Învățământ
Pepinieră de olimpici la «Mihai Eminescu»
• pasiunea pentru învățătură, transformată în premiul pentru cel mai bun rezultat brăilean la fizică, medalie de argint la informatică, medalie de bronz la fizică, premiul I la geografie, premiul II la biologie, premiul special la limba și literatura română • toate acestea sunt simboluri ale succesului obținut prin muncă și dedicație de olimpicii Școlii Gimnaziale ”Mihai Eminescu” • 11 elevi au demonstrat că ambiția și dăruirea transformă pasiunea în succes
La Școala Gimnazială „Mihai Eminescu” din Brăila, educația înseamnă mai mult decât lecții și note. Aici se formează elevi talentați care excelează în diverse domenii, de la informatică și fizică, la literatură, geografie și biologie. Este locul unde excelența și talentul se întâlnesc pentru a crea povești inspiraționale. Olimpicii acestei școli sunt dovada vie a dedicării și muncii susținute. Ghidați de profesori dedicați și susținuți de părinți și comunitate, au obținut rezultate impresionante la olimpiadele școlare, reușind an de an să aducă premii și medalii, care le conferă prestigiu nu doar lor, ci și întregii comunități din Brăila.
Drumul spre succes: muncă, dedicare și sprijin
Succesul olimpicilor de la Școala Gimnazială „Mihai Eminescu” nu este o întâmplare. Elevii și profesorii lucrează cot la cot, punând bazele unei pregătiri riguroase și temeinice.
„Pregătirea pentru o olimpiadă nu este deloc ușoară. Ne dorim să fim alături de fiecare elev care aspiră la performanță, să îi ghidăm și să îi motivăm. Succesul lor este și succesul nostru”, declară prof. Florentina Stan, mentorul echipei de fizică.
Cadrele didactice depun eforturi extraordinare pentru a le oferi elevilor resursele și suportul necesar pentru a se autodepăși. Profesorii lucrează cu aceștia ore întregi, adaptând metodele de predare și încurajându-i să își depășească limitele. „Suntem aici să îi sprijinim, să le fim ghid și să le oferim instrumentele de care au nevoie pentru a-și atinge potențialul maxim. Pentru noi, olimpicii sunt mai mult decât elevi talentați. Sunt exemple de dăruire și determinare, iar noi suntem mândri să le fim alături în acest parcurs”, explică profesor Emilia Manea, care a contribuit la aducerea în școală a premiului special la olimpiada de limba română.
Povestea olimpicilor și medaliile câștigate
Povestea elevilor care s-au întors acasă cu rezultate remarcabile este una de neuitat. Elevii olimpici ai Școlii Gimnaziale „Mihai Eminescu” au obținut rezultate remarcabile la olimpiada de lectură ca abilitate de viață, informatică, fizică, geografie, biologie și limba română.
În anul școlar 2023-2024, premiul pentru cel mai bun rezultat brăilean la fizică a fost atribuit elevului Ioan Alexandru Bănică, care a adus acasă și medalia de bronz la Olimpiada Națională de Fizică. ”Am participat la Olimpiada Națională de Fizică, etapa județeană, la recomandarea doamnei profesor Stan Florentina, unde am luat primul loc și m-am calificat la națională. La această etapă, care s-a ținut la Brașov, am avut o concurență numeroasă și pregătită. Mi-a plăcut că am cunoscut copii inteligenți, cărora le place fizica. Am ales fizica pentru că îmi place să rezolv probleme care pot fi transpuse în realitate folosindu-mi gândirea matematică și formulele învățate. Datorită susținerii profesorilor, a părinților, dar și a colegilor din școală, am reușit să obțin medalie de bronz. Le mulțumesc tuturor”, a precizat acesta.
Ștefania Iona Badea a obținut mețiunea I, cu al cincilea punctaj în ierarhia națională, la Olimpiada de Lectură ca Abilitate de Viață. Aceasta ne-a mărturisit de ce a ales limba română: ”Am ales Limba și literatura română deoarece mi se pare o materie complexă, ce trebuie studiată cu atenție, pentru a fi înțeleasă în întregime. Mi se potrivește acest domeniu, deoarece îmbină partea logică, respectiv gramatica, cu partea artistică, literatura. Este o specialitate ce mi se potrivește, căci nu îmi permite să mă plictisesc și îmi oferă oportunitatea de a mă exprima mai bine. Întotdeauna mi-a fost greu să mă integrez în societate, fiind mereu văzută drept „fata ciudată, diferită”. În timp, asta m-a făcut să mă închid foarte mult, fiindu-mi extrem de dificil să mă exprim în preajma altor oameni. Prin Limba și literatura română, simt că mi se redă libertatea de a mă exprima, căci îmi pot întipări gândurile, sentimentele și trăirile pe hârtie, fără ca nimeni să mă judece”.
