Economie
Podul lui Tudose, gata în mai
• este data avansată de viceprim-ministrul Sorin Grindeanu (ministrul Transporturilor) după ce a vizitat șantierul și discuțiile cu constructorul • mai exact, potrivit promisiunilor primite, Podul suspendat peste Dunăre ar trebui deschis circulației la finele lunii aprilie, cel târziu în luna mai • Grindeanu nu s-a ferit să precizeze că în momentul de față există mai multe procese pe rol între constructorii podului și autoritățile din România pe tema întârzierilor • deocamdată a pierdut statul român pentru că CNAIR nu a predat amplasamentul fără sarcini, așa cum s-a angajat • cine se face vinovat pentru această atitudine, cel puțin suspectă, din partea CNAIR, nu se știe • Grindeanu speră să câștige și partea română penalități de întârziere și astfel să nu fim buni de plată milioane de euro despăgubiri către constructori
Acum 5 ani, mai precis pe 15 ianuarie 2018, premierul Mihai Tudose semna contractul cu câștigătorii licitației pentru cea mai mare construcție de după ’89: podul suspendat peste Dunăre. În 2023, podul ar trebui să fie deschis circulației până în luna mai. Cel puțin asta susține viceprim-ministrul Sorin Grindeanu (ministrul Transporturilor) după vizita sa în teren și discuțiile cu constructorul. Vicepremierul s-a aflat, vineri, 27 ianuarie, la Brăila, pentru a participa în mod special la semnarea contractului ce prevede realizarea Studiului de Fezabilitate (SF) necesar Drumului TransRegio Galați – Brăila – Slobozia – Drajna – Chiciu – Autostrada A2, realizat printr-un proiect al Asociației de Dezvoltare Intercomunitară pentru transport, din care fac parte Consiliile Județene Brăila, Galați, Ialomița și Călărași. Ei bine, cu această ocazie, Sorin Grindeanu a vorbit și despre podul de la Brăila.
”Am avut o discuție cu constructorii. Acum istoria legată de pod o știți, eu zic, mai bine decât mine. Mă bucur că azi e și Felix cu noi (n.r. – Felix Stroe, fost ministru al Transporturilor), pentru că a fost acea desfășurare fericită de evenimente în 2017 și început de 2018 (când s-a semnat contractul de către premierul Mihai Tudose – n.n) și eu sper ca la primăvară să vedem finalizată această investiție extrem de importantă. Acum, legat de pod și de discuțiile pe care le-am avut cu costructorul și despre toate acele întârzieri pe care le știm cu toții: la ultima vizită v-am rugat frumos să filmați, dacă vă aduceți aminte, graficul pe care și l-au asumat. Am stabilit împreună cu ei ca sfârșitul lunii aprilie, cel târziu mai – că m-am învățat cu acești domni și ne-am învățat cu toții -, să putem să dăm în circulație prima fază. Adică podul, descărcarea pe Măcin, urmând ca până la sfârșitul anului să se întâmple și descărcarea pe Jijila. Angajamentele și să știți că și graficele de lucrări pe care le-am văzut arată că se poate face acest lucru”, a declarat Grindeanu.
Totuși, înaltul oficial a insistat pe ideea că toate aceste întârzieri vor fi taxate de către Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) fără doar și poate. Potrivit lui Grindeanu, se vor aplica negreșit penalizări, exact așa cum prevede contractul, deoarece termenele asumate inițial au fost cu mult depășite. Chiar dacă a recunoscut că nu își dorește rezilierea contractului într-un moment atât de aproape de final, vicepremierul a insistat că este nevoie să fie aplicate penalizări.
”Ba chiar pot să vă spun că s-a mai emis un certificat negativ, zilele trecute, pe această lucrare. Asta îi duce într-o zonă în care trebuie să fie foarte atenți, că nu e bine. Nimeni nu vrea să rezilieze contracte. Deja sunt într-un stadiu avansat și cred că mai mult rău am face. Până când se reia o altă procedură… Dar asta nu înseamnă că nu trebuie să fie amendați pentru nerespectarea termenelor”, a mai subliniat acesta.
Bătălia clauzelor în 20 de procese cu milioane de euro despăgubiri
Sorin Grindeanu a vorbit la Brăila și despre procesele aflate pe rol în momentul de față între autoritățile din România și constructorii podului. O parte intentate de CNAIR pe tema întârzierilor, o altă parte de către firmele care lucrează pe șantier, și care, printre altele, au acuzat că amplasamentul nu a fost predat liber de sarcini, ceea ce le-a îngreunat treaba.
