Sănătate
Pericolul din spitale
• anul trecut și anul acesta, spitalele din Brăila au raportat 580 de cazuri de infecții intraspitalicești • cele mai multe, respectiv 494, au fost înregistrate la Spitalul Clinic Județean de Urgență Brăila, cea mai mare unitate spitalicească din județ • una dintre cele mai frecvente infecții dobândite intraspitalicesc a fost cea cu bacteria Clostridium difficile • celelalte cazuri au fost raportate de spitalele TBC, Psihiatrie și Spitalul Paliativ ”Veneția” • ”Trebuie identificate cauzele și nu neapărat vinovații”, a atras atenția managerul Spitalului de Pneumoftiziologie din Brăila
Spitalele din Brăila au raportat aproape 600 de infecții nosocomiale la nivelul anului 2021 și până în prezent, potrivit unor informații transmise de către Direcția de Sănătate Publică (DSP) Brăila. Astfel, cele mai multe infecții asociate asistenței medicale (IAAM) au fost raportate anul acesta, respectiv 333 de cazuri, majoritatea la Spitalul Clinic Județean de Urgență (SCJU) Brăila, unde au fost înregistrate 284. Aici, cele mai multe infecții au fost cu bacteria Clostridium difficile. Celelalte cazuri de IAAM au fost raportate la Spitalul de Pneumoftiziologie (TBC) Brăila – 28, Spitalul de Psihiatrie ”Sf. Pantelimon” – 14 și Spitalul Paliativ ”Veneția” – 7.
În ceea ce privește situația de anul trecut, când vizitele în spitale erau restricționate din cauza pandemiei de Covid-19, au fost înregistrate 247 de cazuri de infecții nosocomiale în unitățile spitalicești din municipiul Brăila, mai puține cu 86 față de anul acesta. Vorbim, mai exact, de 210 cazuri raportate la SCJU Brăila și 37 de infecții înregistrate în alte unități spitalicești din oraș, după cum urmează : Spitalul TBC – 12, Spitalul de Psihiatrie – 5 și Spitalul Paliativ ”Veneția” – 20. Din nou, una dintre cele mai frecvente infecții dobândite intraspitalicesc a fost cea cu bacteria Clostridium difficile, după cum arată raportul DSP Brăila, pus la dispoziție redactorilor ”Obiectiv-Vocea Brăilei”.
Conform specialiștilor, infecția cu Clostridium difficile este una dintre cele mai severe perturbări ale florei intestinale și apare de obicei la persoanele care iau antibiotice, nejustificat în multe cazuri. Aceste antibiotice distrug flora intestinală normală, care are rol de protecție a intestinului și ajută la digestie, dar nu distrug și Clostridium difficile, care este mai rezistent. În majoritatea cazurilor, Clostridium provine din propriul intestin, el înmulțindu-se exagerat după distrugerea celorlalți microbi prin antibiotice. Transmiterea acestui bacil se face pe cale fecal-orală, prin mâini murdare, sursele de infecție fiind variate. Prezent în flora microbiană normală a intestinului subțire, Clostridium difficile produce infecție manifestată doar în anumite condiții, cele mai frecvente fiind: consumul excesiv de antibiotice, care distrug flora intestinală normală și favorizează dezvoltarea de specii bacteriene rezistente la majoritatea antibioticelor folosite în mod uzual; imunosupresia; intervenții chirurgicale la nivelul tubului digestiv, de excludere/ rezecție a unor segmente de tub digestiv din tranzitul digestiv normal și crearea unor condiții favorabile dezvoltării acestuia; tratamentul cu citostatice sau administrarea de laxative în exces.
