Adaugă ca sursă preferată în Google

• faţada imobilului de pe Str. Mihai Eminescu, nr. 44, care mai are puţin şi se prăbuşeşte de tot, a fost cârpită, zilele trecute, cu o plasă de metal şi câteva scânduri • măsura a fost luată de unul dintre proprietarii clădirii, firma “Venta Prodcom” SRL, controlată de afaceristul brăilean Gheorghe Puşcaşu • acesta ne-a declarat recent că ar vrea să facă o consolidare adevărată, însă nu primeşte avizele necesare de la Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Primărie • Puşcaşu susţine că a făcut tot posibilul să respecte legea, însă cele două instituţii îl acuză de rea-voinţă, susţinând că, în timp ce mimează faptul că ar vrea să procedeze legal, de fapt încalcă flagrant legislaţia din domeniul protejării monumentelor istorice • de altfel, Direcţia pentru Cultură a înaintat o sesizare penală către Poliţie, solicitând anchetarea modului cum firmele lui Puşcaşu şi-au permis să intervină asupra unui monument istoric fără a avea avizul Ministerului Culturii • surprinzător, dosarul a ajuns la Parchet, iar procurorii l-au clasat
 
După ani de zile în care a fost lăsată să se degradeze până când a devenit un adevărat pericol public pentru pietoni, din cauza bucăţilor de tencuială şi a cărămizilor care se desprind şi cad pe trotuar, faţada clădirii – monument istoric de pe Str. Mihai Eminescu, nr. 44, a fost întrucâtva asigurată de proprietar, prin montarea unei plase metalice sub balcon, întărită cu câteva scânduri de lemn. Ieri s-a intervenit inclusiv asupra balconului, cu un picamer care a dat jos o bucată destul de mare de beton. Contactat de reporterul nostru, omul de afaceri Gheorghe Puşcaşu, cel ce deţine de fapt această clădire, ne-a spus că nu intenţionează să dea balconul jos complet, ci că s-a făcut acea gaură doar pentru a putea fi ancorat mai bine, pentru că există pericolul de a se prăbuşi peste trecători.
Puşcaşu ne-a spus că încă nu are autorizaţie de construire, ca să poată începe repararea propriu-zisă a faţadei, dar că a discutat la Primărie cu cei responsabili, care i-ar fi permis să ia măsuri pentru ca să nu mai existe pericol pentru pietoni. De aceea, ar fi apelat la această metodă destul de primitivă de consolidare, menită doar să împiedice bucăţile de moloz să mai cadă în capul trecătorilor, nicidecum să consolideze definitiv această faţadă distrusă de intemperii şi de dezinteresul celor responsabili. Probabil, însă, că dacă n-ar fi apărut recent un articol pe această temă în cotidianul nostru, nu s-ar fi făcut nici măcar această minimă protecţie pentru siguranţa cetăţenilor.
Reamintim că în articolul “Pericol public în Centrul Vechi”, publicat săptămâna trecută, am relatat pe larg situaţia acestei clădiri care îi aparţine pe trei sferturi firmei “Venta Prodcom” SRL controlată de afaceristul brăilean Gheorghe Puşcaşu. Firma în cauză a fost amendată de Poliţia Locală de cinci ori în ultimul an, cu sume modice, de maxim 200 lei, prevăzute într-o hotărâre de Consiliu Local, pentru că nu a luat măsuri de consolidare şi restaurare a faţadei degradate. Gheorghe Puşcaşu, care mai administrează şi firma de construcţii “P&G Construct” SRL, a reacţionat faţă de aceste amenzi repetate. Acesta afirmă că are intenţia de a repara faţada, însă nu ar fi fost lăsat de autorităţile locale, care nu vor să-i dea autorizaţie de construcţie, nici măcar în regim de urgenţă. Puşcaşu ne-a informat că pentru partea din spate a clădirii, adică pentru circa două treimi din volumul total al imobilului, a început încă din urmă cu doi-trei ani lucrările de consolidare, în baza unei autorizaţii eliberate în regim de urgenţă (autorizaţie ce nu a inclus atunci şi partea dinspre Str. Mihai Eminescu, ce include şi faţada monumentală a clădirii). Recent, Puşcaşu a început demersurile pentru a consolida şi partea din faţă a imobilului, dar spune că nu a mai găsit înţelegerea necesară din partea Primăriei, deşi ar fi depus un dosar aproape complet, din care lipsea doar avizul din partea Direcţiei Judeţene pentru Cultură,  necesar deoarece imobilul are statut de monument istoric. Patronul “P&G Construct” ne-a pus la dispoziţie corespondenţa purtată cu Primăria, pentru a demonstra că, deşi ar fi depus actele necesare, inclusiv acordul vecinilor, precizând că pe parcurs va veni şi cu avizul de la Cultură, funcţionarii publici au susţinut că dosarul este incomplet, refuzând astfel să permită intervenţiile în regim de urgenţă la faţada ce ameninţa să se prăbuşească de tot dintr-un moment în altul. Puşcaşu s-a mai plâns că la Brăila nu găseşte specialişti atestaţi de Ministerul Culturii care să îi întocmească documentaţia necesară pentru eliberarea avizului din partea Direcţiei Judeţene pentru Cultură, precizând că demersurile sale sunt îngreunate şi de faptul că regimul de proprietate al clădirii este neclar, deoarece spaţiul comercial de la parter i-ar aparţine firmei “Hepites” Galaţi, care a avut acolo o farmacie, iar firma în cauză refuză să colaboreze pentru obţinerea autorizaţiilor şi pentru finanţarea lucrărilor de reabilitare.
