Social
Peste 3.600 de brăileni au emigrat anul trecut
• statisticile anului 2017 arată că au plecat definitiv 370 de brăileni şi de 8,8 ori mai mulţi au emigrat temporar • dacă mai punem peste asta şi sporul negativ al populaţiei din judeţul nostru se conturează un tablou sumbru • la nivelul regiunii de dezvoltare din care facem parte, Constanţa şi Galaţiul sunt principalele judeţe-sursă, din care pleacă cei mai mulţi români
Cele mai recente date statistice făcute publice de către INS (Institutul Naţional de Statistică), aferente întreg anului 2017, arată clar că în perioada analizată au emigrat circa 220.000 de români. Dacă mai adăugăm sporul natural negativ al populaţiei, rămânem doar 19,5 milioane, iar îmbătrânirea demografică continuă să se accentueze, după cum avertizează specialiştii.
Vestea şi mai proastă este că cei mai mulţi dintre cei care au ales să plece anul trecut (peste 17%) sunt din grupa de vârstă 25-29 de ani, iar al doilea val ca dimensiune (14,5%) face parte din grupa de vârstă 20-24 de ani. Adică fix din grupele de vârstă din care preferă să se alimenteze piaţa muncii din România.
În ce priveşte judeţul nostru, datele celor de la INS arată că anul trecut au ales să emigreze definitiv (adică au părăsit domiciliul stabil din Brăila şi l-au mutat în altă ţară) 370 de brăileni. Mult mai mulţi au fost însă cei care au emigrat temporar (adică au părăsit pentru o perioadă mai mare de 12 luni domiciliul din Brăila pentru a-l stabili în altă ţară) şi anume 3.255 brăileni.
Dacă ne uităm la nivel de regiune de dezvoltare din care facem parte, vom observa că, per ansamblu, avem 3.034 emigranţi definitivi şi încă 26.658 emigranţi temporar. Ca număr de persoane, judeţele în care se înregistrează intens acest fenomen sunt Galaţi de unde au plecat 6.382 persoane (878 emigranţi definitivi) şi Constanţa cu 8.336 persoane (883 emigranţi definitivi).
Una peste alta, România continuă să fie o ţară sursă de emigrare, fenomenul constituind cea de a doua cauză principală a reducerii populaţiei ţării, îmbătrânirea populaţiei fiind principala cauză. Din păcate, şi Brăila este intens afectată de scăderea natalităţii, care natalitate a scăzut la rândul ei din cauza emigraţiei dar şi a schimbării modului de viaţă. Multe dintre femei pun pe primul loc cariera şi amână momentul aducerii pe lume a unui copil. Plecarea multor tineri din mediul rural către cel urban (migraţia internă) a condus, pe de o parte, la abandonarea comportamentului demografic tradiţional procreativ şi, pe de altă parte, la trecerea la un nou comportament demografic, mult mai puţin procreativ. Astfel, spun specialiştii, s-a produs o accentuare a îmbătrânirii demografice în mediul rural şi un decalaj între cele două medii (urban/rural). Fenomenul de părăsire a ţării, în principal de către populaţia tânără şi adultă care încearcă astfel să obţină câştiguri mai mari pentru a avea o situaţie financiară care să-i permită o viaţă mai confortabilă, a condus la accelerarea procesului de îmbătrânire demografică în România. Dacă ne uităm la evoluţia pe judeţe a acestui fenomen, Teleorman este de departe campionul, cu aproape 33% din populaţie având peste 60 de ani, în timp ce Vâlcea, Brăila şi Buzău sunt următoarele “cele mai îmbătrânite” judeţe. La capătul opus găsim Ilfovul, Iaşiul, Timişul şi Satu Mare unde ponderea seniorilor nu trece de 22%.
Social
Premierul garantează că pensiile vor crește în 2027. Ce majorare este luată în calcul și când vor afla pensionarii procentul
Pensiile românilor vor crește în 2027, după doi ani în care valoarea punctului de pensie a fost menținută la același nivel. Asigurarea a fost dată luni, 16 noiembrie, de premierul Luca Niculescu, care a declarat că garantează majorarea veniturilor pensionarilor. Șeful Guvernului nu a precizat însă cu cât vor crește pensiile, deși în spațiul public este vehiculat un procent de 7,3%.
Întrebat dacă garantează o majorare de 7,3% începând de anul viitor, premierul a răspuns: „Garantez că vor crește pensiile”.
