Social Media

Sănătate

PNL-iştii susţin că au un înlocuitor pentru managerul Spitalului Judeţean

Timp de citire: 4 minute

• numele persoanei identificate de liberali pentru a-i lua locul Deliei Râşnoveanu, în cazul în care demisionează din fruntea unităţii sanitare, este ţinut secret, deocamdată • Alexandru Dănăilă a lăsat să se înţeleagă că ar fi vorba despre un membru de partid, afirmând că, în ziua de azi, un om are nevoie de sprijin politic pentru a-şi putea duce la bun sfârşit planul de management
 
Liberalii brăileni au afirmat, în cadrul unei conferinţe de presă, că, dacă Delia Râşnoveanu şi-ar da demisia din funcţia de manager al Spitalului Judeţean de Urgenţă Brăila, ei au variante de “oameni profesionişti” care ar putea-o înlocui. Declaraţia a fost făcută pe fondul problemelor din unitatea sanitară, iar Râşnoveanu este arătată cu degetul pentru apariţia şi agravarea lor pe zi ce trece. După ce managerul SJU a declarat într-o conferinţă de presă că şi-ar da demisia în secunda doi, iar preşedintele Consiliului Judeţean, Francisk Chiriac, a întărit ideea că nu există o altă persoană care să-şi dorească să ocupe fotoliul de manager, PNL-iştii spun că s-au gândit deja la o persoană care ar putea să devină manager şi să conducă mult mai bine spitalul, însă nu au dorit să dea mai multe detalii.
“Poate n-au întrebat unde trebuie. De la partid cine-ţi vine? De la partid nu mai vrea nimeni să se bage într-un scandal, toţi vor să fie linişte, de ce i-ar interesa funcţia de manager? Şi de ce managerul spitalului trebuie să fie un medic? Dacă e supus continuu unei presiuni, de ce şi-ar dori să vină să lucreze în aceste condiţii? Dacă vor căuta mai bine, vor găsi. Sunt convins că se va găsi un om capabil şi care să vină cu un plan. Asta trebuie făcut la Spitalul Judeţean. E foarte posibil să facem o propunere de o persoană care să poată prelua funcţia de manager de la Spitalul Judeţean. Pe mine nu mă interesează dacă e membru de partid, ci planul pe care-l are pentru spital. În condiţiile de astăzi, un om fără sprijin politic, un manager, nu-şi poate duce la bun sfârşit planul. Problema e că doamna manager nu a avut niciun plan, deşi are susţinere. A avut planul de a-l asculta pe domnul Chiriac, iar domnul Chiriac a dat greş cu experienţa sa din Ministerul Sănătăţii, din păcate. O să avem o propunere pentru Spitalul Judeţean, asta e ideea”, a declarat Alexandru Dănăilă, preşedintele PNL Brăila.
În subsidiar, sursa citată a reamintit problemele Spitalului Judeţean, aduse la cunoştinţa opiniei publice de către presă: lipsa de medicamente şi de materiale sanitare, noua secţie Cardiologie-Pediatrie finalizată, dar nefuncţională din cauză că nu există o legătură directă cu corpul-mamă, aparatură performantă ce riscă să nu mai poată fi folosită niciodată, deoarece nu a fost pusă în funcţiune, deşi au trecut câţiva ani de la achiziţionarea ei şi pasarea vinei pentru toate situaţiile neplăcute din Judeţean.
Deputatul Antoneta Ioniţă, prezentă şi ea la conferinţa de presă, a adăugat că la secţia de Oncologie, mutată recent la Corpul B al spitalului, nu există un circuit bine stabilit. “La fostul Spital 3, era necesar să faci mai întâi nişte investiţii, începând de la ferestre, calorifere, paturi, şi după aceea mutai pacienţii. Nu muţi pacienţii şi după aceea te apuci să faci igienizare, şi mai pui şi o uşă…”, a declarat Ioniţă.
“Să te ferească Dumnezeu să te îmbolnăveşti şi să ajungi la Spitalul Judeţean!”, a conchis Alexandru Dănăilă, liderul liberalilor brăileni.

Sănătate

BPOC: boala pulmonară care poate trece neobservată ani întregi

Publicat

în

BPOC: boala pulmonară care poate trece neobservată ani întregi

O tuse care nu mai dispare, oboseala la eforturi obișnuite sau senzația că respirația nu mai este la fel de ușoară ca înainte pot părea probleme banale, mai ales în cazul fumătorilor sau al persoanelor trecute de o anumită vârstă. În spatele acestor manifestări se poate ascunde însă o afecțiune serioasă: bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC), o boală care afectează progresiv plămânii și care poate rămâne nediagnosticată ani întregi.

