Economie
Podul lui Tudose și Grindeanu
• viceprim-ministrul Sorin Grindeanu (ministrul Transporturilor și Infrastructurii) a vorbit, recent, despre podul de la Brăila în cadrul unei întâlniri a Comisiei pentru Transport și Infrastructură a Camerei Deputaților • acesta s-a arătat ferm convins că podul va putea fi gata la finele anului, precum și că Drumul Expres Galați – Brăila va fi finalizat în 2023 • totuși, Grindeanu a ținut să precizeze că Guvernul nu va accepta orice soluție tehnică propusă de constructor în cadrul mega-proiectului investițional, dacă aceasta nu este mulțumitoare • o filmare cu declarațiile vicepremierului a fost postată pe rețelele de socializare chiar de către deputatul brăilean Florin Mircea (PSD)
Podul suspendat de la Brăila rămâne în continuare un subiect „fierbinte” pe agenda guvernanților. Viceprim-ministrul Sorin Grindeanu (ministrul Transporturilor și Infrastructurii) a abordat această temă, recent, în cadrul unei întâlniri ce a avut loc la Comisia pentru Transport și Infrastructură a Camerei Deputaților. O filmare cu discursul acestuia a fost postată pe rețelele de socializare chiar de către deputatul PSD Brăila Florin Mircea, care a dorit să evidențieze că în cadrul unor dezbateri despre Autostrada A8, în cele din urmă s-a ajuns și la discuții legate de bunul mers al proiectului podului de la Brăila.
”Astăzi (n.r. – marți, 18 octombrie) în cadrul Comisiei pentru Transport și Infrastructură am avut discuții referitoare la Autostrada A8. Dar nu se putea fără cel mai mare obiectiv de investiții… PODUL DE LA BRĂILA!!! #SorinGrindeanu”, a postat Florin Mircea pe pagina sa de Facebook, alături de o filmare cu discursul vicepremierului despre mega-proiectul de infrastructură ce se realizează în zona noastră.
Revenind la Grindeanu, acesta s-a arătat convins că podul suspendat peste Dunăre va putea fi finalizat până la finele anului. De asemenea, a afirmat că și Drumul Expres Galați-Brăila are termen contractual final în anul 2023.
”Despre podul de la Brăila și despre ce înseamnă dezvoltarea infrastructurii în zona Dobrogei. Așa cum știți, acum aproximativ două săptămâni am fost acolo. Nu mi-am schimbat punctul de vedere. A rămas același. Și anume: eu cred că se pot înscrie (n.r. – constructorii) în termenele și în termenii asumați. De a da în circulație la sfârșitul anului podul de la Brăila, pe variantele următoare: pe varianta Măcin. Deci nu descărcarea spre Jijila. Asta e pe malul tulcean. Iar pe varianta de pe malul brăilean, proiectul, așa cum bine-știți, prevede o descărcare de pe pod direct în Drumul Expres Galați – Brăila. Acesta drum expres va fi finalizat anul viitor. Este termen contractual! Iar descărcarea acum prin darea în circulație se face prin două modalități, să spunem, intermediare, urmând ca descărcarea finală în drumul expres să se facă odată cu finalizarea inclusiv a acestui drum expres”, a declarat Grindeanu în Palatul Parlamentului.
Totuși, ministrul Transporturilor a ținut să precizeze că Guvenul, prin Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), nu va accepta orice soluție tehnică pe care constructorii doresc să o implementeze, doar pentru a preda totul la timp, atât timp cât aceasta nu este una mulțumitoare 100%. Grindeanu a vorbit chiar despre o anumită ”presiune” pe care constructorul ar pune-o asupra CNAIR.
”De ce vă spuneam că nu mi-am schimbat punctul de vedere legat de podul de la Brăila? Pentru că există această presiune – deși cred că nu e cuvântul potrivit – pe care unii încearcă să o pună pe beneficiar, în cazul nostru CNAIR. Și anume: «Domnule, dacă vreți să terminăm până la sfârșitul anului și să dăm în circulație acest pod, atunci trebuie să acceptați toate soluțiile tehnice pe care noi le propunem acum». Unele dintre ele nu pot fi acceptate. Și nu vor fi acceptate!”, a afirmat Grindeanu, fără însă a intra în detalii tehnice.
Discursul viceprim-ministrului pe această temă poate fi urmărit în format video pe pagina de Facebook a deputatului Florin Mircea sau accesând următorul link: https://www.facebook.com/MIRCEAFLORINbr/videos/1080090626005754/
Economie
60.000 de lei, amenzi pentru muncă la negru
• au fost aplicate în perioada 3-7 noiembrie, când s-a desfășurat Campania Națională pentru combaterea muncii nedeclarate • au fost luați în vizor angajatorii care desfăşoară activităţi de comerț cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare de uz curent
Angajatorii care desfăşoară activităţi de comerț cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare de uz curent – clase selectate din diviziunea CAEN 47, verificați de Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila.
Controalele – desfășurate în perioada 3-7 noiembrie 2026 – fac parte din Campania Națională pentru identificarea și combaterea muncii nedeclarate („la negru”) și pentru verificarea modului în care sunt respectate prevederile legale privind securitatea şi sănătatea în muncă.
Inspectorii de muncă au efectuat 48 de controale la tot atâția angajatori din comerț, campania națională având ca obiective: creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor în ceea ce priveşte necesitatea respectării prevederilor legale în domeniul relaţiilor de muncă şi domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă; eliminarea neconformităților constatate, prin dispunerea de măsuri obligatorii pentru remedierea neconformităților și aplicarea sanțiunilor contravenționale corespunzătoare.