Mentorul Ioanei, profesor Evelina Dumitrașcu, ne-a explicat că ”se poartă lectura, cititul, mirosul de pagină tipărită. Sunt la modă inteligența și creativitatea care se asortează cu oamenii deschiși, deștepți, pregătiți să gândească. Pe un astfel de podium este Ioana. Ioana este a cincea in ierarhia națională la Olimpiada de Lectură ca Abilitate de Viață”.
Elevii se pregătesc intens pentru aceste concursuri, adesea sacrificându-și timpul liber pentru a se dedica pasiunii lor. „Pentru mine, olimpiada este o oportunitate de a mă descoperi și de a-mi testa limitele. Am muncit mult, dar satisfacția rezultatului merită fiecare efort,” a mărturisit Matei Tudor Popescu, care a obținut medalia de argint la Olimpiada Națională de Informatică.
David Roxana-Monica este fascinată de geografie, așa cum ne spune chiar ea, ”pasiunea mea este geografia. Sunt o fire curioasă, îmi doresc să descopăr cât mai multe despre lumea înconjurătoare și să-mi dezvolt cultura generală. În ultimii doi ani, am participat la Concursul Național La Școala cu Ceas de la Râmnicu Vâlcea, luând Premiul I. De asemenea, am obținut Premiul I, cu 100 de puncte, la Concursul Național Terra la etapa națională, în clasele a VI-a și a VII-a. Aștept cu nerăbdare Olimpiada de Geografie de anul acesta pentru a-mi dovedi potențialul. Consider că este important să-ți descoperi pasiunea, să o dezvolți, să lupți pentru ea și să crezi în visul tău”.
Pasiunea pentru sistemul nervos i-a adus elevei Larisa Mușat Banu Panait premiul II la Concursul Național de Biologie. ”Sunt pasionată de tot ce studiază această materie, dar mai ales, de sistemul nervos cu numeroasele sale mistere, majoritatea încă neelucidate. Drumul a fost greu, am învățat să-mi înving temerile și am căpătat încredere și experiență. A fost un efort susținut, am învățat să am răbdare și să cred că pot face ceea ce mi-am propus. Obținând premiul al II-lea la nivel național cu un punctaj de 96 de puncte, am înțeles că biologia a devenit una dintre marile mele pasiuni. M-am documentat, citind informații suplimentare, față de cele oferite de manual, multe dintre ele fiindu-mi puse la dispoziție de doamna mea profesoară de biologie, profesor Victorina Ciomîrtan. Am citit numeroase articole în legătură cu organele de simț, glandele endocrine și am înțeles cât de complexă poate fi alcătuirea ființei umane. Cu toate că mă pregătesc pentru Evaluarea Națională, intenționez ca pe viitor să continui să particip la astfel de competiții. Consider că elementul cel mai important în reușita mea este faptul că mi-a plăcut aceasta știință care mi-a deschis orizonturi necunoscute de mine până atunci”, a ținut să ne precizeze Larisa.
Premiul Special pentru ”Orizontul Cultural” a fost obținut de Iasmina Maria Munteanu, care ne împărtășește din experiența ei: „După mențiunea specială obținută în anul 2023 la Cluj-Napoca, la Olimpiada Națională de Limba Franceză (ca urmare a pasiunii mele pentru cultura și civilizația franceză), în 2024 am avut bucuria de a mă fi calificat și la etapa națională a Olimpiadei de Limba și Literatura Română. După părerea mea, subiectele au avut un grad de complexitate ridicat. De aceea, satisfacția de a fi luat Premiul Special pentru «Orizontul Cultural» (singurul premiu special acordat la clasa a VIII-a) a fost cu atât mai mare. El recompensează pasiunea mea pentru lectură. Îmi place să citesc texte variate, care ne lărgesc și ne îmbogățesc orizontul cultural. De altfel, cred că în urma lecturilor, devenim, la rândul nostru, niște cărți umblătoare. Împărtășim astfel, celor care știu să ne citească, un crâmpei din frumosul nostru sufletesc. În plus, m-am bucurat că am reușit la proba orală, în ciuda emoțiilor, să elaborez un discurs expresiv și coerent, care a fost notat cu punctajul maxim”.
