Administrație
Podul lui Tudose, ultimele 12 luni
* social-democrații brăileni, în frunte cu europarlamentarul Mihai Tudose, au mers, sâmbătă, pe șantierul podului suspendat peste Dunăre, în contextul unei vizite de lucru în Brăila a viceprim-ministrului Sorin Grindeanu * de asemenea ministru al Transporturilor, Grindeanu a venit însoțit și de ministrul Economiei, Florin Marian Spătaru, alături de care a participat, înainte de a merge la pod, la o întâlnire cu autoritățile locale și cele gălățene pe tema unor investiții viitoare * Grindeanu a vorbit despre necesitatea descentralizării unor proiecte pe infrastructură, context în care Brăila și Galați pot deveni un exemplu pentru restul administrațiilor din România * cât despre pod, reprezentantul constructorului a venit cu vești bune: dacă totul decurge conform planului, traficul se va deschide pe pod începând cu 22 decembrie 2022
Lucrările la podul suspendat peste Dunăre avansează în ritm alert iar constructorul se arată optimist atunci când vine vorba despre deschiderea traficului pe ruta Brăila-Tulcea. Potrivit acestuia, dacă totul decurge conform planului, în 22 decembrie 2022 ar trebui să se poată circula deja pe podul de la Brăila. Informațiile au fost făcute publice, sâmbătă, cu ocazia unei vizite în teren a viceprim-ministrului Sorin Grindeanu, de asemenea ministru al Transporturilor. Acesta a venit în zona noastră pentru o întâlnire de lucru alături de ministrul Economiei, Florin Marian Spătaru, autoritățile brăilene și gălățene, parlamentarii brăileni, dar și reprezentanți ai Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) precum și a altor entități importante, în cadrul căreia s-a discutat despre proiecte viitoare de infrastructură.
De altfel, după întâlnirea care a avut loc la Consiliul Județean, reprezentanții CNAIR au și postat în ziua respectivă pe rețelele de socializare un scurt comunicat, însoțit de câteva fotografii.
”Podul suspendat de la Brăila, drumurile expres Galați – Brăila – Buzău și Brăila – Focșani, dar și programele de reparație a drumurilor naționale din județele Brăila și Galați sunt temele care se discută acum la sediul Consiliului Județean Brăila. Participă ministrul transporturilor, Sorin Grindeanu, Directorul General al CNAIR, Cristian Pistol, autoritățile locale și reprezentanți ai constructorilor care au lucrări în zonă”, au transmis aceștia sâmbătă.
Ei bine, discuțiile au continuat și la vizita pe șantierul podului, dar și mai târziu, în Galați, unde vicepremierul și-a continuat programul de lucru.
Precizăm că la vizita de la pod, PSD-iștii brăileni au descins în număr mare, în frunte cu europarlamentarul Mihai Tudose, în mandatul căruia în calitate de premier al României s-a semnat contractul de începere a lucrărilor. Au participat deputații PSD Brăila George Paladi, Florin Mircea și Nicu Niță, senatorul Ion Rotaru. De asemenea, primarul Municipiului Brăila, Marian Dragomir, primarul Municipiului Galați, Ionuț Pucheanu, președintele Consiliului Județean Brăila, Francisk Iulian Chiriac și omologul acestuia din Galați, Costel Fotea, dar și fostul primar al Brăilei, Aurel Simionescu, președintele executiv al PSD Brăila. La întâlnire au participat și vicepreședintele CJ Brăila, Ionel Epureanu, viceprimarii, câțiva consilieri municipali dar și județeni.
