Administrație
Cofinanţare de la CJ pentru giratoriile CLM
• este vorba despre un sens giratoriu ce urmează să se realizeze la intersecţia Calea Galaţi cu Bulevardul A.I. Cuza şi încă unul pe Strada Mircea Mălăeru colţ cu DN 22B • cele două proiecte au o valoare totală de 227.074 lei, respectiv 503.079 lei şi au fost aprobate, recent, atât în mini-Parlamentul municipal, cât şi în cel judeţean • consilierul judeţean PND, Cătălin Iordache, a criticat faptul că municipalitatea a solicitat bani de la CJ pentru giratorii şi nu pentru alte investiţii mai importante, precum asfaltarea de străzi • de asemenea, PND-istul a propus ca giratoriile să poarte numele Simona Drăghincescu, deoarece şefa sa de partid a insistat foarte mult la montarea acestora
PND-istul Cătălin Iordache vrea ca sensurile giratorii din oraş să poarte numele preşedintei sale de partid, Simona Drăghincescu, dat fiind faptul că aceasta a insistat de-a lungul timpului pe ideea montării lor la nivelul Municipiului Brăila. Acesta a făcut propunerea în cadrul celei mai recente şedinţe ordinare a CJ Brăila, când s-au dezbătut două proiecte propuse spre cofinanţare de Consiliul Local Municipal, privind realizarea a două astfel de sensuri giratorii. Mai exact, este vorba despre montarea unui giratoriu în zona intersecţiei Calea Galaţi cu Bulevardul Alexandru I. Cuza şi un altul pe Strada Mircea Mălăeru colţ cu DN 22B.
Potrivit raportului proiectului, valoarea totală a investiţiei privind sensul giratoriu din zona Calea Galaţi cu A. I. Cuza, este de 227.074 lei cu tva, din care Construcţia plus Montajul – 215.390 lei cu tva. Ei bine, pentru acest deziderat, precizăm că de la nivelul Municipiului s-a alocat suma de 147.379 lei cu tva, iar Cosiliul Judeţean a plusat cu o cofinanţare de 37%, deci 79.694 lei cu tva. În ceea ce priveşte sensul giratoriu de la Strada Mircea Mălăeru colţ cu DN22B, tot din cadrul proiectului aflăm că valoarea totală a obiectivului de investiţii este de 503.079 lei cu tva, din care C plus M – 416.500 lei cu tva. În acest caz, municipalitatea a aprobat suma de 253.479 lei cu tva, în timp ce contribuţia CJ Brăila este de 49,94%, deci 208.000 lei cu tva.
Scandal la CJ pentru oportunitatea sensurilor giratorii
Revenind la şedinţa CJ, precizăm că subiectul acordării de cofinanţare pentru CLM Brăila în ideea montării de sensuri giratorii, nu a picat tocmai pe gustul PND-istului Cătălin Iordache, care a ţinut să atragă atenţia asupra faptului că municipalitatea putea cere bani de la Consiliul Judeţean pentru proiecte mult mai importante decât sensuri giratorii, precum asfaltarea de străzi. Mai mult, acesta a propus ironic ca toate sensurile din oraş să fie “botezate” cu numele şefei sale de partid, Simona Drăghincescu, dată fiind implicarea acesteia în promovarea lor, chiar şi prinderea lor în protocolul de colaborare PSD – PND.
“În primul rând aş dori să denumiţi acest sens giratoriu Simona Drăghincescu. Apreciez faptul că PSD îndeplineşte astfel unul dintre punctele protocolului de colaborare PSD – PND care era chiar realizarea de sensuri giratorii, inclusiv în acea intersecţie. Vă mulţumesc în numele partidului, doamna Drăghincescu nefiind aici. În al doilea rând, chiar dacă dumneavoastră sunteţi de acord, eu cred că Primăria Municipiului Brăila ar putea să facă singură, din bani proprii, acest sens giratoriu. De ce să nu ajutăm Primăria Brăila să asfalteze nişte străzi sau să astupe nişte gropi mai bine? De ce să facem un sens giratoriu? Putem să dăm bani pentru altceva. Poate au alte idei mai bune. S-a terminat tot şi domnul Marian Dragomir vrea o mărgică în plus, un sens giratoriu acolo?! Nu ar fi mai bine întâi să asfaltăm noi tot, să reparăm şi după aia să facem un sens giratoriu? Ce credeţi?”, a afirmat Iordache, în plen.