Paiovici Andreea, calificată la etapele naționale ale olimpiadelor de lingvistică și de limba neogreacă, ne precizează că ”am fost atrasă de lingvistică deoarece m-a fascinat modul în care limbile funcționează și faptul că pot să le descifrez singură. Limba neogreacă am început să o studiez tot din plăcere și am fost îndemnată să particip la olimpiadă de profesoara mea Anna Pandi de la Comunitatea Elenă din Brăila. Așadar, olimpiadele m-au pregătit pe plan academic și social, astfel încât mi-am dezvoltat capacitatea de analiză, dar am și cunoscut locuri și oameni noi”.
Pe lângă câștigarea medaliei de bronz și obținerea premiului pentru cel mai bun rezultat brăilean la fizică, Ioan Alexandru Bănică și Cristina Tăbârcă au făcut parte din lotul olimpic al Brăilei la faza națională a Olimpiadei de Religie, cultul ortodox. Ioan consideră că fizica nu ar trebui să stea departe de religie: ”fizica și religia caută, în feluri diferite, să înțeleagă realitatea. Fizica studiază legile universului, cum ar fi structura materiei, forțele fundamentale și cosmosull, iar religia explorează întrebări existențiale și spirituale, cum ar fi sensul vieții și natura divinității. Această olimpiadă a reprezentat pentru mine o provocare. Fără încurajările doamnei profesor Nicoleta Pîrgaru și ale părinților, nu aș fi reușit o asemenea performanță”.
Maria Andrada Ivanov și Maria Ilaria Mititelu au privit participarea la Olimpiada Județeană de educație socială ca pe o provocare. ”Participarea la această Olimpiadă a fost o experiență extrem de valoroasă pentru mine, atât din punct de vedere intelectual, cât și personal. Am realizat că provocările întâlnite m-au ajutat să cresc și să mă perfecționez, iar succesul obținut m-a motivat să îmi doresc să continui pe acest drum. Cu siguranță, vreau să particip din nou și să îmi îmbunătățesc performanțele.”, mărturisește Maria Andrada Ivanov.
Părinții, cei mai mari susținători
Părinții elevilor olimpici joacă și ei un rol esențial, oferindu-le sprijin emoțional și material, sunt cei care îi susțin în momentele de dificultate și îi încurajează să își urmeze visurile. „Suntem extrem de mândri de reușitele copiilor noștri și știm că sacrificiile făcute pentru pregătirea lor merită din plin”, afirmă un părinte al unui olimpic la informatică.
„Faptul că îi văd atât de motivați și că reușesc să obțină rezultate deosebite ne face mândri și ne dă încredere în viitorul lor”, spune mama elevei olimpice la limba română.
Viziunea olimpicilor pentru viitor
Pentru olimpicii de la „Mihai Eminescu”, olimpiadele sunt doar începutul unei călătorii de învățare. Ei visează să urmeze licee și facultăți de prestigiu, să își aprofundeze cunoștințele și să devină experți în domeniile lor preferate. „Olimpiada ne-a deschis noi perspective. Acum suntem mai motivați ca niciodată să continuăm să învățăm și să ne dezvoltăm”, spune Ioan, pasionat de fizică.
Ioana, eleva care s-a redescoperit prin lectură, ne-a explicat că ”prin participarea la aceste olimpiade, mi-am dezvoltat cunoștințele, am învățat să-mi stăpânesc mai bine emoțiile, care pot fi copleșitoare de cele mai multe ori, și am început să-mi conturez drumul în viață. Cu cât particip la mai multe concursuri, cu atât mă simt mai relaxată și, având experiență, reușesc să mă concentrez mai bine. Așa că, recomand cu inima deschisă participarea la concursuri, indiferent de domeniu, fiindcă, deși necesită mult antrenament și multă muncă în plus, rezultatele sunt pe măsură”.
Larisa a descoperit că biologia este o fereastră către înțelegerea complexității vieții. ”Cu toate că mă pregătesc pentru Evaluarea Națională, intenționez ca pe viitor să continui să particip la astfel de competiții. Consider că elementul cel mai important în reușita mea este faptul că mi-a plăcut această știință care mi-a deschis orizonturi necunoscute de mine până atunci”, ne transmite tânăra.