Construcția podului merge bine, întârzieri sunt la relocarea utilităților
Cu ocazia acestei conferințe de presă, reprezentantul constructorului a prezentat situația la zi a lucrărilor aferente podului suspendat peste Dunăre, dar și a drumurilor de acces. Sursa citată a precizat că sunt 23 de km de drumuri, care cuprind cei doi km ai podului. Că deja s-au ridicat podețele, că în zona Brăilei s-au realizat terasamentele în proporție de circa 90%. Acesta a explicat că în prezent se lucrează pe toate structurile, podețele, fiind finalizate în proporție de 80%, în timp ce în județul Tulcea pe zona legată de terasamentele necesare deschiderii traficului în viitor, lucrările sunt gata în proporție de 50%.
Reprezentantul constructorului a mai indicat faptul că în ceea ce privește podul suspendat, acesta înregistrează un progres fizic de 63% și financiar 56%. Singura problemă indicată de acesta a fost necesitatea identificării unei soluții pentru relocarea utilităților de la ”Transelectrica”, pentru care a solicitat ajutor vicepremierului Sorin Grindeanu. Fără acest lucru, podul nu ar putea fi inaugurat pe 22 decembrie 2022, așa cum se intenționează.
”Domnule viceprim-ministru, așa cum am spus și mai devreme, dacă vom face tot efortul vom reuși să deschidem în decembrie 2022 traficul pe podul suspendat. Oricum acesta în noiembrie va fi finalizat. Dar dacă reușim să rezolvăm până atunci problema de aici cu «Transelectrica». Problema aceasta, dacă se poate, ar trebui rezolvată undeva până la jumătatea lui februarie, ca să putem să atacăm viaductul de cale ferată și să terminăm cumva accelerat, în loc de 13 luni, undeva în 10 luni”, a declarat sursa citată, cu precizarea că în prezent cablurile de la pod sunt montate în proporție de 97%.
”Tablierul este finalizat în totalitate. Toate cele 86 de tronsoane. Tot ce înseamnă cabluri, tiranți, coliere și șei sunt toate sosite în șantier. Programul nostru prevede ca în partea a doua a lui februarie să terminăm lucrările pregătitoare pentru montarea tablierului. La sfârșitul lui martie să începem și în 72 de zile să finalizăm toți cei 2 km de tablier montat. Toate celelalte lucrări, pentru finalizarea căii pe pod vor fi cumva aduse în finalizare în luna august. Va urma în septembrie – octombrie tot ceea ce înseamnă teste, încercări, reglaje. Pentru că podul suspendat are o perioadă pentru reglarea tiranților și a tensiunii în cabluri, după ce s-a finalizat tablierul. În așa fel încât, în noiembrie, podul suspendat să fie 100% finalizat. După cum se poate vedea, avem viaductele de acces. Pe malul stâng Brăila deja tablierul este în integralitate, se face premontajul. Săptămâna viitoare va veni macaraua mare astfel încât până în 15 decembrie, acesta să fie deja montat”, a mai completat constructorul.
Tudose i-a mulțumit lui Grindeanu pentru calea spre finanțarea podului
Europarlamentarul Mihai Tudose a susținut un scurt discurs la conferința de presă organizată pe șantierul podului de la Brăila, în cadrul căruia i-a mulțumit lui Sorin Grindeanu, pentru faptul că pe vremea când era premierul României, în 2017, a venit cu ideea ca acest proiect să fie finanțat prin programul IHI Delta Dunării.
”Eu vreau să îi mulțumesc în fața dumneavoastră domnului Sorin Grindeanu, pentru faptul că, dacă vă aduceți aminte, o mulțime dintre dumneavoastră ați fost prezenți la vizita domniei sale în 2017, când era prim-ministru, la Brăila. Cu aproape jumătate de guvern. A fost o vizită pe Galați-Brăila. Atunci noi am ridicat problema podului. La vremea respectivă era problema legată de finanțare. De unde luăm noi jumătate de miliard de euro ca să facem podul?! Ideea a fost a domnului Sorin Grindeanu: să îl trecem pe programul ITI Delta Dunării. Eu vă spun că îl știu și că atunci când își propune ceva e greu să îl mai scoți din ale lui. Dar într-o lună, sau mai puțin de o lună, lucrurile s-au finalizat! Podul era parte integrantă a finanțării pentru Deltă. Pentru că trebuie să și ai pe unde să ajungi în Deltă… Așa că, dintre toți cei care au fost pe aici în ultimii ani… și nu au fost puțini – dumneavoastră îi știți -, care tot făceau poze cu cablurile și cu podul, dacă cineva din afara noastră, Brăila – Galați, este îndreptățit să vină aici – și îi sunt recunoscător pentru asta -, este domnul Grindeanu, care practic a deschis calea pe care am urmat-o apoi pentru a ajunge la piciorul podului, să îl vedem ridicat”, a declarat Tudose.