”Momentan au câștigat un proces. Numai că v-aș ruga să vă uitați mai atent pe ce înseamnă acele despăgubiri (6 milioane de euro pentru statul român). Nu înțeleg! Și spun cât se poate de deschis acest lucru. (…) În momentul în care dai și predai un amplasament, e sarcina ta, a CNAIR să predai liber de sarcini acel amplasament. Și cine a câștigat să poată să își facă lucrarea. În momentul în care îl predai, dar nu-l predai, că mai există niște linii de înaltă tensiune, că mai există o țeavă de la «Transgaz»… Ei, în acel moment apar situații de acest tip. Doar că pe contractele pe care le-au semnat – și iarăși Felix știe bine -, ei (constructorii-n.n) trebuia – și nu există niciun fel de clauză -, să fi dat podul în circulație, ceea ce nu s-a întâmplat. Instanța le-a dat dreptate doar pe o bucățică. Dar și CNAIR a acționat în instanță pe celelalte clauze pe care constructorul nu le-a îndeplinit. Aceste lucruri se vor regla. Nu vreau să comentez deciziile instanței”, a mai precizat Grindeanu.
Cum a fost șantajat statul român
Vicepremierul a vorbit și despre declarațiile sale de lunile trecute, când spunea că a ajuns la concluzia că se confruntă cu un șantaj din partea constructorului de la pod.
”De ce am spus acest lucru? Pentru că în discuțiile din toamna anului trecut – unele dintre ele desfășurate chiar aici, ni se spunea, ministerului, CNAIR-ului, că putem să dăm în circulație până la sfârșitul anului acest pod, dar acceptați și voi anumite modificări la proiect. Modificări care ar fi fost substanțiale și care ar fi dus la o anumită viciere a procedurii și pe care nu puteai să le accepți. Știți că există lege. Colegii știu. Dacă ești în 1% poți să accepți anumite modificări de proiect. Nu era vorba despre așa ceva, ci de mult mai mult. Și de aia am numit șantaj. Adică să vii să te urci pe valul dorinței publice de a se termina la sfârșitul anului 2022 acest pod, să îl dai în circulație și să practici un soi de șantaj, spunând: «da, suntem în stare să facem lucrul ăsta, dar acceptați și voi…». Nu mergem pe fenta asta, să ne înțelegem! Și atunci, trebuie să se țină de ceea ce are proiectul și pe ce au câștigat această licitație. Și pe ceea ce nu s-au ținut, vor plăti penalități. Acum apropo de cuantum, sunt vreo 20 și ceva de procese pe rol, dacă nu greșesc. Așa că îmi e greu să fac un calcul (n.r. – privind sumele). Dar sunt procese pe rol pe diverse claim-uri, făcute ori de Webuild și de constructor, ori procese deschise de către CNAIR. Așa că dincolo de acestea, important, cred eu până la urmă este ca în această primăvară să reușim, în final, să dăm în circulație podul de la Brăila, conform proiectului inițial, nu cu modificări”, a mai subliniat sursa citată.
Grindeanu a mai punctat că finalul lunii aprilie i se pare un termen realizabil, având în vedere stadiul lucrărilor de la pod în momentul de față.
Întrebarea este: de ce nu a trimis actualul premier Nicolae Ciucă corpul de control la CNAIR, ca să se afle cine și mai ales de ce a fost neglijent cu interesele statului român? Mihai Tudose, în calitate de premier, a trimis, în ianuarie 2018, Corpul de control la această instituție, care de multe ori pare stat în stat.
(Sursa foto: Raducu P Drum)
Economie
60.000 de lei, amenzi pentru muncă la negru
• au fost aplicate în perioada 3-7 noiembrie, când s-a desfășurat Campania Națională pentru combaterea muncii nedeclarate • au fost luați în vizor angajatorii care desfăşoară activităţi de comerț cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare de uz curent
Angajatorii care desfăşoară activităţi de comerț cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare de uz curent – clase selectate din diviziunea CAEN 47, verificați de Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila.
Controalele – desfășurate în perioada 3-7 noiembrie 2026 – fac parte din Campania Națională pentru identificarea și combaterea muncii nedeclarate („la negru”) și pentru verificarea modului în care sunt respectate prevederile legale privind securitatea şi sănătatea în muncă.
Inspectorii de muncă au efectuat 48 de controale la tot atâția angajatori din comerț, campania națională având ca obiective: creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor în ceea ce priveşte necesitatea respectării prevederilor legale în domeniul relaţiilor de muncă şi domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă; eliminarea neconformităților constatate, prin dispunerea de măsuri obligatorii pentru remedierea neconformităților și aplicarea sanțiunilor contravenționale corespunzătoare.
Au fost aplicate, în total, 39 de sancțiuni, valoarea totală a amenzilor fiind de 66.000 de lei (din care 60.000 lei pentru muncă nedeclarată). Principalele deficiențe constatate în domeniul relațiilor de muncă: primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea elementelor contractului individual de muncă în registrul de evidență al salariaților cel târziu în ziua anterioară începerii activității; nerespectarea prevederilor art. 119 din Legea nr. 53/2003 republicată, privind obligația de a ține la locul de muncă evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea orei de începere și sfârșit a programului de lucru; încălcarea prevederilor legale privind munca în zilele de repaus săptămânal; primirea la muncă a unei persoane fără încheierea unui contract individual de muncă potrivit art. 16 alin. 1 din Legea nr. 53/2003 republicată.