Manifestările clinice ale infecției cu Clostridium difficile sunt variate, de la forme ușoare de boală diareică acută până la colită pseudomembranoasă și megacolon toxic. Uneori, evoluția negativă a infecției poate duce la decesul pacientului. Există însă mult mai multe tipuri de infecții asociate asistenței medicale, care pot fi letale, un exemplu recent fiind chiar tragedia din Spitalul Județean Mureș, unde cinci pacienți aflați la ATI au decedat din cauza condițiilor improprii din spital. Mai exact, din cauza unor germeni cu rezistență mare la antibiotice, respectiv Pioceanic și Acinetobacter, conform precizărilor făcute, în presa centrală, de către secretarul de stat în Ministerul Sănătății, Adriana Pistol.
Din păcate, de-a lungul timpului, problema infecțiilor nosocomiale din România a fost drastic subevaluată, majoritatea spitalelor raportând cifre mult mai mici de IAAM. În 2020, de exemplu, Ministerul Sănătății anunța, oficial, că au fost raportate la nivel național 4.814 infectii nosocomiale, mai puține față de 2019. Doar că cifrele avansate de Ministerul Sănătății, la acea dată, nu au coincis deloc cu cele transmise de Institutul Național de Sănătate Publică, care a raportat în 2020 – 23.208 infecții și în 2019 – 23.312, iar acesta este doar un exemplu.
”Nu poți să faci să dispară acest tip de infecție! N-ai cum.”
De ce se ajunge aici și care sunt soluțiile pentru un control cât mai bun al infecțiilor nosocomiale? Unul dintre managerii spitalelor din Brăila care au raportat infecții nosocomiale ne-a mărturisit că problema este una cât se poate de complexă, dar care poate fi ținută sub control, dacă este asumată și nu ascunsă sub preș. ”Ani de zile, spitalele au evitat să povestească despre aceste infecții pentru că asta atrăgea sancțiuni (…) Problema este că, de fiecare dată când se întâmplă, lucrurile trebuie analizate cu înțelepciune. Trebuie identificate cauzele și nu neapărat vinovații. Nu neapărat trebuie să arătăm cu degetul către îngrijitoarea, infirmiera, către mai știu eu cine. Important este, dacă vrem să progresăm în chestiunea asta, să ne asumăm faptul că aceste infecții apar și să încercăm să identificăm cu luciditate cauzele și să vedem ce putem corecta în mecanismele de protecție pe care le-am avut până la momentul respectiv. Exemplu, acolo unde administrarea de antibiotice este crucială pentru vindecarea unei afecțiuni, așa cum se întâmplă cu tuberculoza, acele antibiotice afectează tractul digestiv și, implicit, creează o vulnerabilitate mai mare a pacienților la acest tip de infecții. Practic, n-ai cum să ții, decât cu foarte, foarte multă străduință, un echilibru, dar să spui că poți să obții zero (n.r – zero cazuri de infecții intraspitalicești), e o chestie iluzorie”, a explicat, pentru ”Obiectiv”, managerul Spitalului de Pneumoftiziologie din Brăila, Ștefan Sînpetru. Anul trecut, acest spital a înregistrat aproximativ 1.000 de pacienți internați în regim de spitalizare continuă și a raportat 12 cazuri de infecții nosocomiale. Anul acesta, 28 de cazuri, dar și numărul total al pacienților internați la spitalizare continuă a fost mult mai mare față de 2021, când pandemia a limitat numărul de paturi pentru păstrarea unei anumite distanțe între pacienți. Așadar, dacă tragem linie, aici au fost raportate în aproape 2 ani, 40 de infecții intraspitalicești. ”De fiecare dată când apare o situație de genul ăsta încercăm să ne dăm seama ce putea fi făcut mai bine. Niciodată n-am avut infecții din categoria celor de care ați întrebat, care să conducă la deces. Nu suntem în situația asta. Care este ținta pe care ne-o propunem? Crearea unor condiții, din ce în ce mai bune, pentru ca aceste infecții să poată să fi ținute sub control. Ele nu vor putea fi eradicate, pentru că sunt state care au un sistem sanitar mult mai bine așezat decât al nostru, dar care sunt în aceeași situație. Nu poți să faci să dispară acest tip de infecție! N-ai