Propunere interesantă din partea lui Grindeanu pentru Brăila și Galați
Vicepremierul Sorin Grindeanu a declarat la rândul său faptul că va face tot ce îi stă în putință pentru a rezolva în termen problema semnalată de constructor privind relocarea utilităților în cazul ”Transelectrica”. De asemenea, s-a arătat mai mult decât interesat de soarta proiectelor pe infrastructură din zona Brăila-Galați.
”Această întâlnire a fost legată de proiectele care zac de prea mult timp în cele două județe. Vorbim totuși de cea mai mare aglomerare urbană după București, dacă discutăm despre Brăila – Galați. Au nevoie de un salt. Acesta se poate face prin dezvoltarea infrastructurii de transport. Și am discutat aplicat pe fiecare dintre proiectele care trebuie să se întâmple în zona aceasta și care au început, dar care au termene foarte clare. Fie că vorbim de ceea ce înseamnă Brăila – Buzău, Brăila – Focșani, am discutat și de pasajul de la Drajna, care știm cu toții câtă necesitate este pentru el. De asemenea, am înțeles că mi s-a dat un termen pentru undeva la jumătatea lui februarie din partea constructorului podului, să încercăm să relocăm, pentru că aici este o problemă legată de utilități, în special cu «Transelectrica». Să încercăm să facem relocările astfel încât să ne înscriem în termenele pe care le-ați auzit: la finalul anului viitor podul să poată fi dat în folosință. De asemenea, același lucru să spunem, e valabil și pe pasajul de la Drajna, unde dacă lucrurile merg așa cum s-au angajat toți, cel care a câștigat execuția lucrărilor e angajat să termine până la finalul anului viitor tot ce are de făcut acolo”, a declarat Grindeanu.
Totodată, ministrul Transporturilor s-a declarat încântat de prima întâlnire pe care a avut-o cu autoritățile locale din Brăila și Galați, afirmând că le-a făcut o propunere interesantă: descentralizarea proiectelor pe infrastructură. Grindeanu a afirmat că Brăila și Galați au șansa de a deveni un exemplu pentru autoritățile locale din restul țării, dacă vor reuși să colaboreze.
”Am mai venit cu o idee și eu sper ca cei doi președinți de consilii județene, atât de la Brăila cât și de la Galați, cât și cei doi primari, Ionuț și Marian, împreună să îmi propună lucruri care să ducă la descentralizare. CNAIR în acest moment este o companie care are foarte mult de lucru și care vrea să descentralizeze anumite proiecte. Eu cred că aici poate să fie o zonă care să fie exemplu în descentralizarea anumitor proiecte și care să se întâmple exact sub supravegherea directă a beneficiarilor. Urmează ca în săptămânile sau lunile viitoare să punem la punct tot ceea ce ține de posibilitatea acestei descentralizări – autoritățile locale -, iar noi suntem deschiși la acest lucru. Nu vreau să vă spun mai multe, pentru că în acest domeniu în care am rămas datori de 30 de ani – și când spun lucrul ăsta, mă refer la statul român -, cred că mai bine facem decât să vorbim”, a mai adăugat viceprim-ministrul.