Răspunsul din partea preşedintelui CJ Brăila, Francisk Chiriac a fost scurt, reiterând ideea că nu are de gând să intervină asupra proiectelor şi ideilor venite din partea primarilor din judeţ pentru cofinanţare. Mergând pe aceeaşi linie, Iordache a ţinut să amintească faptul că şi la această şedinţă există probleme semantice mari la scrierea proiectelor de hotărâri, privind cofinanţările.
“Folosiţi din nou în expunerea de motive că, de exemplu, un sens giratoriu contribuie la celebrul deja «conservarea mediului natural şi antropic». Cred că între timp aţi înţeles ce «Doamne iartă-mă!», înseamnă cuvântul ăla. V-am rugat data trecută să scoateţi din documentele pe care le trimiteţi, lucrurile care nu îşi au rostul acolo. Dacă dumneavoastră îmi spuneţi că un sens giratoriu contribuie la conservarea mediului, eu sunt absolut de acord. Îl şi votez”, a mai adăugat PND-istul.
În replică, Francisk Chiriac a dorit să puncteze că toate aceste proiecte au la bază un regulament votat în trecut şi nu se pot elimina anumite fraze, chiar dacă pot părea fără sens. Însă, a subliniat că de această dată se specifică domeniul de investiţii unde se încadrează fiecare proiect.
În cele din urmă, ambele proiecte privind sensurile giratorii au fost aprobate cu 29 voturi “pentru” şi o abţinere din partea consilierului judeţean PND Cătălin Iordache.
Iordache insistă pe ideea botezării sensurilor giratorii «Simona»
Ulterior, consilierul judeţean PND a susţinut o conferinţă de presă în care a dorit să îşi manifeste din nou consternarea în legătură cu modul în care şefii administraţiei locale şi judeţene aleg să cheltuie bani pe diferite investiţii, mai mult sau mai puţin folositoare. Acesta a făcut o comparaţie cu administraţia Aurel Simionescu – Gheorghe Bunea Stancu, punctând că la vremea respectivă CJ Brăila a acordat finanţare pentru reabilitarea Şoselei Buzăului, nicidecum pentru sensuri giratorii.
“Consiliul Judeţean dă bani pentru giratorii în Municipiu? Când vreodată Stancu i-ar fi dat bani lui Simionescu să facă giratorii?! Ştiţi foarte bine că Şoseaua Buzăului e făcută pe bani de la Consiliul Judeţean pentru că Primăria nu avea atunci. CJ Brăila avea bani. Bine, este interesant câţi bani mai are acum domnul Francisk Chiriac, pentru că el de produs nu produce nimic. Atunci s-a făcut Şoseaua Buzăului, care este prevăzută şi cu nişte giratorii, vă arăt PUZ-ul, dar nu au fost realizate niciodată. Acum, Dragomir a zis că vrea giratorii”, a declarat Iordache, dezamăgit.
Acesta a continuat pe ideea că îşi susţine propunerea ca giratoriile din municipiu să primească numele “Simona Drăghincescu”.
“Să se numească Simona 1, Simona 2, Simona 3 şi aşa mai departe. Pentru că ea a spus de n ori: «Vrem giratorii»! De ce o fi vrând giratorii femeia asta de 50 şi ceva de ani, eu nu înţeleg… La giratoriu ce face? Se învârte în jurul lui? La ce îi foloseşte? Uite, de exemplu, giratoriul de la Cuza cu Calea Galaţi ce fluidizează, fraţilor?! Că din dreapta nu vine nimeni niciodată. Nimic! Ce vine domnule de acolo ca să trebuiască un giratoriu «să oprim nebunia»! Nu vedeţi că îşi bat joc de noi?!”, a conchis Iordache.