cum. O să vă dau un exemplu. Dacă de la un alt spital, și nu iau în discuție Spitalul județean, ajunge un pacient la noi, care la testare iese negativ, dar e purtător în derularea perioadei de incubație și, câteva zile mai târziu, urmare și a tratamentului cu antibiotice, se constată că are un Clostridium. În acea situație nu putem decât să constatăm care a fost evoluția situației, dar nu mi s-ar părea corect să ne asumăm noi o culpă pentru așa ceva, pentru că pacientul în cauză a venit deja colonizat. Deci, nu întotdeauna ajungi în situația de a avea o infecție intraspitalicească exclusiv din culpa spitalului unde ea a fost constatată. E un lucru de care trebuie ținut cont”, a mai adăugat Sînpetru. În același context, managerul a atras atenția că atât timp cât ne vom duce către culpabilizare și sancționare, tendința firească va fi să se ascundă numărul real al infecțiilor intraspitalicești. ”Atât timp cât vom admite că există și vom raporta cu explicarea exact a ceea ce a determinat apariția infecției, creând astfel posibilitatea ca și alții să ia seamă la greșelile noastre, noi la greșelile altora și așa mai departe. Dacă e o culpă, e o culpă, dar dacă apariția infecțiilor a fost determinată de anumite mecanisme care pot fi îmbunătățite, va fi un progres pentru toată lumea”, a mai spus managerul Spitalului TBC din Brăila. Întrebat cât de importantă este raportarea reală a infecțiilor intraspitalicești, acesta a răspuns fără echivoc. ”Este extrem de importantă, pentru că altcumva, neraportându-le, nu poți avea un control general bun asupra acestor infecții. Nici dacă le raportezi și nu prezinți și cazuistica, care să poată permite un schimb de experiență între spitale. Deci, raportarea să aibă inclusă și o prezentare a analizei situației. Adică am avut 10 infecții nosocomiale, din care una a fost din cauza faptului că am avut pacient colonizat și tot așa”, a conchis Ștefan Sînpetru.
Reprezentanții Spitalului Clinic Județean de Urgență Brăila, unitate care a raportat, în 2021 și 2022, aproape 500 de infecții nosocomiale, nu au putut fi contactați pentru a oferi un punct de vedere asupra acestei probleme de sănătate publică.
Sănătate
Glicemia, un test mic pentru o problemă mare. Diabetul nu așteaptă! Medicii vin în mijlocul comunității
• diabetul și obezitatea devin două dintre cele mai serioase provocări pentru sănătatea publică, iar medicii atrag atenția că prevenția nu mai poate fi amânată • cu ocazia Zilei Mondiale de Combatere a Diabetului, Revista Repere Medicale aduce în prim-plan această realitate printr-o amplă campanie de informare și testare gratuită, desfășurată la Galați, Brăila și Ianca, cu implicarea medicului diabetolog Dr. Cristina Chiriță-Voineag, doctor în Științe Medicale
Un test de glicemie poate dura doar câteva minute, însă informația pe care o oferă poate reprezenta începutul unui drum important către un diagnostic precoce și o viață mai sănătoasă. Pornind de la această realitate, Revista Repere Medicale organizează, cu prilejul Zilei Mondiale de Combatere a Diabetului, o amplă campanie de informare, educație pentru sănătate și testare gratuită, care va aduce prevenția mai aproape de comunitățile din Galați, Brăila și Ianca.
Un rol important în această campanie îl are dr. Cristiana Chiriță-Voineag, medic primar și doctor în Științe Medicale, care se implică frecvent în acțiuni de informare, educație pentru sănătate și prevenție, considerând că astfel de inițiative sunt esențiale pentru conștientizarea riscurilor asociate diabetului și obezității.
Prin participarea activă la întâlnirile cu publicul, medicul trage un semnal de alarmă asupra consecințelor unui stil de viață nesănătos și insistă asupra importanței depistării precoce a factorilor de risc, a controalelor medicale periodice și a adoptării unor obiceiuri sănătoase, subliniind că prevenția trebuie să înceapă înainte de apariția bolii, nu după instalarea acesteia.
