Economie
Podul și vinovatul
• în urma declarațiilor de la mijlocul lunii august ale ministrului Transporturilor și Infrastructurii, Sorin Grindeanu, pe tema problemelor tehnice apărute la podul suspendat peste Dunăre, cotidianul ”Obiectiv – Vocea Brăilei” a solicitat o serie de lămuriri de la CNAIR • Biroul de presă al Companiei a explicat că soluția tehnică ”proastă” pentru asfaltarea podului, despre care vorbea ministrul, aparține antreprenorului, care a avut atât calitatea de proiectant, cât și de executant • este vorba despre Asocierea Webuild SpA – IHI, care potrivit CNAIR, a comandat o noua expertiză tehnică, urmând să propună și să execute o soluție funcțională • până una alta, ajustările generate de schimbări ale costurilor sunt de 907.343.813,60 lei
Problemele legate de soluția proastă privind asfaltarea podului suspendat peste Dunăre a fost dată de constructor, care a făcut și proiectarea. Este răspunsul primit de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” din partea Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), ca urmare a declarațiilor recente făcute pe această temă de Ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Sorin Grindeanu, la mijlocul lunii august. Mai precis, așa cum am anunțat într-o altă ediție a ziarului, Grindeanu a precizat că în urma unei analize realizate de specialiștii CNAIR, s-a ajuns la concluzia că soluția tehnică utilizată la asfaltarea Podului Suspendat peste Dunăre de la Brăila a fost una proastă. Plecând de la aspectele semnalate de ministru, care însă nu a precizat atunci și cine se face responsabil de această situație sau câți bani s-au plătit pentru această etapă, am încercat să lămurim lucrurile.
Întrebați cum s-a ajuns la o asemenea situație, reprezentanții CNAIR, prin biroul de presă, ne-au transmis că motivele care au condus la apariția degradărilor constau în unele erori la nivelul lucrărilor (de proiectare și execuție) realizate de către constructor.
”Acestea aflându-se în culpa antreprenorului, care are calitatea de proiectant și executant în cadrul contractului”, au ținut să completeze cei de la Companie.
În ceea ce privește societatea care a propus această soluție tehnică proastă, aceeași sursă a explicat următoarele: ”Antreprenorul care a elaborat soluția tehnică precum și a lucrărilor în șantier este ASOCIEREA WEBUILD S.p.A (FOST ASTALDI S.P. A) – IHI INFRASTRUCTURE SYSTEM CO. LTD.”
Câți bani a încasat constructorul în ciuda greșelilor comise
Întrebați de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” câți bani a încasat firma proiectantă până la acest moment, reprezentanții CNAIR ne-au transmis că valoarea inițială a contractului a fost de 1.995.932.260,25 lei.
”Valoarea cumulată cu certificate la plată la zi, inclusiv ajustarea generată de schimbări ale costurilor, este de 2.689.859.430,07 lei. Ajustările generate de schimbări ale costurilor sunt de 907.343.813,60 lei”, au mai informat aceștia.
În ceea ce privește o soluție pentru a remedia problema la podul de la Brăila, biroul de presă al Companiei ne-a transmis că se lucrează la acest aspect în prezent și că tot firma constructoare trebuie să vină cu o soluție funcțională și să o pună în practică. Motiv pentru care deja a comandat o nouă expertiză tehnică.
”Antreprenorul a comandat o nouă expertiză tehnică în acest sens, urmând ca din calitatea dublă, de executant și proiectant în cadrul contractului, să propună și să execute o soluție funcțională bazată pe know-how-ul specific domeniului său de activitate, astfel încât lucrările să îndeplinească condițiile de garanție conform contractului stabilit pentru ca lucrarea să poată fi recepționată de către CNAIR”, au conchis reprezentanții Companiei.
Podul de la Brăila, istoric
– 2017 – Proiectul podului peste Dunăre de la Brăila e aprobat de CNAIR, cu finanțare europeană prin Masterplanul General de Transport, parte a drumului expres Buzău-Brăila-Tulcea-Constanța. Pe lângă podul suspendat, contractul prevede construirea a două viaducte de câte 110 m lungime, un drum principal cu o lungime de 19,095 km și un drum de legătură cu DN22 (Smardan – Măcin), în lungime de 4,328 km.