Întrebat dacă pe podul de la Brăila se va impune o taxă, Grindeanu a fost rezervat, precizând că așteaptă întâi să vadă că se deschide circulația la termen. Totuși a dat ca exemplu un proiect dezbătut în Parlament privind eliminarea taxei de pe podul de la Cernavodă și a avertizat că este o chestiune ce trebuie analizată foarte bine, deoarece va conduce la o pierdere de aproximativ 30 milioane euro pentru bugetul CNAIR.
Despre posibilitatea construirii unui aeroport în zona Brăila-Galați, Grindeanu a precizat că a discutat cu președintele CJ Brăila, Francisk Chiriac, care i-a adus la cunoștință că deși nu poate utiliza Aerodromul de la Ianca, este obligat să îi asigure anual paza, ceea ce produce costuri enorme. Vicepremierul a catalogat situația drept incorectă și a afirmat că o va avea în analiză. Totuși, acesta a evitat să se pronunțe dacă susține realizarea unui aeroport în această zonă sau nu. Grindeanu a afirmat că înainte de toate ar fi nevoie de anumite studii de specialitate care să îi dovedească necesitatea și utilitatea unui aeroport în această zonă.
Întrebat de ce lucrurile se mișcă atât de greu în privința problemei privind ”Transelectrica”, Grindeanu a explicat că nu este doar un caz singular și că de multe ori birocrația este cea care îngreunează foarte mult demararea unor proiecte în România.
Brăila și Galați «își unesc interesele»
Întrebat de către jurnaliști dacă Brăila și Galați se vor uni în viitorul apropiat, Grindeanu a preferat să paseze răspunsul către autoritățile locale. O variantă de răspuns a venit însă din partea europarlamentarului Mihai Tudose, care a precizat scurt: cele două județe ”își unesc interesele”.
Totuși, despre șansele ca actuala colaborare dintre autoritățile brăilene și cele din Galați să funcționeze, având în vedere încercările din trecut, Sorin Grindeanu, s-a arătat destul de optimist, chiar dacă a preferat să rămână rezervat în a face pronosticuri.
”Știți când o să pot să trag o concluzie? Dincolo de faptul că acum a fost o întâlnire de lucru foarte bună, nu au fost doar autoritățile locale sau cele care țin de ministerul Transporturilor, au fost prezenți inclusiv constructorii, cei care au câștigat execuția diverselor lucrări. Deci începutul, dacă pot să îl numesc așa – deși nu e acesta începutul –, e foarte bun și sunt mulțumit. Dar să știți că o să tragem concluziile la anul, tot aici, când venim, dacă ne facem treaba cum trebuie. În decembrie 2022 ar trebui să se dea drumul în trafic la pod. Dacă facem ceea ce ne-am angajat cu «Transelectrica» și toate lucrurile pe care le-am amintit mai devreme. Așa că nu scăpați de mine. Sunt două orașe la care țin foarte mult, dincolo de faptul că am mulți prieteni aici”, a ținut să transmită Grindeanu la Brăila.
Administrație
Ajutoare de câte 10.000 de lei, de la Primărie, pentru două familii din Brăila
• două familii din Brăila, aflate în situații dificile, vor primi ajutoare de urgență în valoare totală de 20.000 de lei • la inițiativa primarului Marian Dragomir, proiectele au fost aprobate de Consiliul Local Municipal, după ce Direcția de Asistență Socială Brăila a evaluat situațiile celor afectați și a propus acordarea sprijinului financiar • banii vor ajunge la o familie a cărei locuință a fost afectată de un incendiu și la o mamă care are nevoie de ajutor pentru tratamentul medical complex al fiicei sale
Sprijin concret pentru două familii din Brăila care se confruntă cu situații dramatice. Primarul Marian Dragomir a inițiat două proiecte de hotărâre prin care administrația locală acordă ajutoare de urgență în valoare totală de 20.000 de lei.