Marcarea Zilei Mondiale de Combatere a Diabetului, sărbătorită anual pe 14 noiembrie, nu înseamnă doar o serie de evenimente dedicate unei afecțiuni cronice, ci reprezintă un prilej de a readuce în atenția publică o problemă medicală cu implicații profunde asupra sănătății individuale și colective. Diabetul zaharat continuă să fie una dintre marile provocări ale medicinei contemporane, iar asocierea tot mai frecventă cu obezitatea, sedentarismul și dezechilibrele metabolice impune o abordare complexă, în care prevenția și educația medicală trebuie să ocupe un loc central.
În spatele unui diagnostic de diabet se află, de multe ori, ani întregi în care factorii de risc au fost ignorați, controalele medicale au fost amânate, iar semnalele transmise de organism nu au primit atenția necesară. Tocmai de aceea, campaniile de screening și informare au o importanță deosebită: îi ajută pe oameni să-și cunoască starea de sănătate, să înțeleagă riscurile și să solicite ajutor medical înainte ca eventualele dezechilibre să evolueze către complicații.
Dr. Cristiana Chiriță-Voineag, implicare activă în promovarea prevenției
Unul dintre momentele importante ale campaniei va avea loc sâmbătă, 14 noiembrie, la Brăila Mall, unde brăilenii vor putea beneficia de testare gratuită a glicemiei și informații medicale de specialitate, sub îndrumarea șef lucrări dr. Cristiana Chiriță-Voineag, medic primar, doctor în Științe Medicale și șef de lucrări la disciplina Diabet, Nutriție și Boli de Metabolism din cadrul Facultății de Medicină și Farmacie a Universității ”Dunărea de Jos” din Galați.
Prezența medicului într-o astfel de campanie depășește cadrul unei simple acțiuni de testare. Este vorba despre o întâlnire directă între specialist și comunitate, într-un spațiu accesibil, în care oamenii pot primi informații medicale corecte, pot înțelege mai bine factorii care le influențează sănătatea și pot afla ce pași trebuie să urmeze atunci când rezultatele testărilor indică posibile probleme. Experiența clinică și activitatea universitară îi permit medicului să abordeze prevenția dintr-o perspectivă complexă, care îmbină practica medicală, cercetarea și educația. În cazul diabetului zaharat, această abordare este cu atât mai importantă cu cât boala nu trebuie privită exclusiv prin prisma valorilor glicemiei, ci în contextul întregului profil metabolic al pacientului. Un aspect asupra căruia specialistul atrage atenția în mod deosebit este legătura dintre obezitate și diabetul zaharat de tip II.
Excesul ponderal, în special acumularea grăsimii la nivel abdominal, favorizează apariția rezistenței la insulină, mecanism care poate conduce, în timp, la creșterea glicemiei și la instalarea diabetului. De aceea, evaluarea unei persoane nu trebuie să se oprească la o singură valoare. Glicemia, tensiunea arterială, colesterolul și trigliceridele sunt indicatori care trebuie urmăriți împreună, deoarece dezechilibrele lor pot indica un risc metabolic și cardiovascular crescut. Pentru Dr. Cristiana Chiriță-Voineag, asemenea acțiuni reprezintă și o oportunitate de a transmite un mesaj esențial: prevenția nu începe în cabinetul medicului, atunci când boala este deja instalată, ci în viața de zi cu zi, prin alegeri alimentare corecte, mișcare, monitorizare medicală și informare.
Diabetul și obezitatea, două probleme care nu mai pot fi privite separat
Tema centrală a campaniei a fost dezvoltată și în cadrul conferinței ”Diabetul zaharat și obezitatea: o asociere cu impact major asupra sănătății”, organizată de Revista Repere Medicale în data de 12 noiembrie 2026, începând cu ora 09:00, la Grădina Botanică din Galați. Evenimentul și-a propus să aducă împreună profesioniști din domeniul medical pentru o dezbatere asupra relației dintre diabetul zaharat și obezitate, două afecțiuni strâns legate, care contribuie semnificativ la creșterea riscului de boli cardiovasculare și a altor complicații cronice. Obezitatea nu reprezintă doar o problemă de ordin estetic sau o consecință a unui stil de viață dezechilibrat. Este o afecțiune complexă, cu mecanisme metabolice și hormonale, care poate influența funcționarea întregului organism.
