorina, la ultima factură, a fost achiziționată cu 10,5 lei. Dând TVA-ul la o parte, care reprezintă 1,82 lei per litru, plus subvenția APIA, care pe ultimul trimestru a fost de 2,67 lei, ajungem la un preț de 6 lei pe litru. Sunt sume care vin din TVA, cât și din subvenția pe litru pe care o primim de la Uniunea Europeană și de la statul român – pentru că și acesta are o parte pe care o plătește în decontarea subvenției pe care o primim prin APIA (n.r. – Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură) pentru fiecare litru de motorină.
Această măsură nu va avea un impact bugetar, pentru că 99% din fermieri sunt plătitori de TVA. Depun cereri de rambursare de TVA, dar TVA-ul îl primesc undeva la 5-6 luni de zile după efectuarea controlului, acolo unde se efectuează controlul. Cei care sunt buni-platnici nu mai sunt băgați în control după ultimele normative primite de la Ministerul Finanțelor. În momentul în care un fermier poate să-și achiziționeze motorina cu 6 lei, statul român nu pierde nimic”, a explicat parlamentarul.
Economia ar putea merge în investiții ale agricultorilor
În plus, sursa citată a mai adăugat că economia de 4 lei/litru poate fi folosită pentru alte activități în producția agricolă. După cum a mai punctat Popa, cu excepția ultimului an agricol, în istoria recentă, fermierii din județul Brăila nu au reușit să facă profit sau să aibă o producție mulțumitoare, astfel că lucrurile s-ar putea regla prin măsura pe care o propune.
”Astfel, cei 4 lei sunt investiți în alte lucruri, cum ar fi inputurile (semințe, îngrășăminte etc n.red.). În momentul în care cumperi inputurile cash, reușești să ai un discount mult mai mare, reușești să nu mai mergi să iei linii de credite. Sunt multe lucruri care se pot acoperi. Repet, impactul bugetar pentru statul român este zero. Doar în limita cotelor pe care le-am primit de la APIA, și aici mă gândesc la cereale. Avem 78 litri pe hectar, în fiecare an, care sunt subvenționați de Uniunea Europeană și de statul român.
La oleaginoase tot 78 l, iar la legume avem 148 litri pe hectar. Achiziția motorinei cu 6 lei, repet – poate spun a 3-a, a 4-a oară-, nu are impact bugetar, dar ajută foarte mult fermierul român. Pentru că, la acest moment, achiziția motorinei și achiziția îngrășămintelor devine una dintre cele mai costisitoare pentru un fermier. La un hectar înființat, până la momentul recoltării, consumul este între 80 și 100 litri – depinde de tehnologia pe care o folosești. Cu 4 lei sunt 300 – 350 litri, pe care, oricum îi iei, dar nu-i mai aștepți de la statul român. Cu lunile. Uneori cu anii”, a conchis Popa.
Sorin Moise: «Orice măsură care vine în sprijinul fermierilor români va fi susținută de mine. Dar măsură concretă și nu populism!»

Contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” în legătură cu anunțul făcut de Popa, senatorul PSD Brăila Sorin Moise, a precizat că ideea pare împrumutată de la actualul ministru al Agriculturii Florin-Ionuț Barbu (PSD), care ar fi atins subiectul în timpul audierilor din Parlament, la momentul formării Guvernului Luca Niculescu, audieri la care a participat și Alexandru Popa.
”Am auzit această idee la audierile ministrului PSD al Agriculturii, Florin Barbu, unde a participat și domnul deputat Popa. Probabil de acolo a împrumutat ideea. Deci este cumva o idee copiată. Nu știu dacă au avut discuții împreună, ca domnul deputat Popa să depună acest proiect de lege sau nu.
Din câte cunosc, inițiativa ar trebui să vină, cel mai probabil, și ca o ordonanță de urgență sau ca hotărâre de Guvern. De asemenea, este interesant de văzut dacă a avut discuții cu ministrul de Finanțe (n.r. – Alexandru Nazare). Am prea puține date ca să știu ce a stat la baza deciziei domnului Popa. Dacă are deja niște discuții purtate cu ministrul de Finanțe, în acest sens și are ok-ul ministrului pentru a face această propunere legislativă, e foarte bine. Adică ar fi un lucru bun dacă s-ar întâmpla.
Domnul deputat, dacă a avut discuții cu ministrul de Finanțe, ar putea să ne spună dacă are «ok-ul» ministrului de Finanțe pentru acest PLx. Și care este punctul de vedere al ministrului. Pentru că fiind vorba despre acciză și TVA trebuie să aibă punct de vedere de la Ministerul de Finanțe”, a declarat Moise.
Întrebat dacă ar susține acest proiect în condițiile în care întrunește condițiile amintite, Sorin Moise a afirmat că ar susține orice proiect în sprijinul agricultorilor, dar dacă este ceva concret și nu praf în ochii electoratului.
”Sigur că aș susține proiectul. Orice măsură care vine în sprijinul fermierilor români va fi susținută de mine! Dar măsură concretă și nu populism!”, a mai afirmat senatorul.
Tot pe acest subiect am încercat să obținem un punct de vedere și de la deputatul PSD Brăila Vasilică Priceputu, la rându-i fermier, însă parlamentarul nu ne-a transmis nimic până la acest moment.






