Ziua Mondială a BPOC, marcată în fiecare an în luna noiembrie, a fost celebrată pe 18 noiembrie în 2026. Evenimentul atrage atenția asupra importanței diagnosticării timpurii și a accesului la tratament. Tema din acest an, „Diagnostic precoce și management pentru o viață mai bună”, subliniază faptul că identificarea bolii înainte de apariția complicațiilor poate face o diferență importantă pentru pacienți.

Mulți pacienți ajung târziu la medic

BPOC este o afecțiune respiratorie cronică în care căile respiratorii se îngustează, iar circulația aerului către și dinspre plămâni devine tot mai dificilă. Boala include forme precum bronșita cronică și emfizemul pulmonar și se agravează, de regulă, în timp.

Potrivit Societății Române de Pneumologie, aproximativ 8,3% dintre adulții din România sunt diagnosticați cu BPOC, însă numărul real al persoanelor afectate este considerat mult mai mare. Specialiștii estimează că aproximativ jumătate dintre pacienții cu această boală nu știu că o au.

La nivel mondial, BPOC reprezintă a treia cauză de deces. Organizația Mondială a Sănătății arată că boala a provocat aproximativ 3,4 milioane de decese în 2023.

Unul dintre motivele pentru care afecțiunea este descoperită târziu este evoluția lentă. Mulți pacienți ajung să considere tusea persistentă sau dificultățile de respirație drept consecințe normale ale fumatului, ale înaintării în vârstă ori ale lipsei de condiție fizică.

Tusea persistentă și lipsa de aer, semnale care nu trebuie ignorate

Printre cele mai frecvente manifestări ale BPOC se numără tusea cronică, uneori însoțită de eliminarea mucusului, respirația șuierătoare, oboseala și senzația de lipsă de aer.

La început, dificultățile respiratorii pot apărea doar în timpul efortului fizic, de exemplu la urcatul scărilor sau la mersul într-un ritm mai alert. Pe măsură ce boala avansează, pacientul poate ajunge să gâfâie și în timpul unor activități obișnuite, iar în formele severe chiar și în repaus.

Fumatul este principalul factor de risc, însă BPOC nu afectează exclusiv fumătorii. Expunerea îndelungată la poluarea aerului, fumul provenit din încălzirea locuințelor cu combustibili solizi, praful și substanțele chimice de la locul de muncă pot contribui, de asemenea, la apariția bolii. Există și factori genetici sau legați de dezvoltarea plămânilor încă din copilărie.

Medicii atrag atenția că simptomele nu trebuie puse automat pe seama vârstei sau a fumatului. O evaluare medicală este importantă mai ales atunci când tusea și senzația de lipsă de aer persistă.

O simplă investigație poate ajuta la depistarea bolii

Diagnosticul BPOC nu se stabilește doar pe baza simptomelor sau a unei radiografii pulmonare. Investigația esențială este spirometria, un test simplu și nedureros care măsoară cantitatea de aer pe care o persoană o poate inspira și expira, precum și viteza cu care îl elimină din plămâni.

În funcție de rezultate și de evaluarea medicului pneumolog, poate fi confirmată existența unei obstrucții persistente a căilor respiratorii.

Deși BPOC nu poate fi vindecată în prezent, tratamentul poate reduce simptomele, poate limita agravarea bolii și poate îmbunătăți semnificativ calitatea vieții. Acesta poate include medicamente inhalatorii, renunțarea la fumat, vaccinarea împotriva unor infecții respiratorii și programe de reabilitare pulmonară.

Renunțarea la fumat rămâne una dintre cele mai importante măsuri, inclusiv pentru persoanele care au fost diagnosticate după mulți ani de consum de tutun. Mesajul transmis de specialiști cu ocazia Zilei Mondiale a BPOC este unul simplu: respirația dificilă, tusea care persistă și oboseala neobișnuită nu trebuie considerate inevitabile. Depistată la timp și tratată corespunzător, boala poate fi ținută sub control, iar pacienții își pot păstra o viață activă pentru mai mult timp.

Citește articolul complet

Sănătate

Pericolului rezistenței la antibiotice. De ce medicamentele care salvează vieți ar putea deveni tot mai puțin eficiente

Publicat

în

Pericolului rezistenței la antibiotice. De ce medicamentele care salvează vieți ar putea deveni tot mai puțin eficiente

România continuă să se confrunte cu o problemă serioasă în ceea ce privește utilizarea antibioticelor și răspândirea bacteriilor rezistente la tratamente. Deși aceste medicamente sunt esențiale în combaterea infecțiilor bacteriene, administrarea lor necorespunzătoare contribuie la apariția unor bacterii tot mai greu de tratat. Datele europene arată că țara noastră are încă mult de recuperat în lupta împotriva rezistenței antimicrobiene.