În special obezitatea abdominală este asociată cu un risc crescut de rezistență la insulină, hipertensiune arterială, dislipidemie și diabet zaharat de tip II. În acest context, controlul greutății corporale devine o componentă importantă a prevenției. O alimentație echilibrată, reducerea consumului de produse ultraprocesate, limitarea zaharurilor, activitatea fizică regulată și respectarea controalelor medicale pot contribui la reducerea riscului metabolic. Mai mult, depistarea precoce a prediabetului oferă posibilitatea intervenției înainte de instalarea diabetului zaharat de tip II. Acesta este unul dintre motivele pentru care medicii insistă asupra evaluărilor periodice, în special în cazul persoanelor supraponderale, sedentare sau cu antecedente familiale de diabet.
De ce este important să ne testăm glicemia?
Unul dintre mesajele centrale ale campaniei este că diabetul poate evolua mult timp fără manifestări evidente. Setea excesivă, urinările frecvente, oboseala persistentă, vederea încețoșată sau scăderea inexplicabilă în greutate pot reprezenta semnale ale unei probleme metabolice, însă absența simptomelor nu exclude existența bolii. Testarea glicemiei este un prim pas în evaluarea riscului, însă o valoare obținută în cadrul unei acțiuni de screening nu reprezintă, singură, un diagnostic de diabet.
Rezultatele care ridică suspiciuni trebuie urmate de consult medical și investigații de laborator recomandate de specialist, precum glicemia à jeun (sau pe nemâncate) și hemoglobina glicată (HbA1c). Tocmai această diferență dintre screening și diagnostic trebuie înțeleasă de populație. O testare gratuită poate atrage atenția asupra unei posibile probleme, dar confirmarea diagnosticului și stabilirea conduitei medicale aparțin medicului. Prin participarea specialiștilor, campania își propune să transforme simpla testare într-un demers real de educație pentru sănătate.
Testări gratuite în Galați, Brăila și Ianca
Acțiunile dedicate Zilei Mondiale de Combatere a Diabetului se vor desfășura în mai multe locații, astfel încât cât mai multe persoane să poată beneficia de evaluarea gratuită a glicemiei și de informații despre prevenirea diabetului zaharat. Programul campaniei este următorul:
– 12 noiembrie 2026 | Grădina Botanică din Galați | ora 09:00 – Conferința ”Diabetul zaharat și obezitatea: o asociere cu impact major asupra sănătății”, dedicată profesioniștilor din domeniul medical.
– 14 noiembrie 2026 | Selgros Galați | 10:00–13:00 – Testarea gratuită a glicemiei, cu sprijinul echipei medicale Regina Maria.
– 14 noiembrie 2026 | Brăila Mall | 10:00–18:00 – Testare gratuită și informare medicală, sub îndrumarea șef lucrări dr. Cristiana Chiriță-Voineag.
– 15 noiembrie 2026 |Selgros Galați | 10:00–13:00 – Continuarea acțiunii de screening, cu sprijinul echipei medicale Regina Maria.
– 15 noiembrie 2026 | Casa de Cultură Ianca | 10:00–13:00 – Determinarea gratuită a glicemiei și promovarea prevenției diabetului zaharat, sub îndrumarea șef lucrări dr. Cristiana Chiriță-Voineag.
Participarea este o ocazie pentru cetățeni de a acorda câteva minute propriei sănătăți, de a-și verifica glicemia și de a afla care sunt factorii ce pot favoriza apariția diabetului.
