Politică
PMP-iştii brăileni strâng semnături pentru abrogarea pensiilor speciale
• este vorba despre o iniţiativă legislativă prezentată deja de parlamentarii PMP privind abrogarea pensiilor speciale şi redistribuirea banilor pentru majorarea pensiilor veteranilor de război, văduvelor acestora şi soldaţilor români care au luat sau vor lua parte la teatre de război • preşedintele PMP Brăila, Viorel Botea, speră să strângă 10.000 de semnături în primele 2 luni • la nivel naţional se încearcă strângerea a 2,5 milioane de semnături
Membrii PMP Brăila demarează strângerea de semnături în cadrul campaniei “Pensiile speciale sunt un furt”. Preşedintele popularilor brăileni, Viorel Botea a susţinut o conferinţă de presă pentru a anunţa faptul că parlamentarii partidului său au depus deja o iniţiativă privind abrogarea pensiilor speciale şi redistribuirea banilor pentru majorarea pensiilor veteranilor de război, văduvelor acestora şi soldaţilor români care au luat parte sau vor participa la teatre de război, demers care are nevoie şi de sprijin din partea românilor. Mai exact, aceştia şi-au propus să adune 2,5 milioane de semnături la nivel naţional şi cel puţin 10.000 în judeţul şi municipiul Brăila.
“Iniţiativa PMP solicită abrogarea pensiilor speciale necontributive. A pensiilor care sunt date anumitor categorii speciale de persoane, deşi acestea nu au contribuit la noile pensii pe care dumenealor le primesc. Iniţiativa PMP doreşte în acelaşi timp să recompenseze sacrificiile invalizilor, veteranilor, văduvelor de război şi a celor care au participat în Războaiele Mondiale. Oameni care în momentul de faţă sunt în număr destul de mic. Dacă facem un calcul -, şi noi PMP l-am realizat -, de exemplu în luna mai erau undeva la 66.000 persoane care ar fi trebuit să primească acest tip de pensii speciale, iar după numai 3 luni s-a ajuns la un număr în jur de 63.000 de oameni. Deci scăderea este dramatică, şi se datorează evident vârstei pe care o au aceste persoane. De asemenea, dorim să fie recompensat sacrificiul personalului Armatei Române participant la acţiunile militare curente, în teatrele de operaţiuni şi ale urmaşilor acestora”, a declarat Botea.
Sursa citată a dat câteva exemple pentru a demonstra că pensiile speciale nu sunt în regulă şi că trebuie abrogate, punctând că membrii Corpului Diplomatic şi Consular primesc 5.483 lei, funcţionarii publici parlamentari primesc 3.811lei, dar a amintit şi despre pensiile exagerate pentru parlamentari, avocatul poporului, etc
Ce creşteri propun PMP-iştii
Mergând pe aceeaşi linie, Botea a dorit să sublinieze că în 2017 numărul beneficiarilor pensiilor I.O.V.R. a fost de 9 ori mai mic decât al celor care au beneficiat de pensii speciale, ceea ce i se pare dureros.
“Cei cu pensii speciale primesc fonduri de 5 ori mai mari decât eroii neamului! Adică lucrurile nu sunt deloc în ordine. Legislaţia în vigoare nu asigură, sub nicio formă, un trai decent eroilor neamului care au luptat în Cele Două Războaie Mondiale. Şi vă dau exemplul invalizilor de război care în momentul de faţă sunt doar 117 oameni şi primesc 259 lei pensie. Prin iniţiativa care dorim noi să fie votată în Parlament, se solicită ca aceste persoane să primească 8.324 lei. De asemenea, în momentul de faţă cei care au grad de invaliditate 2 primesc 231 lei, iar noi solicităm să primească 6.243 lei. Veteranii de război care sunt în număr de 7.042 de oameni primesc 161 lei, noi solicităm să primească 2.081 lei. Ne referim şi la văduvele de veterani de război care sunt 59.268 şi primesc 80 lei. Solicităm să primească 1.041 lei”, a declarat Botea.
Sursa citată a mai vorbt şi despre necesitatea de a-i recompensa pe cei care au luat sau care vor lua parte la teatre de război, amintind că ultima oară s-a întâmplat acest lucru în cazul Batalionului 26 Infanterie “Neagoe Basarab” în Afganistan, când 190 de militari au fost răniţi. Aceştia, dar şi cei 1.500 de români prezenţi acolo ar trebui să primească o recunoaştere, a adăugat Botea, lucru pe care PMP îl propune.
“În primul rând, legislaţia în vigoare care reglementează recunoaşterea meritelor personalului Armatei, participant la misiuni, în teatre de război, spune că realizează venituri mai mici de 35% din câştigul salariului mediu brut. În consecinţă, iniţiativa PMP elimină condiţionarea acordării indemnizaţiilor urmaşilor eroilor căzuţi la datorie în teatrele de operaţiuni, de realizare a unor venituri mai mici decât 35% din câştigul salarial brut”, a adăugat acesta.