Luca Niculescu a precizat și că proiectul bugetului de stat pentru 2027 ar urma să fie pregătit până la sfârșitul acestui an. Stabilirea procentului de indexare depinde însă de calculele Ministerului Finanțelor și de posibilitățile bugetare ale României.
De unde vine procentul de 7,3% vehiculat pentru pensii
Cifra de 7,3% a fost avansată de ministrul Muncii, Florin Manole, care consideră că aceasta ar putea reprezenta nivelul indexării pensiilor în 2027.
Ministrul a explicat că procentul are legătură cu mecanismul prevăzut de lege, care stabilește majorarea anuală a valorii punctului de referință în funcție de rata medie anuală a inflației și de o parte din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut.
Manole a subliniat însă că 7,3% este o estimare și nu o decizie adoptată de Guvern. Procentul final trebuie calculat pe baza datelor statistice și discutat cu premierul și ministrul Finanțelor.
În ultimii doi ani, mecanismul de indexare a fost suspendat prin măsurile fiscal-bugetare adoptate de autorități. Astfel, pensionarii nu au beneficiat de majorările anuale care ar fi trebuit să țină cont de evoluția prețurilor și a salariilor.
Ministrul Muncii consideră că reluarea indexării este necesară atât pentru protejarea puterii de cumpărare a pensionarilor, cât și pentru susținerea consumului, afectat de scăderea veniturilor reale.
Când ar putea intra în vigoare majorarea
Premierul a vorbit anterior despre posibilitatea ca indexarea să se aplice de la 1 ianuarie 2027, dar a evitat să confirme o dată și un procent înainte de finalizarea calculelor bugetare.
Casa Națională de Pensii Publice a transmis că este pregătită să aplice o eventuală majorare de la începutul anului viitor, însă are nevoie de un act normativ care să stabilească în mod clar procentul.
Președinta instituției, Valentina Robu, a explicat că emiterea taloanelor de pensie cu noile valori presupune o activitate administrativă care necesită timp. Din acest motiv, autoritățile trebuie să adopte din timp documentul care va reglementa indexarea.
Așadar, deși premierul a dat asigurări că pensiile vor crește în 2027, pensionarii nu cunosc încă valoarea exactă a majorării și nici data la care aceasta va fi aplicată. Procentul de 7,3% rămâne o variantă susținută de ministrul Muncii, dar decizia finală va fi luată în cadrul pregătirii bugetului pentru anul viitor.
Social
Ajutor de iarnă de până la 1.200 de lei pentru românii vulnerabili. Cine ar putea primi banii și în ce condiții
Românii cu venituri mici ar putea primi un ajutor financiar de până la 1.200 de lei în sezonul rece 2026-2027. O inițiativă legislativă depusă în Parlament propune acordarea unui sprijin suplimentar pentru pensionarii cu venituri reduse, familiile monoparentale, persoanele cu dizabilități și beneficiarii venitului minim de incluziune.
Proiectul, denumit „Legea iernii”, prevede acordarea banilor o singură dată în fiecare sezon rece, pentru acoperirea cheltuielilor cu încălzirea locuinței, alimentele, medicamentele și alte necesități. Valoarea ajutorului ar urma să fie stabilită în funcție de categoria beneficiarului și de veniturile realizate.
Inițiativa a fost depusă la Senat pe 4 noiembrie 2026, sub numărul B620/2026, de parlamentari AUR. La data de 17 noiembrie, proiectul figura în evidențele Senatului ca fiind înregistrat pentru dezbatere. Așadar, măsura nu este încă în vigoare, iar acordarea banilor depinde de adoptarea legii și parcurgerea etapelor legislative.
Cine ar putea beneficia de ajutorul de până la 1.200 de lei
Propunerea legislativă se adresează mai multor categorii de persoane considerate vulnerabile din punct de vedere economic.
Prima categorie vizată este reprezentată de persoanele vârstnice care au împlinit 65 de ani și au venituri nete lunare de cel mult 1.800 de lei. Pentru cei care locuiesc singuri, plafonul se aplică venitului individual, iar pentru cei care locuiesc împreună cu alte persoane, venitul este raportat la fiecare membru al gospodăriei.
De asemenea, ar putea beneficia de sprijin:
- Familiile monoparentale, cu venituri nete de maximum 1.800 de lei pe membru de familie;
- Persoanele încadrate în grad de handicap grav sau accentuat, cu venituri care nu depășesc 1.800 de lei;
- Persoanele care beneficiază de venitul minim de incluziune, în condițiile prevăzute de legislație.