Banii vor ajunge la o familie a cărei locuință a fost grav afectată de un incendiu și la o mamă care are nevoie de ajutor financiar pentru tratamentul complex al fiicei sale, diagnosticată cu afecțiuni grave. Ambele inițiative au primit votul Consiliului Local Municipal.
Dincolo de investițiile în infrastructură și proiectele de dezvoltare ale orașului, administrația locală are în vedere și situațiile în care oamenii au nevoie de ajutor imediat. Două astfel de cazuri au ajuns recent în atenția Primăriei Brăila, iar primarul Marian Dragomir a inițiat, alături de viceprimarul Alexandru Jantea-Crican, proiectele prin care familiile aflate în dificultate vor beneficia de câte 10.000 de lei.
Ajutor după un incendiu devastator
Primul caz este cel al unei familii din municipiu care a rămas cu locuința afectată în urma unui incendiu izbucnit pe 13 octombrie 2026. Flăcările au distrus patru anexe gospodărești, printre care bucătăria, baia și două magazii, pe o suprafață de aproximativ 40 de metri pătrați.
Au ars și bunurile aflate în interior, precum și aproximativ doi metri cubi de lemne. Nici locuința propriu-zisă nu a scăpat neatinsă.
Fumul și temperaturile ridicate au deteriorat tavanele, pereții și pardoselile mai multor încăperi, iar într-unul dintre dormitoare tavanul s-a prăbușit. Din fericire, incendiul nu s-a soldat cu victime. Pentru familia afectată, refacerea locuinței reprezintă însă o povară financiară dificil de suportat, veniturile provenind din pensii nefiind suficiente pentru acoperirea lucrărilor necesare.
În urma evaluării situației de către Direcția de Asistență Socială Brăila, a fost propus și aprobat un ajutor de urgență de 10.000 de lei, destinat reabilitării parțiale a imobilului.
Un alt ajutor, pentru tratamentul unei adolescente
Cel de-al doilea sprijin financiar este destinat unei familii care se confruntă cu o situație medicală deosebit de dificilă. O adolescentă diagnosticată încă de la naștere cu paralizie cerebrală spastică și scolioză severă are nevoie de o intervenție chirurgicală complexă la nivelul coloanei vertebrale.
Potrivit documentelor prezentate consilierilor locali, evoluția afecțiunii a impus recomandarea unei intervenții într-o clinică specializată din Uniunea Europeană, unde este necesară formarea unei echipe medicale multidisciplinare. Intervenția presupune o procedură complexă de stabilizare și corectare a coloanei vertebrale, care trebuie realizată într-un timp cât mai scurt. Costurile sunt considerabile.
Numai avansul solicitat de clinica din străinătate pentru procedura medicală se ridică la 36.800 de euro, iar suma finală urmează să fie stabilită în funcție de complexitatea intervenției și durata spitalizării. Familia are posibilități financiare limitate, venitul lunar fiind asigurat în prezent de un singur părinte angajat, în timp ce celălalt nu are un loc de muncă.
În aceste condiții, cheltuielile pentru transport, cazare, investigații medicale și recuperare reprezintă un efort suplimentar important.
Pentru a contribui la acoperirea unei părți dintre aceste cheltuieli, Primăria Brăila va acorda familiei un ajutor de urgență de 10.000 de lei. Suma este destinată transportului către unitatea medicală, cazării, investigațiilor și procedurilor de recuperare necesare adolescentei.
Inițiativă pentru sprijinirea celor aflați în situații-limită
Cele două proiecte au fost inițiate de primarul Marian Dragomir și viceprimarul Alexandru Jantea-Crican și au fost aprobate de Consiliul Local Municipal Brăila. Fondurile vor fi asigurate din bugetul Direcției de Asistență Socială Brăila.
Potrivit condițiilor stabilite, beneficiarii vor trebui să justifice utilizarea sumelor prin documente, în termen de șase luni de la efectuarea plății. Pentru ca acest sprijin să ajungă la familiile care au nevoie de el, un rol important l-a avut Direcția de Asistență Socială Brăila, care a analizat fiecare situație în parte și a evaluat dificultățile cu care se confruntă cei afectați.