 
Primăria şi Direcţia Judeţeană pentru Cultură îl acuză pe Puşcaşu că umblă cu cioara vopsită
Faţă de cele susţinute de Gheorghe Puşcaşu au reacţionat atât Primăria cât şi Direcţia Judeţeană pentru Cultură. Conducerea Primăriei ne-a declarat că omul de afaceri a prezentat faptele trunchiat, omiţând cu bună ştiinţă o serie de detalii importante. Astfel, dosarul depus la Primărie pentru obţinerea autorizaţiei de construcţii nu era chiar atât de complet pe cât susţinea Puşcaşu. De exemplu, la dosar ar fi trebuit să se regăsească acordul vecinilor pentru lucrările de consolidare, iar solicitantul ar fi venit cu un acord notarial dat de chiriaşii clădirilor învecinate, nu de proprietarii acestora. Nu în ultimul rând, Primăria a refuzat să autorizeze intervenţiile făcute asupra părţii din faţă a imobilului în lipsa unui aviz eliberat de Direcţia pentru Cultură, dat fiind statutul de monument istoric al acestuia.
Mult mai detaliată a fost reacţia Direcţiei Judeţene pentru Cultură, care, printr-o adesă trimisă cotidianului nostru, a subliniat că imobilul de pe Str. Mihai Eminescu, nr. 44, are statut juridic de monument istoric, deoarece este parte integrantă a zonei istorice protejate Ansamblul “Str. Mihai Eminescu – Str. 1 Decembrie 1918” şi a centrului istoric al municipiului, sit istoric urban, aflându-se totodată în zona de protecţie a momumentului istoric de arhitectură Biserica “Sf. Apostoli Petru şi Pavel şi Sf. Cuvioasă Parascheva”. În acest context, orice intervenţie asupra imobilului în cauză trebuie să respecte reguli foarte stricte, astfel încât să fie păstrat aspectul iniţial, atât din punctul de vedere al elementelor de arhitectură definitorii de pe faţadă, cât şi al regimului de înălţime sau al structurii interioare. Tocmai de aceea, proiectul de consolidare şi reabilitare trebuie să fie întocmit de specialişti acreditaţi de Ministerul Culturii şi avizat de o comisie specială care stabileşte dacă avizul poate fi acordat sau nu. Ori, după cum ne-a informat Direcţia Judeţeană pentru Cultură Brăila, prin comunicatul semnat de directorul Ana Hărăpescu, Gheorghe Puşcaşu şi firmele controlate de acesta au intervenit masiv asupra părţii din spate a clădirii, schimbându-i inclusiv regimul de înălţime prin adăugarea unui etaj, fără a avea niciun acord din partea Ministerului Culturii. Puşcaşu ar fi făcut demersuri pentru primirea avizelor necesare, încă din 2014, dar Comisia Zonală a Monumentelor Istorice i-a respins documentaţia, deoarece lipsea parafa unui verificator atestat de Ministerul Culturii. În acest context, Puşcaşu a cerut o autorizaţie de construcţie în regim de urgenţă de la Primărie, promiţând că pe parcurs se va ocupa şi de primirea avizului de la Cultură. Primăria i-a eliberat acea autorizaţie, cu condiţia ca avizul lipsă să fie depus la dosar cât mai repede cu putinţă. Numai că firmele controlate de Gheorghe Puşcaşu au “uitat” să mai continue demersurile pe lângă instituţiile din subordinea Ministerului Culturii, continuând intervenţiile asupra clădirii după cum au crezut de cuviinţă, fără să ţină seama de regulile din domeniul monumentelor istorice. De altfel, Puşcaşu ne-a declarat că intenţionează să facă din această clădire un fel de extensie a hotelului “Regal”, aflat în imediata apropiere, astfel că a adaptat-o în aşa fel încât să servească drept spaţii de cazare.