– 2017 – Licitația pentru proiectarea și execuția podului este lansată în sistemul de achiziții publice.
– 2018 – Asocierea WeBuild (Italia)- IHI Infrastructure Systems Co.,Ltd.(Japonia) este declarată câștigătoare și, pe 15 ianuarie 2018, se semnează contractul cu CNAIR, în mandatul premierului Mihai Tudose, cel care a grăbit lucrurile astfel încât visul brăilenilor de zeci de ani să devină realitate.
– Proiectarea și construcția urmau să coste 1.995.932.260,25 lei fără TVA (400 de milioane de euro). Durata contractului: 48 de luni, din care 12 luni pentru proiectare și 36 de luni pentru execuție. Garanția oferită de constructor pentru lucrări – 120 luni.
– 2019 – Încep lucrările la Podul de la Brăila.
– 2020 – Metroul SA semnează contractul cu CNAIR pentru consultanță și dirigenție de șantier. Valoarea contractului: 35 de milioane de lei (7 milioane de euro).
– 2023 – Pe 6 iulie este deschisă circulația pe pod, deși lucrările de construcție nu fuseseră finalizate în totalitate.
Companiile implicate:
– WeBuild (Italia) – realizează toate lucrările de infrastructură a podului și adiacentă.
– IHI Infrastructure Systems Co.,Ltd. (Japonia) – a realizat sistemul de cabluri care susține podul și a montat tablierul metalic.
– Compania Națională de Infrastructură Rutieră – beneficiarul final al construcției.
– Metroul SA – firma care se ocupă de consultanță și dirigeție de șantier.
Economie
Controale ITM în spitale și cămine de bătrâni. Au fost aplicate zeci de sancțiuni contravenționale
• verificările au avut loc în perioada 1 iulie – 30 octombrie 2026, în cadrul unei Campanii Naționale inițiată de Inspecția Muncii • au fost controlați 18 angajatori brăileni și au fost aplicate 28 de sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor fiind de 6.000 de lei
Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila a finalizat, recent, Campania Națională privind verificarea modului respectării prevederile legale în domeniul securității şi sănătății în muncă în unitățile care au ca obiect de activitate activități referitoare la sănătatea umană (Cod CAEN 86) și în domeniul serviciilor combinate de îngrijire medicală și asistență socială, cu cazare (cod CAEN 87).
Verificările efectuate în spitale și cămine de bătrâni, în perioada 1 iulie – 30 octombrie 2026, fac parte din Programul-cadru de acțiuni al Inspecției Muncii.
Obiectivele campaniei au fost: diminuarea consecințelor sociale și economice negative care derivă din nerespectarea prevederilor legale de către angajatorii care desfășoară activități referitoare la sănătatea umană și servicii combinate de îngrijire medicală și asistență socială, cu cazare; creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor în ceea ce privește necesitatea respectării prevederilor legale referitoare la sănătatea și securitatea în muncă în societățile comerciale din domeniul de activitate sus-menționat; asigurarea purtării de către toți lucrătorii a echipamentelor individuale de protecție adecvate; eliminarea neconformităților constatate domeniul securității şi sănătății în muncă în activitățile specifice ale unităților din domeniile de activitate vizate de campanie.
În această perioadă, au fost controlați 18 angajatori brăileni, iar pentru neregulile constatate au fost aplicate 28 sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor fiind de 6.000 lei. Principalele deficiențe constatate de inspectorii ITM Brăila: lipsa lucrătorilor desemnaţi/instruiți care aplică măsurile de prim ajutor, stingerea incendiilor şi evacuarea lucratorilor; lipsa evidenței echipamentului individual de protecție acordat la intervalele de timp stabilite pentru lucrători, pentru riscurile identificate la locul de muncă; neamenajarea locului de muncă împotriva riscului de accidentare prin electrocutare, respectiv semnalizarea prizelor.