Într-un caz, este vorba despre o familie care trebuie să-și refacă locuința după incendiul care i-a afectat gospodăria, iar în celălalt, despre o mamă care face eforturi pentru a-i asigura fiicei sale accesul la o intervenție medicală complexă.
În urma evaluărilor și a demersurilor făcute de instituție, au fost propuse soluții concrete de sprijin, materializate prin cele două ajutoare de urgență. În cazul în care banii nu sunt folosiți în scopurile pentru care au fost acordați, aceștia pot fi recuperați conform legii.
Fondurile, în valoare totală de 20.000 de lei, vor fi asigurate din bugetul Direcției de Asistență Socială Brăila. Cele 20.000 de lei reprezintă un ajutor punctual, dar și o formă de solidaritate a comunității locale față de oameni care se confruntă cu probleme ce le depășesc posibilitățile financiare.
Iar prin aceste inițiative, administrația condusă de Marian Dragomir intervine în două situații în care sprijinul financiar poate face diferența: refacerea unui cămin afectat de incendiu și susținerea unei familii care luptă pentru accesul copilului la tratamentul medical de care are nevoie.
Administrație
Noul bloc de lângă faleză începe să prindă formă
• fundația e gata, se intră în următoarele etape ale construcției • la fața locului a fost montată, ieri, o macara de mare capacitate, necesară pentru actuala fază a șantierului • blocul va avea cinci etaje și o arhitectură modernă, cu impact deosebit asupra aspectului general al falezei Dunării
Șantierul de la capătul bulevardului Cuza, unde se ridică un nou bloc de locuințe – primul cu vedere spre Dunăre din această zonă a falezei – a trecut de faza realizării fundației și intră în faza construcției propriu-zise.
Ieri, traficul auto a fost întrerupt aproape toată ziua pe porțiunea de bulevard dintre Calea Călărașilor și Faleză, deoarece a fost adusă pe bucăți și montată la fața locului o macara de mare capacitate care urmează să deservească șantierul în următoarele luni.
După cum v-am mai informat, blocul care va schimba complet aspectul zonei va avea cinci etaje și este descris, atât de antreprenorul ”Doraly Mall” SRL Constanța cât și de autoritățile locale ca fiind un ”proiect ultramodern”, cu parcări amenajate la subsol și cu o panoramă deosebită spre Dunăre.
Autorizația de Construire a fost emisă de Primăria Brăila în 15 septembrie 2025, iar șantierul a fost deschis efectiv în luna decembrie a anului trecut.
Imobilul cu funcțiunea de locuințe colective va avea regim de înălțime subsol plus parter plus cinci etaje, iar pe terenul în suprafață de 1.398 metri pătrați, proprietate a ”Doraly Mall”, vor fi amenajate, pe lângă blocul propriu-zis, și spații verzi și locuri de joacă.
În total, blocul va avea 39 de apartamente, dintre care 28 apartamente cu 2 camere și 11 apartamente cu 3 camere.
Lângă șantier sunt deja afișate imagini cu viitoarea construcție, fiind scoasă în evidență stilul arhitectonic modern, cu suprafețe vitrate mari și linii drepte.
Viitorii locatari vor beneficia de locuri de parcare amenajate atât la subsolul clădirii cât și pe un teren învecinat, situat pe Bdul Cuza, nr. 10 – 12, teren aflat, de asemenea, în proprietatea ”Doraly Mall”.
Numărul total de locuri de parcare va fi de 52, dintre care 26 vor fi amplasate la subsolul blocului, iar 26 pe terenul de la nr. 10-12.
În prezent, se lucrează la fundația clădirii, iar reprezentanții constructorului spun că blocul ar putea fi inaugurat în toamna anului viitor.
CELE MAI CITITE