Administrație
Ajutoare de câte 10.000 de lei, de la Primărie, pentru două familii din Brăila
• două familii din Brăila, aflate în situații dificile, vor primi ajutoare de urgență în valoare totală de 20.000 de lei • la inițiativa primarului Marian Dragomir, proiectele au fost aprobate de Consiliul Local Municipal, după ce Direcția de Asistență Socială Brăila a evaluat situațiile celor afectați și a propus acordarea sprijinului financiar • banii vor ajunge la o familie a cărei locuință a fost afectată de un incendiu și la o mamă care are nevoie de ajutor pentru tratamentul medical complex al fiicei sale
Sprijin concret pentru două familii din Brăila care se confruntă cu situații dramatice. Primarul Marian Dragomir a inițiat două proiecte de hotărâre prin care administrația locală acordă ajutoare de urgență în valoare totală de 20.000 de lei.
Banii vor ajunge la o familie a cărei locuință a fost grav afectată de un incendiu și la o mamă care are nevoie de ajutor financiar pentru tratamentul complex al fiicei sale, diagnosticată cu afecțiuni grave. Ambele inițiative au primit votul Consiliului Local Municipal.
Dincolo de investițiile în infrastructură și proiectele de dezvoltare ale orașului, administrația locală are în vedere și situațiile în care oamenii au nevoie de ajutor imediat. Două astfel de cazuri au ajuns recent în atenția Primăriei Brăila, iar primarul Marian Dragomir a inițiat, alături de viceprimarul Alexandru Jantea-Crican, proiectele prin care familiile aflate în dificultate vor beneficia de câte 10.000 de lei.
Ajutor după un incendiu devastator
Primul caz este cel al unei familii din municipiu care a rămas cu locuința afectată în urma unui incendiu izbucnit pe 13 octombrie 2026. Flăcările au distrus patru anexe gospodărești, printre care bucătăria, baia și două magazii, pe o suprafață de aproximativ 40 de metri pătrați.
Au ars și bunurile aflate în interior, precum și aproximativ doi metri cubi de lemne. Nici locuința propriu-zisă nu a scăpat neatinsă.
Fumul și temperaturile ridicate au deteriorat tavanele, pereții și pardoselile mai multor încăperi, iar într-unul dintre dormitoare tavanul s-a prăbușit. Din fericire, incendiul nu s-a soldat cu victime. Pentru familia afectată, refacerea locuinței reprezintă însă o povară financiară dificil de suportat, veniturile provenind din pensii nefiind suficiente pentru acoperirea lucrărilor necesare.
În urma evaluării situației de către Direcția de Asistență Socială Brăila, a fost propus și aprobat un ajutor de urgență de 10.000 de lei, destinat reabilitării parțiale a imobilului.
Un alt ajutor, pentru tratamentul unei adolescente
Cel de-al doilea sprijin financiar este destinat unei familii care se confruntă cu o situație medicală deosebit de dificilă. O adolescentă diagnosticată încă de la naștere cu paralizie cerebrală spastică și scolioză severă are nevoie de o intervenție chirurgicală complexă la nivelul coloanei vertebrale.
Potrivit documentelor prezentate consilierilor locali, evoluția afecțiunii a impus recomandarea unei intervenții într-o clinică specializată din Uniunea Europeană, unde este necesară formarea unei echipe medicale multidisciplinare. Intervenția presupune o procedură complexă de stabilizare și corectare a coloanei vertebrale, care trebuie realizată într-un timp cât mai scurt. Costurile sunt considerabile.
Numai avansul solicitat de clinica din străinătate pentru procedura medicală se ridică la 36.800 de euro, iar suma finală urmează să fie stabilită în funcție de complexitatea intervenției și durata spitalizării. Familia are posibilități financiare limitate, venitul lunar fiind asigurat în prezent de un singur părinte angajat, în timp ce celălalt nu are un loc de muncă.
În aceste condiții, cheltuielile pentru transport, cazare, investigații medicale și recuperare reprezintă un efort suplimentar important.
Pentru a contribui la acoperirea unei părți dintre aceste cheltuieli, Primăria Brăila va acorda familiei un ajutor de urgență de 10.000 de lei. Suma este destinată transportului către unitatea medicală, cazării, investigațiilor și procedurilor de recuperare necesare adolescentei.
Inițiativă pentru sprijinirea celor aflați în situații-limită
Cele două proiecte au fost inițiate de primarul Marian Dragomir și viceprimarul Alexandru Jantea-Crican și au fost aprobate de Consiliul Local Municipal Brăila. Fondurile vor fi asigurate din bugetul Direcției de Asistență Socială Brăila.