 
Direcţia de Cultură a făcut sesizare penală, Parchetul a clasat dosarul, fără a da explicaţii
Considerând că firmele lui Puşcaşu fac un abuz flagrant prin acea intervenţie neautorizată asupra unei părţi însemnate (două treimi) din clădirea de pe Str. Mihai Eminescu, nr. 44, Direcţia Judeţeană pentru Cultură a înaintat către Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Brăila o sesizare penală, solicitând ca situaţia să fie anchetată şi să se ia măsurile legale. “În baza art. 24, alin. 3 din Legea nr. 422 din 18 iulie 2001 privind protejarea monumentelor istorice, DJC Brăila s-a adresat Inspectoratului Judeţean de Poliţie cu Sesizarea nr. 936/11.05.2015, recepţionată de IJP Brăila în data de 12.05.2015, prin care reclama faptul că, la imobilul din municipiul Brăila, Str. Mihai Eminescu, nr. 44, s-a constatat efectuarea unor lucrări de construcţii cu modificarea volumetriei şi supraînălţarea corpului de construcţie situat în partea posterioară (aferentă Străzii Topologului), fără avizul Ministerului Culturii în domeniul protejării monumentelor istorice, prin DJC Brăila. Menţionăm că nici până la data prezentei nu am primit nicio corespondenţă/răspuns/decizie/hotărâre etc cu privire la această sesizare”, ne-a informat DJC Brăila, în data de 4 mai a.c.
Cotidianul nostru a încercat să vadă ce s-a întâmplat cu sesizarea formulată de DJC, solicitând un punct de vedere din partea IJP Brăila. Biroul de Presă al inspectoratului ne-a informat că, urmare a sesizării respective, a fost deschis un dosar de cercetare care a fost transmis, în 2016, Parchetului de pe lângă Judecătoria Brăila. De la Parchet aveam să aflăm, însă, că dosarul respectiv, cu nr. 3028/P/2015 a fost clasat încă din iulie 2016. Nu ni s-a dat şi o explicaţie referitoare la motivaţia acestei clasări care îl scapă de acuzaţii pe Gheorghe Puşcaşu şi pe firmele acestuia.
“Normal ar fi fost să fim informaţi şi noi despre stadiul dosarului, iar dacă s-a ajuns la această clasare, despre care aflăm de la dumneavoastră, cu siguranţă am fi făcut o contestaţie, nu am fi lăsat lucrurile aşa”, ne-a declarat, ieri, directorul Ana Hărăpescu, când i-am cerut un punct de vedere referitor la informaţiile primite de cotidianul nostru de la Parchet.
 
Respectarea legii, o obligaţie “fentată” în repetate rânduri
Firmele lui Gheorghe Puşcaşu sunt acuzate că nu şi-au respectat în repetate rânduri obligaţiile referitoare la avizarea de către Ministerul Culturii a intervenţiilor făcute asupra unor monumente istorice. DJC ne-a informat că nici la restaurarea, la începutul anilor 2000, a imobilului unde se află în prezent Hotelul “Regal”, nu s-a solicitat şi obţinut un aviz de specialitate în domeniul monumentelor istorice. Tot Direcţia pentru Cultură ne-a adus la cunoştinţă un caz recent, când firma “Star P&G” a executat o lucrare de branşament gaze în centrul oraşului, pe Str. Vapoarelor, fără a ţine cont de obligaţia legală de a-i da posibilitatea Muzeului Brăilei să supravegheze descărcarea arheologică a locului unde s-au făcut săpături.