Pentru stabilirea eligibilității, veniturile nete ar urma să fie calculate ca medie a veniturilor realizate în cele trei luni calendaristice anterioare depunerii cererii.
Proiectul introduce și anumite restricții. Nu ar urma să fie eligibile persoanele care obțin venituri brute mai mari de 2.000 de lei lunar din anumite surse, precum chirii, arendă, dobânzi, dividende sau alte active generatoare de venituri. Sunt prevăzute și excluderi pentru persoanele sancționate în ultimii trei ani pentru declarații false depuse în vederea obținerii unor beneficii sociale.
Ce sume ar putea primi pensionarii și familiile vulnerabile
Ajutorul financiar nu ar avea aceeași valoare pentru toți beneficiarii. Proiectul stabilește mai multe praguri, în funcție de venituri și de situația familială.
Astfel, sprijinul financiar propus ar fi următorul:
- 1.000 de lei pentru persoanele vârstnice vulnerabile cu venituri de cel mult 1.300 de lei;
- 800 de lei pentru persoanele vârstnice vulnerabile cu venituri de peste 1.300 de lei;
- 1.200 de lei pentru familiile monoparentale cu venituri de maximum 1.000 de lei pe membru de familie;
- 900 de lei pentru familiile monoparentale cu venituri de peste 1.000 de lei pe membru;
- 1.000 de lei pentru persoanele cu dizabilități grav sau accentuat;
- 600 de lei pentru beneficiarii venitului minim de incluziune.
Sprijinul ar urma să fie acordat o singură dată în fiecare sezon rece. În cazul familiilor și gospodăriilor, regula generală este acordarea unui singur ajutor, indiferent de numărul membrilor care îndeplinesc condițiile. Pentru persoanele cu dizabilități este prevăzută acordarea individuală a sprijinului.
Cum se cumulează ajutorul cu banii pentru încălzirea locuinței
O prevedere importantă îi privește pe românii care beneficiază deja de ajutorul pentru încălzirea locuinței.
Potrivit proiectului, valoarea cumulată a ajutorului pentru încălzire aferent întregului sezon rece și a noului sprijin financiar nu ar trebui să depășească, de regulă, 1.500 de lei.
În cazul în care diferența rezultată din aplicarea acestui plafon ar fi mai mică de 300 de lei, beneficiarul ar urma să primească totuși un sprijin sezonier de 300 de lei.
Important este că noua măsură nu ar conduce la diminuarea sau suspendarea ajutorului pentru încălzire acordat în baza legislației existente.
De asemenea, banii primiți prin acest mecanism ar fi neimpozabili și nu ar urma să fie luați în calcul la stabilirea altor drepturi de asistență socială.
Cum ar putea fi solicitați banii și când s-ar face plata
Dacă proiectul va fi adoptat în forma propusă, persoanele eligibile vor trebui să depună o cerere și o declarație pe propria răspundere privind veniturile, bunurile deținute și componența familiei sau gospodăriei.
Documentele ar urma să fie depuse la serviciul public de asistență socială din cadrul primăriei localității de domiciliu.
Termenul general propus pentru depunerea cererilor este 1 decembrie al fiecărui an. Pentru sezonul rece în curs la momentul intrării în vigoare a legii este prevăzută o excepție, cererile putând fi depuse până la încheierea sezonului rece.
Primarul ar avea la dispoziție cel mult 30 de zile pentru soluționarea solicitării, iar decizia de aprobare sau respingere ar trebui comunicată în maximum cinci zile de la emitere.
Plata ajutorului ar urma să se facă într-o singură tranșă, prin agențiile teritoriale pentru plăți și inspecție socială, în cel mult 30 de zile de la comunicarea dispoziției de acordare.
Ajutorul nu este încă aprobat. Ce urmează în Parlament
Deși propunerea a fost depusă la Senat, aceasta nu reprezintă deocamdată o măsură adoptată de statul român.
Proiectul B620/2026 trebuie să parcurgă procedura parlamentară, să fie dezbătut și votat în cele două Camere, iar ulterior să ajungă la promulgare și publicare în Monitorul Oficial.
Inițiatorii au solicitat adoptarea în procedură de urgență, însă acest lucru nu înseamnă că ajutorul va fi acordat automat în această iarnă.
Pentru românii care se încadrează în categoriile vizate, urmărirea parcursului legislativ este importantă, deoarece aprobarea proiectului ar putea aduce un sprijin financiar suplimentar într-o perioadă în care cheltuielile gospodăriilor cresc considerabil.