Potrivit condițiilor stabilite, beneficiarii vor trebui să justifice utilizarea sumelor prin documente, în termen de șase luni de la efectuarea plății. Pentru ca acest sprijin să ajungă la familiile care au nevoie de el, un rol important l-a avut Direcția de Asistență Socială Brăila, care a analizat fiecare situație în parte și a evaluat dificultățile cu care se confruntă cei afectați.
Într-un caz, este vorba despre o familie care trebuie să-și refacă locuința după incendiul care i-a afectat gospodăria, iar în celălalt, despre o mamă care face eforturi pentru a-i asigura fiicei sale accesul la o intervenție medicală complexă.
În urma evaluărilor și a demersurilor făcute de instituție, au fost propuse soluții concrete de sprijin, materializate prin cele două ajutoare de urgență. În cazul în care banii nu sunt folosiți în scopurile pentru care au fost acordați, aceștia pot fi recuperați conform legii.
Fondurile, în valoare totală de 20.000 de lei, vor fi asigurate din bugetul Direcției de Asistență Socială Brăila. Cele 20.000 de lei reprezintă un ajutor punctual, dar și o formă de solidaritate a comunității locale față de oameni care se confruntă cu probleme ce le depășesc posibilitățile financiare.
Iar prin aceste inițiative, administrația condusă de Marian Dragomir intervine în două situații în care sprijinul financiar poate face diferența: refacerea unui cămin afectat de incendiu și susținerea unei familii care luptă pentru accesul copilului la tratamentul medical de care are nevoie.
Administrație
Noul bloc de lângă faleză începe să prindă formă
• fundația e gata, se intră în următoarele etape ale construcției • la fața locului a fost montată, ieri, o macara de mare capacitate, necesară pentru actuala fază a șantierului • blocul va avea cinci etaje și o arhitectură modernă, cu impact deosebit asupra aspectului general al falezei Dunării
Șantierul de la capătul bulevardului Cuza, unde se ridică un nou bloc de locuințe – primul cu vedere spre Dunăre din această zonă a falezei – a trecut de faza realizării fundației și intră în faza construcției propriu-zise.
Ieri, traficul auto a fost întrerupt aproape toată ziua pe porțiunea de bulevard dintre Calea Călărașilor și Faleză, deoarece a fost adusă pe bucăți și montată la fața locului o macara de mare capacitate care urmează să deservească șantierul în următoarele luni.
După cum v-am mai informat, blocul care va schimba complet aspectul zonei va avea cinci etaje și este descris, atât de antreprenorul ”Doraly Mall” SRL Constanța cât și de autoritățile locale ca fiind un ”proiect ultramodern”, cu parcări amenajate la subsol și cu o panoramă deosebită spre Dunăre.
Autorizația de Construire a fost emisă de Primăria Brăila în 15 septembrie 2025, iar șantierul a fost deschis efectiv în luna decembrie a anului trecut.
Imobilul cu funcțiunea de locuințe colective va avea regim de înălțime subsol plus parter plus cinci etaje, iar pe terenul în suprafață de 1.398 metri pătrați, proprietate a ”Doraly Mall”, vor fi amenajate, pe lângă blocul propriu-zis, și spații verzi și locuri de joacă.
În total, blocul va avea 39 de apartamente, dintre care 28 apartamente cu 2 camere și 11 apartamente cu 3 camere.
Lângă șantier sunt deja afișate imagini cu viitoarea construcție, fiind scoasă în evidență stilul arhitectonic modern, cu suprafețe vitrate mari și linii drepte.
Viitorii locatari vor beneficia de locuri de parcare amenajate atât la subsolul clădirii cât și pe un teren învecinat, situat pe Bdul Cuza, nr. 10 – 12, teren aflat, de asemenea, în proprietatea ”Doraly Mall”.
Numărul total de locuri de parcare va fi de 52, dintre care 26 vor fi amplasate la subsolul blocului, iar 26 pe terenul de la nr. 10-12.
În prezent, se lucrează la fundația clădirii, iar reprezentanții constructorului spun că blocul ar putea fi inaugurat în toamna anului viitor.
CELE MAI CITITE