În ceea ce priveşte sursa de finanţare, Botea a precizat că acoperirea creşterii cheltuielilor cu recompensele eroilor neamului, s-ar putea face din banii rezultaţi în urma abrogării pensiilor speciale.
Liderul PMP Brăila a precizat că membrii şi simpatizanţii partidului vor aduna semnături atât în municipiu cât şi în judeţ, mergând pe stradă, apelând la prieteni. De asemenea, începând din 8 noiembrie, acesta a precizat că la sediul PMP de pe strada Mihai Eminescu nr. 33-35, cei interesaţi vor putea semna în fiecare joi seară în intervalul 17:00 – 20:00, dar şi marţi şi miercuri dimineaţa între 10:00 – 12:00.
“Sperăm ca într-o lună şi jumătate – două luni să strângem cel puţin 10.000 de semnături pentru a demonstra că şi Brăila vrea să facă ceva pentru cetăţenii României şi pentru cei care au luptat şi luptă pentru ţară. Iniţiativa deja a fost prezentată în Parlament. Pe baza acestor semnături sperăm să determinăm parlamentarii să voteze această iniţiativă a PMP”, a conchis sursa citată.
Politică
Noi reguli pentru gratuitățile la transport acordate pensionarilor și veteranilor de război
Pensionarii, veteranii de război și văduvele de război vor putea beneficia în continuare de gratuități și reduceri la transport, însă modul în care își vor dovedi aceste drepturi urmează să fie modernizat. Camera Deputaților a adoptat un proiect de lege, votat și de deputatul PSD Doinița Ciocan, care introduce verificarea electronică a documentelor prin cod QR sau cod de bare.
Modificările urmăresc simplificarea procedurilor prin care beneficiarii își pot exercita drepturile de transport, dar și reducerea fraudelor și a birocrației.
Deputatul PSD Doinița Ciocan a anunțat prin intermediul unei postari pe pagina personală Facebook că: „În Camera Deputaților am votat, pe 18 noiembrie 2026, proiectul de lege care modernizează sistemul de acordare și verificare a drepturilor de transport pentru pensionari, veterani de război și văduve de război- PL-x nr. 594/2026.”
Doinița Ciocan explică care sunt avantajele noilor modificări
Concret, pensionarii vor putea prezenta talonul de pensie pentru a dovedi că au dreptul la călătorii gratuite sau cu reducere. Documentul va include un cod QR sau un cod de bare, care va permite verificarea electronică a eligibilității.
În cazul pensionarilor militari, dovada dreptului se va face cu talonul de plată a drepturilor emis de instituția care le achită pensia.
Veteranii de război și văduvele de război vor putea face dovada dreptului la gratuități cu ajutorul legitimației de veteran, care va permite, la rândul său, verificarea electronică.
Aceștia vor putea beneficia de transport gratuit pe calea ferată, cu mijloace de transport auto sau pe căile fluviale, având posibilitatea de a alege varianta de deplasare.
Când intră în vigoare noile reguli
Doinița Ciocan precizează că drepturile de transport nu sunt eliminate și că modificările vizează exclusiv modul în care beneficiarii le dovedesc și le utilizează.
Scopul este simplificarea procedurilor, reducerea birocrației, prevenirea fraudelor și introducerea unui sistem digital de verificare a documentelor. Legea nu se aplică însă imediat. Aceasta trebuie să parcurgă etapele constituționale pentru promulgare și publicare în Monitorul Oficial, iar noile prevederi vor produce efecte după intrarea în vigoare.
Politică
Liderul AUR Brăila, deputatul Florin Cîrligea, de acord cu majorarea plafonului plăților numerar de la 5.000 la 50.000 lei pe zi
• este vorba despre un proiect de lege propus de parlamentarii AUR care a fost adoptat pe 18 noiembrie în Camera Deputaților (for decizional) • inițiativa a primit 173 de voturi • deputatul Florin Cîrligea a declarat că este un lucru absolut normal, deoarece pragul de 5.000 lei zilnic era foarte mic pentru societățile comerciale • acesta a precizat că respectivul prag fusese fixat în așa fel încât să existe un avantaj pentru bănci și nu pentru firme • și deputatul AUR Mihail Neamțu sublinia într-o postare recentă pe site-urile de socializare că păstrarea tranzacțiilor numerar reprezintă o garanție a libertății cetățenilor
Parlamentarii AUR au obținut o victorie în Parlament în privința majorării plafonului zilnic pentru plățile și încasările în numerar. Mai precis, de la 5.000 lei la 50.000 lei pe zi. Proiectul de lege a fost inițiat de deputatul Gabriel Florea de la AUR și în data de 18 noiembrie a fost adoptat cu 173 de voturi în Camera Deputaților (for decizional la acest proiect).