Problema nu este una care privește exclusiv spitalele sau sistemul medical. Utilizarea antibioticelor fără recomandarea medicului, întreruperea tratamentului înainte de termen sau administrarea acestor medicamente pentru răceli și viroze sunt practici care pot contribui la agravarea fenomenului.

România, printre țările care consumă prea multe antibiotice

Potrivit datelor publicate de Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC), consumul de antibiotice în România a scăzut foarte puțin în 2024 față de nivelul de referință din 2019.

Mai exact, consumul a ajuns la 25,2 doze zilnice definite la 1.000 de locuitori pe zi, față de 25,8 în 2019. Scăderea este de numai 2%, în condițiile în care obiectivul european pentru 2030 presupune o reducere de 27%.

Un alt indicator îngrijorător este ponderea antibioticelor din categoria „Access”, recomandate ca primă sau a doua opțiune pentru tratarea infecțiilor frecvente. În România, acestea reprezentau 49% din consumul total în 2024, sub nivelul de 52,8% înregistrat în 2019 și departe de ținta europeană de cel puțin 65%.

Aceste cifre arată că nu este suficient să reducem cantitatea de antibiotice utilizate. Contează foarte mult și alegerea medicamentului potrivit, în funcție de infecție și de recomandarea specialistului.

Bacterii tot mai rezistente la tratamentele disponibile

Consecințele utilizării necorespunzătoare a antibioticelor se văd și în evoluția infecțiilor provocate de bacterii rezistente.

Datele ECDC pentru 2024 indică o creștere importantă a incidenței unor infecții grave din România. În cazul infecțiilor sanguine provocate de Escherichia coli rezistentă la cefalosporine de generația a treia, indicatorul a crescut cu 53,2% față de 2019.

Și mai îngrijorătoare este evoluția infecțiilor sanguine cu Klebsiella pneumoniae rezistentă la carbapeneme, o clasă importantă de antibiotice utilizată inclusiv în tratarea unor infecții severe. Incidența estimată a crescut de la 7,12 cazuri la 100.000 de locuitori în 2019 la 20,31 în 2024.

Rezistența antimicrobiană apare atunci când microorganismele dezvoltă capacitatea de a supraviețui tratamentelor care, în mod normal, ar trebui să le distrugă sau să le împiedice dezvoltarea. În aceste condiții, infecțiile pot deveni mai dificil de tratat, pot necesita medicamente mai puternice și spitalizări mai lungi.

Antibioticele nu tratează răcelile și gripa

Una dintre cele mai frecvente greșeli este administrarea antibioticelor pentru infecții virale. Răceala, gripa și majoritatea episoadelor de durere în gât sunt provocate de virusuri, iar antibioticele nu acționează asupra acestora.

Specialiștii recomandă ca antibioticele să fie administrate numai la indicația medicului, în doza și pe durata stabilite. Medicamentele rămase de la tratamente anterioare nu trebuie folosite din proprie inițiativă și nici oferite altor membri ai familiei.

De asemenea, un tratament nu trebuie modificat sau întrerupt fără recomandarea medicului, chiar dacă simptomele par să se amelioreze.

Rezistența la antibiotice nu înseamnă că organismul uman devine rezistent la medicamente, ci că bacteriile își dezvoltă mecanisme prin care pot supraviețui tratamentului.

O problemă care poate afecta generațiile viitoare

Rezistența antimicrobiană este considerată una dintre marile provocări de sănătate publică la nivel mondial. Dacă fenomenul continuă să se extindă, inclusiv intervențiile chirurgicale, transplanturile și tratamentele care slăbesc sistemul imunitar pot deveni mai riscante, deoarece infecțiile apărute în aceste situații vor fi mai greu de controlat.

România are în față un obiectiv dificil până în 2030: reducerea consumului de antibiotice, îmbunătățirea modului în care sunt prescrise și limitarea răspândirii bacteriilor rezistente.

Dincolo de măsurile luate de autorități și de personalul medical, responsabilitatea începe și cu fiecare pacient. Antibioticele trebuie folosite doar atunci când sunt necesare. Altfel, medicamentele care au salvat milioane de vieți riscă să își piardă treptat eficiența.

Citește articolul complet

CELE MAI CITITE

Astăzi
7 zile
30 de zile
⇧