Economie
Podul de la Gropeni, refăcut în totalitate
• este o lucrare dificilă, peste un mare canal de irigaţii, dar care are un ritm de lucru bun • investiția face parte din proiectul de reabilitare a drumului județean 255A Silistraru – Unirea – Gropeni, ce include și reparații capitale la podurile și podețele de pe traseu • șoseaua are deja covor asfaltic nou, pe toată lungimea de 17 kilometri • în prezent, se mai lucrează la podul de la Gropeni și la un podeț de la Silistraru • proiectul integral ar putea fi gata complet până în luna aprilie a anului viitor, cu opt luni mai devreme decât termenul inițial • în zona localității Gropeni, traversarea canalului de irigați se face în prezent pe un podeț provizoriu, din tuburi de beton
Suntem de pomină în România cu sutele de poduri rutiere ori peste calea ferată, deteriorate grav din cauza trecerii timpului, a intemperiilor, dar mai ales a neîntreţinerii şi reparaţiilor de care s-a uitat cu zecile de ani! Iar urmările unor asemenea “omisiuni” înseamnă posibile catrastrofe, inclusiv cu pierderi de vieţi omeneşti. Trebuie, însă, luat aminte şi la podurile care traversează infrastructura principală de irigaţii. Un exemplu a fost, cu mai mulţi ani în urmă, podul de la Însurăţei, o problemă ce s-a dovedit greu de rezolvat de sucursala brăileană a Agenției Naționale pentru Îmbunătățiri Funciare. Lucrurile s-au rezolvat până la urmă. În prezent, un alt pod, construit în 1968, este intrat în reparații capitale. E vorba despre podul de la marginea localității Gropeni, care traversează canalul de irigaţii CA1. Podul se află pe drumul județean 255A, care leagă localitățile Silistraru – Unirea – Gropeni, drum pentru care Consiliul Județean a obținut o finanțare europeană, în vederea unei reabilitări ample, atât a carosabilului cât și a podurilor și podețelor aflate pe traseu. Investiția se ridică la 11 milioane de euro, din care circa 9 milioane de euro reprezintă valoarea lucrărilor executate de firma Eurobuilding, cea care a câștigat licitația organizată în acest sens. Restul de circa 2 milioane reprezintă proiectarea și alte operațiuni conexe. La ora actuală, șoseaua propriu-zisă este finalizată, cu un covor asfaltic nou pe toată lungimea de 17 kilometri. Mai este de lucru doar la podul de la Gropeni, care este refăcut în totalitate în cadrul acestui proiect, și la încă un podeț peste un canal de desecare, o lucrare de mai mică amploare, din zona Silistraru. La podul peste canalul de irigații CA1 s-au început lucrările în primăvara acestui an, când vechea construcție a fost demolată în totalitate, în prezent acolo traversarea canalului făcându-se pe un podeț provizoriu din tuburi de beton. În primăvară, constructorul a reușit doar să monteze piloții noului pod, apoi lucrarea a fost întreruptă deoarece deficitul mare de apă cauzat de seceta prelungită a făcut să fie foarte mare cerere de apă pentru irigații, astfel că nu s-a putut menține golirea canalului. Redeschiderea șantierului a fost amânată pentru data de 1 octombrie, dată la care firma Eurobuilding a început în forță lucrările la podul de la Gropeni. Chiar dacă nu s-a mai pompat apă pe canal, conducerea CJ ne-a informat că pe șantierul respectiv s-a lucrat în condiţii deosebit de grele, chiar în noroi, din cauza pânzei de apă freatică ridicate. ”A fost nevoie, de aceea, de un batardou, consolidarea terenului făcându-se prin cei opt piloţi, încastraţi la 12 metri adâncime, iar prin lucrul inclusiv sâmbăta s-a recuperat mult din timpul necesar la turnarea radierului şi a culeelor. Cum spun constructorii, «s-a ieşit repede din pământ», iar acum, şi datorită vremii, se lucrează cu mult spor la suprafaţa terenului”, ne-au informat Ionel Epureanu, vicepreședintele CJ Brăila, și Silviu Nisipeanu, directorul Direcţiei Tehnice şi Lucrări Publice din cadrul aceleiași instituții.
Per total, constructorul ar putea finaliza complet lucrările la drumul respectiv, cu tot cu poduri, podețe, dar și alte aspecte ce țin de montarea de parapeți, marcaje și alte detalii, în luna aprilie a anului viitor. Dacă se va întâmpla așa, am putea vorbi despre unul dintre puținele proiecte care au fost terminate mult mai repede decât termenul prevăzut în contract, care este luna noiembrie 2023.
Economie
60.000 de lei, amenzi pentru muncă la negru
• au fost aplicate în perioada 3-7 noiembrie, când s-a desfășurat Campania Națională pentru combaterea muncii nedeclarate • au fost luați în vizor angajatorii care desfăşoară activităţi de comerț cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare de uz curent
Angajatorii care desfăşoară activităţi de comerț cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare de uz curent – clase selectate din diviziunea CAEN 47, verificați de Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila.
Controalele – desfășurate în perioada 3-7 noiembrie 2026 – fac parte din Campania Națională pentru identificarea și combaterea muncii nedeclarate („la negru”) și pentru verificarea modului în care sunt respectate prevederile legale privind securitatea şi sănătatea în muncă.