Sănătate
O nouă materie ar putea deveni obligatorie în școli. Ce vor învăța elevii, potrivit planului ministrului Alexandru Rogobete
Educația pentru sănătate ar putea deveni materie obligatorie în școlile din România, după ce ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat că pregătește, împreună cu Ministerul Educației, introducerea unor module dedicate acestui domeniu.
Acestea ar urma să fie adaptate în funcție de vârsta elevilor și să includă teme precum alimentația, prevenția bolilor, vaccinarea, sportul și adoptarea unui stil de viață sănătos. Ministrul susține că disciplina trebuie să fie obligatorie, deoarece varianta opțională riscă să nu fie aplicată în școli.
Anunțul a fost făcut în cadrul conferinței naționale România Inteligentă, „Soluții pentru boala secolului XXI – Parteneriat în lupta cu obezitatea”, organizată de Antena 3 CNN. Alexandru Rogobete a explicat că prevenirea problemelor de sănătate trebuie să înceapă încă din copilărie și că școala are un rol important în formarea unor obiceiuri sănătoase.
Ministrul Sănătății vrea ca educația pentru sănătate să fie obligatorie
Alexandru Rogobete a precizat că a discutat deja cu ministrul Educației despre introducerea acestei componente în programa școlară și că există deschidere pentru proiect.
Oficialul consideră că educația pentru sănătate nu ar trebui să rămână o disciplină opțională, deoarece experiențele anterioare arată că o astfel de abordare nu garantează desfășurarea efectivă a cursurilor.
„Educația în școli va fi o materie obligatorie. Va fi obligatorie, pentru că, dacă rămâne opțională, nu se va face. Am avut experiența asta în trecut și cred că trebuie să depășim această barieră”, a declarat ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete.
Acesta a explicat că demersul trebuie să aibă o abordare mai amplă, care să nu se limiteze la informațiile medicale.
„Cred că în această situație, pentru această componentă, este nevoie de o abordare 360 de grade, pentru că aici nu discutăm doar despre medicină, discutăm și despre educație pentru sănătate. Și aș începe cu acest aspect”, a afirmat Alexandru Rogobete.
Ce vor învăța elevii la noua materie
Potrivit ministrului, modulele de educație pentru sănătate ar urma să fie organizate în funcție de grupele de vârstă, astfel încât informațiile să fie adaptate nivelului de înțelegere al copiilor.
Printre subiectele care ar putea fi abordate se numără alimentația, prevenția, screeningul, vaccinarea, activitatea fizică și adoptarea unui stil de viață sănătos.
„Mă bucur că avem un ministru al Educației deschis la această propunere. Am avut discuții prealabile deja cu dumnealui și pregătim pentru anul viitor un modul de educație pentru sănătate în școli, structurat pe grupe de vârstă, care să includă, pe lângă zonele specifice, și această componentă, de exemplu, alimentația”, a declarat ministrul.
Alexandru Rogobete a insistat și asupra importanței explicării unor noțiuni medicale de bază încă din primii ani de școală.
„Cred că este important să le explicăm copiilor, în funcție de vârstă, cât de importante sunt screeningul și prevenția, vaccinarea, care este tot o componentă a prevenției, sportul și stilul de viață”, a mai spus acesta.
Obezitatea, una dintre problemele majore de sănătate publică
Ministrul Sănătății a făcut anunțul în contextul discuțiilor despre obezitate, o problemă care afectează un număr tot mai mare de persoane.
Potrivit datelor prezentate în cadrul conferinței, aproximativ șapte din zece persoane din România sunt supraponderale, iar aproape patru din zece adulți suferă de obezitate. Boala este asociată cu peste 200 de complicații și generează costuri importante pentru sistemul medical.
În acest context, autoritățile consideră că prevenția trebuie să înceapă înainte de apariția problemelor de sănătate, iar educația copiilor privind alimentația și mișcarea poate contribui la formarea unor comportamente sănătoase.
Deocamdată, introducerea disciplinei obligatorii nu este o măsură adoptată. Ministerele urmează să stabilească forma concretă a modulelor și modalitatea în care acestea vor fi incluse în programa școlară.
CELE MAI CITITE