Inițiativa modifică Legea nr. 70/2015 și instituie plafonul unic zilnic de 50.000 lei pentru încasările și plățile în numerar între firme, precum și între acestea și persoane fizice, după cum a relatat presa centrală.
Contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” în legătură cu acest subiect, președintele AUR Brăila, deputatul Florin Cîrligea, a apreciat că măsura este mai mult decât binevenită, punctând că este un lucru normal, în condițiile în care piața arată astăzi complet diferit față de acum câțiva ani.
”Da, proiectul AUR a trecut! Este o chestie normală. Pentru că fiecare face cu banii lui ce dorește. Și este mult mai ușor pentru societăți, pentru că 5.000 lei era o sumă mult prea mică. Mă refer la plafoanele de casă și la tot ce însemna… Cu 5.000 lei ce mai cumpărai în ziua de azi?! O societate care avea 7-8 puncte de lucru împrăștiate prin toată țara, nu putea să cumpere decât de 5.000 lei pe zi, utilizând cash, dar pe toată țara! Și mai sunt exemple. Mai ales la magazine”, a declarat Cîrligea.
Păstrarea tranzacțiilor cu numerar reprezintă garanția libertății
Este opinia deputatului AUR Mihail Neamțu, care a publicat recent pe rețelele de socializare un comunicat legat de propunerea partidului din care face parte. Acesta explica faptul că prin utilizarea sistemului de plată cu card de către cetățeni, organele statului capătă un control mult prea mare asupra vieții tuturor.
”De ce păstrarea tranzacțiilor cu numerar sunt garanția libertății? Pentru că nu e treaba Statului să-și monitorizeze cetățenii. Dimpotrivă. E obligația cetățenilor să-și monitorizeze birocrații și clasa conducătoare. Nu doar în China, ci și-n Occident există un sofisticat sistem de control al vieții private. Orice informație personală cu amprentă digitală poate deveni publică, la cererea justificată sau nejustificată a reprezentanților Statului. În timpul pandemiei, Guvernul canadian a interzis accesul multor șoferi-protestatari la propriul cont bancar. Prin dispariția banului tangibil («cash»), asistăm la moartea vieții private. Abuz? Discriminare? Mai mult: o formă de tiranie. Există, evident, și argumente practice în favoarea tranzacțiilor «cash». Uneori n-ai semnal la telefon și nici conexiune Wifi.
Alteori vine furtuna și cade curentul. Cum vei face tranzacții dacă n-ai o baterie încărcată? Mergeți apoi la piață pentru a cumpăra un kilogram de struguri. Vă așteptați la tranzacții online? Dați o fugă la țară și veți descoperi milioane de români cumsecade care n-au acces imediat la un bancomat. E vina lor? Trebuie să ducem un ATM chiar și-n ultimul cătun? Plata cash nu implică nicio taxă, spre deosebire de tranzacțiile digitale care presupun, adesea, costuri de procesare. Tranzacțiile non-coercitive cu numerar sunt imediate și finale, fără niciun fel de întârziere. Sunt o mie de motive pentru a proteja plata cash. Doar mințile bolnave doresc o schimbare de dragul schimbării. Doar satrapii vor să restrângă spațiul de mișcare al omului liber”, declara Neamțu pe Facebook.
Întrebat în legătură cu opinia colegului său, Florin Cîrligea a precizat că într-adevăr oamenii ar trebui să aibă libertate totală atunci când vine vorba despre utilizarea veniturilor pe care le au și le dețin în mod legal.
Acesta a afirmat că măsura privind pragul de 5.000 lei, în opinia sa, a venit în sprijinul băncilor și nu pentru combaterea evaziunii fiscale, așa cum s-a declarat.
”Corect! Așa și este! Atât timp cât sunt banii omului nu poți să îi impui tu în ce fel să îi folosească! Și repet, suma era infimă: 5.000 lei! Oricum nu era o mare realizare pragul ăsta, iar evaziunea nu este de aici sub nicio formă. Era făcută pentru bănci. Știți, au scumpit Ordinele de Plată de la 3 lei la 8 lei/OP. Acum doi ani, un OP era taxat cu 3 lei, acum este taxat cu 8 lei. Dacă aveai 850 lei este 8 lei. Nu se poate! Este enorm! Nu e în funcție de valoare. E sumă fixă. Vă dau un exemplu: ai o societate cu 10 puncte de lucru. Se fac vânzări de 400 lei, 600 lei. Dacă depășeai 5.000 lei… Gata! Ăla erai!
Iar dacă aveai 10 ordine de plată de câte 500 lei, 80 lei îți luau băncile. Adică 1 și ceva la sută. Este enorm de mult! De aceea, eu așa cred, că la momentul respectiv a fost făcută pentru bănci. Treaba cu «lupta împotriva evaziunii» este așa de speriat lumea. Că «domnule, ce luptăm noi împotriva evaziunii»!! Hai să fim serioși, nu aici este evaziunea!”, a conchis Cîrligea.





