Chiar dacă nu a obținut nici un premiu, Andreea Ilie încurajează tinerii să participe la cât mai multe concursuri: ”Participarea la faza naţională a concursului George Emil Palade m-a învăţat foarte multe lucruri, am învăţat să am mai multă încredere în mine şi să muncesc mai mult. A fost o experienţă minunată ajungând la acel nivel şi o oportunitate de vis să pot arăta cât de mult iubesc biologia. Sunt nerăbdătoare să particip şi anul acesta. Încurajez ca orice copil să îşi urmeze visele şi să participe la concursuri sau olimpiade”.
Prin exemplul olimpicilor săi, Școala Gimnazială „Mihai Eminescu” din Brăila arată că munca, pasiunea și sprijinul comunității pot transforma visele elevilor în realitate, oferind o inspirație puternică pentru viitoarele generații.
”Noi ne bucurăm de toate rezultatele copiilor noștri, de orice nivel ar fi progresul lor, dar rezultatele acestor copii ne onorează și ne motivează să ținem ștacheta sus, să menținem tradiția de performanță a Școlii Gimnaziale ”Mihai Eminescu”, iar apartenența sub o formă sau alta la această școală te motivează să fii bun. Mai bun. Felicitări tuturor!”, conchide profesor Victorina Ciomîrtan, directorul școlii.
Învățământ
Urmează ”decisiva” pentru directorii de școli
• cine va convinge comisiile că poate conduce o școală? Răspunsul începe să se contureze la Brăila din 17 noiembrie, când debutează interviurile propriu-zise din concursul directorilor de școli • după evaluarea administrativă a planurilor manageriale, 92 de candidați ajung față în față cu evaluatorii • urmează 45 de minute în care fiecare va trebui să demonstreze că poate trece de la teorie la decizie și de la proiect la managementul real al unei unități de învățământ
De astăzi, 12 noiembrie, la nivel național începe etapa interviurilor propriu-zise din concursul pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct.
La Brăila, după evaluarea planurilor manageriale și soluționarea contestațiilor, 92 de candidați, cu 108 opțiuni, au ajuns în fața următoarei provocări.
În maximum 45 de minute, fiecare va trebui să demonstreze că poate transforma un proiect managerial într-o viziune aplicabilă în școală.
Potrivit graficului de desfășurare a celei de-a doua etape a probei de interviu, publicat de Inspectoratul Școlar Județean, primul candidat la Brăila este programat să susțină interviul marți, 17 noiembrie, începând cu ora 9:00. La polul opus al programării, ultimul candidat figurează pe listă pentru data de 25 noiembrie, ora 10:00. Așadar, deși intervalul oficial de desfășurare a interviurilor este 12–27 noiembrie, potrivit programării afișate, evaluările candidaților brăileni sunt repartizate între 17 și 25 noiembrie.
După săptămâni de probe, evaluări, punctaje și contestații, concursul pentru conducerea unităților de învățământ din Brăila intră, începând de astăzi, într-o etapă cu miză importantă. Candidații care au trecut de evaluarea administrativă a planurilor manageriale se vor prezenta în fața comisiilor de interviu, unde nu va mai fi suficient să aibă un proiect bine redactat.
Vor trebui să-l susțină, să-și argumenteze deciziile și să arate cum ar gestiona situații concrete din viața unei școli.
Rezultatele finale ale evaluării administrative au fost publicate marți, 10 noiembrie, pe site-ul Inspectoratului Școlar Județean Brăila. Această etapă a avut caracter eliminatoriu: candidații care au obținut cel puțin nota 7 au primit dreptul de a continua concursul, în timp ce o notă sub acest prag a însemnat eliminarea.
Este important de precizat că nota obținută la evaluarea planului managerial nu se adaugă la media finală a concursului. Ea funcționează ca un filtru, stabilind cine poate ajunge la interviul propriu-zis.
Contestațiile au schimbat situația unui candidat
În urma publicării rezultatelor inițiale și a soluționării contestațiilor, situația candidaților a suferit câteva modificări. Potrivit datelor transmise de comisia de organizare a concursului, au fost depuse cinci contestații. Într-un caz, nota inițială de 8,30 a fost menținută.