„Prin acțiunea desfășurată, s-a urmărit atât verificarea respectării prevederilor legale în domeniul securității și sănătății în muncă, cât și conștientizarea angajatorilor și lucrătorilor cu privire la necesitatea prevenirii accidentelor de muncă și a îmbolnăvirilor profesionale”, a precizat inspectorul șef al Inspectoratului Teritorial de Muncă Brăila, Liviu Arhire.
Economie
60.000 de lei, amenzi pentru muncă la negru
• au fost aplicate în perioada 3-7 noiembrie, când s-a desfășurat Campania Națională pentru combaterea muncii nedeclarate • au fost luați în vizor angajatorii care desfăşoară activităţi de comerț cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare de uz curent
Angajatorii care desfăşoară activităţi de comerț cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare de uz curent – clase selectate din diviziunea CAEN 47, verificați de Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila.
Controalele – desfășurate în perioada 3-7 noiembrie 2026 – fac parte din Campania Națională pentru identificarea și combaterea muncii nedeclarate („la negru”) și pentru verificarea modului în care sunt respectate prevederile legale privind securitatea şi sănătatea în muncă.
Inspectorii de muncă au efectuat 48 de controale la tot atâția angajatori din comerț, campania națională având ca obiective: creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor în ceea ce priveşte necesitatea respectării prevederilor legale în domeniul relaţiilor de muncă şi domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă; eliminarea neconformităților constatate, prin dispunerea de măsuri obligatorii pentru remedierea neconformităților și aplicarea sanțiunilor contravenționale corespunzătoare.
Au fost aplicate, în total, 39 de sancțiuni, valoarea totală a amenzilor fiind de 66.000 de lei (din care 60.000 lei pentru muncă nedeclarată). Principalele deficiențe constatate în domeniul relațiilor de muncă: primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea elementelor contractului individual de muncă în registrul de evidență al salariaților cel târziu în ziua anterioară începerii activității; nerespectarea prevederilor art. 119 din Legea nr. 53/2003 republicată, privind obligația de a ține la locul de muncă evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea orei de începere și sfârșit a programului de lucru; încălcarea prevederilor legale privind munca în zilele de repaus săptămânal; primirea la muncă a unei persoane fără încheierea unui contract individual de muncă potrivit art. 16 alin. 1 din Legea nr. 53/2003 republicată.
În domeniul securității și sănătății în muncă au fost constatate următoarele deficiențe: angajatorii nu au luat măsuri la amenajarea locului de muncă împotriva riscului de accidentare prin electrocutare la locul de muncă prin semnalizare de securitate, respectiv semnalizarea tabloului electric; nu au asigurat trusa sanitară pentru acordarea primului ajutor care să conțină componente conform conținutului minim obligatoriu prevăzut în Anexa 3 la Ordinul 427/14.06.2002 aflate în termen de valabilitate.
Pentru neconformităţile constatate, inspectorii ITM Brăila au dispus 85 de măsuri cu termene precise de îndeplinire de către entităţile controlate; neîndeplinirea acestora în termenul stabilit constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, potrivit prevederilor Legii nr.108/1999 pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii, republicată şi actualizată.
„Activitățile de comerț cu amănuntul presupun o multitudine de operațiuni desfășurate zilnic, de la aprovizionarea și manipularea mărfurilor până la depozitarea și expunerea acestora, precum și interacțiunea permanentă cu publicul, fiecare dintre aceste activități implicând riscuri specifice pentru lucrători.
Prin acțiunile de control desfășurate urmărim atât identificarea și combaterea muncii nedeclarate, cât și responsabilizarea angajatorilor în ceea ce privește asigurarea unor condiții de muncă sigure și sănătoase.
Respectarea legislației muncii, a normelor de securitate și sănătate în muncă nu trebuie privită doar ca o obligație legală, ci ca o responsabilitate esențială față de fiecare salariat. Prevenirea accidentelor de muncă și protejarea sănătății lucrătorilor trebuie să reprezinte o prioritate constantă pentru toți angajatorii din acest sector de activitate” , a precizat inspectorul șef al ITM Brăila, Liviu Arhire.
CELE MAI CITITE