Au fost aplicate, în total, 39 de sancțiuni, valoarea totală a amenzilor fiind de 66.000 de lei (din care 60.000 lei pentru muncă nedeclarată). Principalele deficiențe constatate în domeniul relațiilor de muncă: primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea elementelor contractului individual de muncă în registrul de evidență al salariaților cel târziu în ziua anterioară începerii activității; nerespectarea prevederilor art. 119 din Legea nr. 53/2003 republicată, privind obligația de a ține la locul de muncă evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea orei de începere și sfârșit a programului de lucru; încălcarea prevederilor legale privind munca în zilele de repaus săptămânal; primirea la muncă a unei persoane fără încheierea unui contract individual de muncă potrivit art. 16 alin. 1 din Legea nr. 53/2003 republicată.
În domeniul securității și sănătății în muncă au fost constatate următoarele deficiențe: angajatorii nu au luat măsuri la amenajarea locului de muncă împotriva riscului de accidentare prin electrocutare la locul de muncă prin semnalizare de securitate, respectiv semnalizarea tabloului electric; nu au asigurat trusa sanitară pentru acordarea primului ajutor care să conțină componente conform conținutului minim obligatoriu prevăzut în Anexa 3 la Ordinul 427/14.06.2002 aflate în termen de valabilitate.
Pentru neconformităţile constatate, inspectorii ITM Brăila au dispus 85 de măsuri cu termene precise de îndeplinire de către entităţile controlate; neîndeplinirea acestora în termenul stabilit constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, potrivit prevederilor Legii nr.108/1999 pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii, republicată şi actualizată.
„Activitățile de comerț cu amănuntul presupun o multitudine de operațiuni desfășurate zilnic, de la aprovizionarea și manipularea mărfurilor până la depozitarea și expunerea acestora, precum și interacțiunea permanentă cu publicul, fiecare dintre aceste activități implicând riscuri specifice pentru lucrători.
Prin acțiunile de control desfășurate urmărim atât identificarea și combaterea muncii nedeclarate, cât și responsabilizarea angajatorilor în ceea ce privește asigurarea unor condiții de muncă sigure și sănătoase.
Respectarea legislației muncii, a normelor de securitate și sănătate în muncă nu trebuie privită doar ca o obligație legală, ci ca o responsabilitate esențială față de fiecare salariat. Prevenirea accidentelor de muncă și protejarea sănătății lucrătorilor trebuie să reprezinte o prioritate constantă pentru toți angajatorii din acest sector de activitate” , a precizat inspectorul șef al ITM Brăila, Liviu Arhire.
Economie
Controale ITM în spitale și cămine de bătrâni. Au fost aplicate zeci de sancțiuni contravenționale
• verificările au avut loc în perioada 1 iulie – 30 octombrie 2026, în cadrul unei Campanii Naționale inițiată de Inspecția Muncii • au fost controlați 18 angajatori brăileni și au fost aplicate 28 de sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor fiind de 6.000 de lei
Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila a finalizat, recent, Campania Națională privind verificarea modului respectării prevederile legale în domeniul securității şi sănătății în muncă în unitățile care au ca obiect de activitate activități referitoare la sănătatea umană (Cod CAEN 86) și în domeniul serviciilor combinate de îngrijire medicală și asistență socială, cu cazare (cod CAEN 87).
Verificările efectuate în spitale și cămine de bătrâni, în perioada 1 iulie – 30 octombrie 2026, fac parte din Programul-cadru de acțiuni al Inspecției Muncii.
Obiectivele campaniei au fost: diminuarea consecințelor sociale și economice negative care derivă din nerespectarea prevederilor legale de către angajatorii care desfășoară activități referitoare la sănătatea umană și servicii combinate de îngrijire medicală și asistență socială, cu cazare; creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor în ceea ce privește necesitatea respectării prevederilor legale referitoare la sănătatea și securitatea în muncă în societățile comerciale din domeniul de activitate sus-menționat; asigurarea purtării de către toți lucrătorii a echipamentelor individuale de protecție adecvate; eliminarea neconformităților constatate domeniul securității şi sănătății în muncă în activitățile specifice ale unităților din domeniile de activitate vizate de campanie.
În această perioadă, au fost controlați 18 angajatori brăileni, iar pentru neregulile constatate au fost aplicate 28 sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor fiind de 6.000 lei. Principalele deficiențe constatate de inspectorii ITM Brăila: lipsa lucrătorilor desemnaţi/instruiți care aplică măsurile de prim ajutor, stingerea incendiilor şi evacuarea lucratorilor; lipsa evidenței echipamentului individual de protecție acordat la intervalele de timp stabilite pentru lucrători, pentru riscurile identificate la locul de muncă; neamenajarea locului de muncă împotriva riscului de accidentare prin electrocutare, respectiv semnalizarea prizelor.
„Prin acțiunea desfășurată, s-a urmărit atât verificarea respectării prevederilor legale în domeniul securității și sănătății în muncă, cât și conștientizarea angajatorilor și lucrătorilor cu privire la necesitatea prevenirii accidentelor de muncă și a îmbolnăvirilor profesionale”, a precizat inspectorul șef al Inspectoratului Teritorial de Muncă Brăila, Liviu Arhire.
CELE MAI CITITE