În domeniul securității și sănătății în muncă au fost constatate următoarele deficiențe: angajatorii nu au luat măsuri la amenajarea locului de muncă împotriva riscului de accidentare prin electrocutare la locul de muncă prin semnalizare de securitate, respectiv semnalizarea tabloului electric; nu au asigurat trusa sanitară pentru acordarea primului ajutor care să conțină componente conform conținutului minim obligatoriu prevăzut în Anexa 3 la Ordinul 427/14.06.2002 aflate în termen de valabilitate.
Pentru neconformităţile constatate, inspectorii ITM Brăila au dispus 85 de măsuri cu termene precise de îndeplinire de către entităţile controlate; neîndeplinirea acestora în termenul stabilit constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, potrivit prevederilor Legii nr.108/1999 pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii, republicată şi actualizată.
„Activitățile de comerț cu amănuntul presupun o multitudine de operațiuni desfășurate zilnic, de la aprovizionarea și manipularea mărfurilor până la depozitarea și expunerea acestora, precum și interacțiunea permanentă cu publicul, fiecare dintre aceste activități implicând riscuri specifice pentru lucrători.
Prin acțiunile de control desfășurate urmărim atât identificarea și combaterea muncii nedeclarate, cât și responsabilizarea angajatorilor în ceea ce privește asigurarea unor condiții de muncă sigure și sănătoase.
Respectarea legislației muncii, a normelor de securitate și sănătate în muncă nu trebuie privită doar ca o obligație legală, ci ca o responsabilitate esențială față de fiecare salariat. Prevenirea accidentelor de muncă și protejarea sănătății lucrătorilor trebuie să reprezinte o prioritate constantă pentru toți angajatorii din acest sector de activitate” , a precizat inspectorul șef al ITM Brăila, Liviu Arhire.
Economie
Controale ITM în spitale și cămine de bătrâni. Au fost aplicate zeci de sancțiuni contravenționale
• verificările au avut loc în perioada 1 iulie – 30 octombrie 2026, în cadrul unei Campanii Naționale inițiată de Inspecția Muncii • au fost controlați 18 angajatori brăileni și au fost aplicate 28 de sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor fiind de 6.000 de lei
Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila a finalizat, recent, Campania Națională privind verificarea modului respectării prevederile legale în domeniul securității şi sănătății în muncă în unitățile care au ca obiect de activitate activități referitoare la sănătatea umană (Cod CAEN 86) și în domeniul serviciilor combinate de îngrijire medicală și asistență socială, cu cazare (cod CAEN 87).
Verificările efectuate în spitale și cămine de bătrâni, în perioada 1 iulie – 30 octombrie 2026, fac parte din Programul-cadru de acțiuni al Inspecției Muncii.
Obiectivele campaniei au fost: diminuarea consecințelor sociale și economice negative care derivă din nerespectarea prevederilor legale de către angajatorii care desfășoară activități referitoare la sănătatea umană și servicii combinate de îngrijire medicală și asistență socială, cu cazare; creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor în ceea ce privește necesitatea respectării prevederilor legale referitoare la sănătatea și securitatea în muncă în societățile comerciale din domeniul de activitate sus-menționat; asigurarea purtării de către toți lucrătorii a echipamentelor individuale de protecție adecvate; eliminarea neconformităților constatate domeniul securității şi sănătății în muncă în activitățile specifice ale unităților din domeniile de activitate vizate de campanie.
În această perioadă, au fost controlați 18 angajatori brăileni, iar pentru neregulile constatate au fost aplicate 28 sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor fiind de 6.000 lei. Principalele deficiențe constatate de inspectorii ITM Brăila: lipsa lucrătorilor desemnaţi/instruiți care aplică măsurile de prim ajutor, stingerea incendiilor şi evacuarea lucratorilor; lipsa evidenței echipamentului individual de protecție acordat la intervalele de timp stabilite pentru lucrători, pentru riscurile identificate la locul de muncă; neamenajarea locului de muncă împotriva riscului de accidentare prin electrocutare, respectiv semnalizarea prizelor.
„Prin acțiunea desfășurată, s-a urmărit atât verificarea respectării prevederilor legale în domeniul securității și sănătății în muncă, cât și conștientizarea angajatorilor și lucrătorilor cu privire la necesitatea prevenirii accidentelor de muncă și a îmbolnăvirilor profesionale”, a precizat inspectorul șef al Inspectoratului Teritorial de Muncă Brăila, Liviu Arhire.
CELE MAI CITITE