Inspectorii de muncă au efectuat 48 de controale la tot atâția angajatori din comerț, campania națională având ca obiective: creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor în ceea ce priveşte necesitatea respectării prevederilor legale în domeniul relaţiilor de muncă şi domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă; eliminarea neconformităților constatate, prin dispunerea de măsuri obligatorii pentru remedierea neconformităților și aplicarea sanțiunilor contravenționale corespunzătoare.
Au fost aplicate, în total, 39 de sancțiuni, valoarea totală a amenzilor fiind de 66.000 de lei (din care 60.000 lei pentru muncă nedeclarată). Principalele deficiențe constatate în domeniul relațiilor de muncă: primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea elementelor contractului individual de muncă în registrul de evidență al salariaților cel târziu în ziua anterioară începerii activității; nerespectarea prevederilor art. 119 din Legea nr. 53/2003 republicată, privind obligația de a ține la locul de muncă evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea orei de începere și sfârșit a programului de lucru; încălcarea prevederilor legale privind munca în zilele de repaus săptămânal; primirea la muncă a unei persoane fără încheierea unui contract individual de muncă potrivit art. 16 alin. 1 din Legea nr. 53/2003 republicată.
În domeniul securității și sănătății în muncă au fost constatate următoarele deficiențe: angajatorii nu au luat măsuri la amenajarea locului de muncă împotriva riscului de accidentare prin electrocutare la locul de muncă prin semnalizare de securitate, respectiv semnalizarea tabloului electric; nu au asigurat trusa sanitară pentru acordarea primului ajutor care să conțină componente conform conținutului minim obligatoriu prevăzut în Anexa 3 la Ordinul 427/14.06.2002 aflate în termen de valabilitate.
Pentru neconformităţile constatate, inspectorii ITM Brăila au dispus 85 de măsuri cu termene precise de îndeplinire de către entităţile controlate; neîndeplinirea acestora în termenul stabilit constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, potrivit prevederilor Legii nr.108/1999 pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii, republicată şi actualizată.
„Activitățile de comerț cu amănuntul presupun o multitudine de operațiuni desfășurate zilnic, de la aprovizionarea și manipularea mărfurilor până la depozitarea și expunerea acestora, precum și interacțiunea permanentă cu publicul, fiecare dintre aceste activități implicând riscuri specifice pentru lucrători.
Prin acțiunile de control desfășurate urmărim atât identificarea și combaterea muncii nedeclarate, cât și responsabilizarea angajatorilor în ceea ce privește asigurarea unor condiții de muncă sigure și sănătoase.
Respectarea legislației muncii, a normelor de securitate și sănătate în muncă nu trebuie privită doar ca o obligație legală, ci ca o responsabilitate esențială față de fiecare salariat. Prevenirea accidentelor de muncă și protejarea sănătății lucrătorilor trebuie să reprezinte o prioritate constantă pentru toți angajatorii din acest sector de activitate” , a precizat inspectorul șef al ITM Brăila, Liviu Arhire.
Economie
Controale ITM în spitale și cămine de bătrâni. Au fost aplicate zeci de sancțiuni contravenționale
• verificările au avut loc în perioada 1 iulie – 30 octombrie 2026, în cadrul unei Campanii Naționale inițiată de Inspecția Muncii • au fost controlați 18 angajatori brăileni și au fost aplicate 28 de sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor fiind de 6.000 de lei
Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila a finalizat, recent, Campania Națională privind verificarea modului respectării prevederile legale în domeniul securității şi sănătății în muncă în unitățile care au ca obiect de activitate activități referitoare la sănătatea umană (Cod CAEN 86) și în domeniul serviciilor combinate de îngrijire medicală și asistență socială, cu cazare (cod CAEN 87).
Verificările efectuate în spitale și cămine de bătrâni, în perioada 1 iulie – 30 octombrie 2026, fac parte din Programul-cadru de acțiuni al Inspecției Muncii.
Obiectivele campaniei au fost: diminuarea consecințelor sociale și economice negative care derivă din nerespectarea prevederilor legale de către angajatorii care desfășoară activități referitoare la sănătatea umană și servicii combinate de îngrijire medicală și asistență socială, cu cazare; creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor în ceea ce privește necesitatea respectării prevederilor legale referitoare la sănătatea și securitatea în muncă în societățile comerciale din domeniul de activitate sus-menționat; asigurarea purtării de către toți lucrătorii a echipamentelor individuale de protecție adecvate; eliminarea neconformităților constatate domeniul securității şi sănătății în muncă în activitățile specifice ale unităților din domeniile de activitate vizate de campanie.
În această perioadă, au fost controlați 18 angajatori brăileni, iar pentru neregulile constatate au fost aplicate 28 sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor fiind de 6.000 lei. Principalele deficiențe constatate de inspectorii ITM Brăila: lipsa lucrătorilor desemnaţi/instruiți care aplică măsurile de prim ajutor, stingerea incendiilor şi evacuarea lucratorilor; lipsa evidenței echipamentului individual de protecție acordat la intervalele de timp stabilite pentru lucrători, pentru riscurile identificate la locul de muncă; neamenajarea locului de muncă împotriva riscului de accidentare prin electrocutare, respectiv semnalizarea prizelor.
„Prin acțiunea desfășurată, s-a urmărit atât verificarea respectării prevederilor legale în domeniul securității și sănătății în muncă, cât și conștientizarea angajatorilor și lucrătorilor cu privire la necesitatea prevenirii accidentelor de muncă și a îmbolnăvirilor profesionale”, a precizat inspectorul șef al Inspectoratului Teritorial de Muncă Brăila, Liviu Arhire.
CELE MAI CITITE