În acest context, atât Direcţia Judeţeană pentru Cultură cât şi Primăria Brăila subliniază faptul că nu îi vor mai acorda o autorizaţie de construcţie lui Puşcaşu, pentru a interveni asupra părţii din faţă a clădirii de pe Str. Mihai Eminescu, inclusiv asupra faţadei, până când nu vor fi eliberate avizele necesare de la Ministerul Culturii. Totuşi, pentru ca să nu mai fie puşi în pericol trecătorii, Primăria a fost de acord să îi permită lui Puşcaşu o intervenţie în regim de urgenţă pentru asigurarea faţadei. Gheorghe Puşcaşu s-a prezentat personal, marţi, 8 mai, la sediul Primăriei solicitând să fie lăsat să ia măsuri pentru ca acea faţadă să nu mai reprezinte un pericol public. Secretarul municipiului, Ionuţ Drăgan, ne-a declarat, pe 8 mai, că i s-a transmis lui Puşcaşu că va primi acceptul să asigure faţada, dar doar după ce va avea o consultare prealabilă şi va primi recomandări de la specialiştii Direcţiei pentru Cultură. “Aceste recomandări de specialitate s-ar putea referi la modalitatea de aplicare a unui mash care să mascheze actuala stare de degradare a faţadei, până când vor fi primite toate avizele necesare şi se va putea elibera autorizaţia pentru o consolidare şi restaurare propriu-zisă a acesteia”, ne-a spus secretarul Drăgan.
Angajaţii lui Puşcaşu au trecut la treabă încă de marţi după-amiază, aplicând acea plasă de metal şi scândurile de susţinere pe faţada clădirii. Gheorghe Puşcaşu ne-a declarat că a depus încă de la începutul săptămânii la Direcţia de Cultură o cerere pentru a i se acorda consultanţă de specialitate. Conducerea acestei instituţii neagă, însă, că a primit o astfel de solicitare de la Puşcaşu sau de la firmele sale. De altfel, de mai multe zile, din stradă se aud zgomote de utilaje care dau de înţeles că, pe interiorul clădirii, s-au început deja lucrări de consolidare a părţii din faţă a acestui momument istoric, fără a se mai aştepta avizul Ministerului Culturii. Gheorghe Puşcaşu neagă acest lucru, afirmând că zgomotele se aud de la lucrările care încă se mai desfăşoară la partea din spate a clădirii.
 
Firmele lui Puşcaşu, protejate de primari. Cazul Manos
Omul de afaceri Gheorghe Puşcaşu s-a mai aflat în centrul unui scandal referitor la intervenţiile neautorizate asupra unei clădiri monument istoric. Cotidianul nostru a relatat în vara anului 2016 situaţia Casei Manos, un imobil construit în 1912, pe strada C.A. Rosetti, de familiile unor înstăriţi oameni de afaceri greci. Clădirea cu o valoare ahitectonică deosebită, caracteristică stilului Art Nouveau, ajunsese într-o stare destul de avansată de degradare, la mijlocul anilor 2000, când a intrat în posesia unei firme a lui Gheorghe Puşcaşu. Acesta a reabilitat-o după cum a considerat de cuviinţă, fără a reuşi prea mult să îi redea strălucirea de altădată. Mai grav este faptul că, în spatele vechii clădiri, a fost făcută o extensie masivă, cu mai multe apartamente care au fost vândute unor familii din Brăila. Unul dintre cumpărători a sesizat, în 2016, existenţa unor probleme la construcţia respectivă, cu acel prilej ieşind la iveală faptul că blocul de locuinţe ridicat lângă Casa Manos a fost făcut fără autorizaţie. Întrebat de reporterii noştri dacă a lucrat legal, Gheorghe Puşcaşu ne-a declarat că, în momentul când a cumpărat vechea clădire, l-ar fi întrebat pe fostul primar Constantin Cibu dacă îi trebuie autorizaţie ca să poată interveni asupra ei, iar edilul de la acea vreme i-ar fi spus că nu e nevoie. “Lasă, că mai vedem cu autorizaţia!”, susţine Puşcaşu că i-a zis Cibu, dându-i astfel undă verde să procedeze cum crede de cuviinţă.
În 2016, după ce cotidianul nostru a făcut public cazul, Primăria a dat asigurări că va lua măsuri, însă ulterior nu a mai comunicat nimic pe această temă.