Pentru alți trei candidați, punctajele au crescut, însă cea mai importantă modificare s-a înregistrat la Școala Gimnazială ”Radu Tudoran”, unde un candidat înscris pentru funcția de director adjunct a reușit să treacă pragul eliminatoriu.
Mai exact, după reevaluarea planului managerial, nota acestuia a crescut de la 6,80 la 7,16. Diferența de câteva zecimi a făcut, în acest caz, diferența dintre eliminarea din concurs și continuarea competiției. Pentru ceilalți doi candidați ale căror lucrări au fost reevaluate, creșterile au fost de 0,10, respectiv 0,04 puncte. A existat și un caz în care contestația nu a adus rezultatul așteptat. Candidatul care nu îndeplinise nici inițial pragul de promovare a primit, după reevaluare, o notă și mai mică: de la 4,60 la 4,44.
În urma afișării rezultatelor finale, un candidat a fost declarat respins la această etapă. Astfel, din cei 93 de candidați rămași după probele anterioare, au continuat concursul 92, cu un total de 108 opțiuni: 72 pentru funcțiile de director și 36 pentru cele de director adjunct.
45 de minute în fața comisiei. Aici începe adevăratul test!
Dacă până acum candidații au fost evaluați pe baza competențelor și a documentelor depuse, în perioada 12–27 noiembrie urmează proba care îi aduce față în față cu evaluatorii. Fiecare candidat va avea la dispoziție maximum 45 de minute pentru a demonstra că nu doar știe să construiască un plan managerial, ci și că are capacitatea de a-l pune în practică.
Interviul este împărțit în trei secțiuni, fiecare cu un timp bine stabilit. Primele 20 de minute sunt rezervate prezentării și susținerii proiectului managerial. Candidatul trebuie să-și explice viziunea, obiectivele și direcțiile de dezvoltare pe care le propune pentru unitatea de învățământ. Următoarele 15 minute sunt dedicate rezolvării unei situații-problemă.
Poate fi vorba despre gestionarea unui conflict, o situație de criză, relația cu părinții, dificultăți de comunicare, aplicarea legislației sau alte provocări administrative și manageriale. Ultimele 10 minute verifică aptitudinile digitale și competențele de operare necesare exercitării funcției de director sau director adjunct.
Așadar, nu este suficient ca proiectul să arate bine pe hârtie. Candidatul trebuie să convingă prin felul în care îl prezintă, prin argumentele pe care le aduce și prin soluțiile pe care le găsește atunci când este pus în fața unei situații concrete. Cei cinci membri ai comisiei vor acorda note individuale, iar nota finală a interviului va fi media aritmetică a punctajelor acordate. Pentru promovarea probei este necesară cel puțin nota 7.
Cu alte cuvinte, o evaluare administrativă foarte bună nu garantează automat și un interviu pe măsură. De astăzi, contează nu doar ce au scris candidații în proiecte, ci și cât de bine reușesc să-și susțină ideile și să demonstreze că pot lua decizii.
În fața comisiilor: cinci evaluatori și o decizie pentru fiecare școală
Odată cu începerea interviurilor, atenția se mută nu doar asupra candidaților, ci și asupra celor care vor analiza prestația acestora. Fiecare interviu se desfășoară în fața unei comisii formate din cinci membri, iar fiecare dintre ei va acorda un punctaj individual. Media notelor va stabili rezultatul candidatului la această etapă.
Componența comisiilor reunește reprezentanți ai Inspectoratului Școlar, cadre didactice din unitățile de învățământ, reprezentanți ai administrației publice locale, precum și membri desemnați din mediul economic sau universitar. Este o formulă care aduce la aceeași masă perspective profesionale diferite, într-o evaluare ce vizează nu doar pregătirea didactică, ci și capacitatea de organizare, comunicare și conducere.
Rămâne însă de văzut cum se va reflecta această perspectivă în evaluarea candidaților și ce criterii vor cântări cel mai mult atunci când aceștia vor trebui să-și susțină proiectele, să rezolve situații concrete și să demonstreze că pot gestiona o instituție de învățământ.
Rolul evaluatorilor nu este deloc unul formal. În cele 45 de minute ale interviului, aceștia vor urmări modul în care candidatul își argumentează proiectul managerial, răspunde unei situații-problemă și demonstrează că stăpânește competențele necesare funcției pentru care candidează. Notele acordate vor conta direct în rezultatul acestei probe, astfel că responsabilitatea comisiei este pe măsura mizei concursului.
Așadar, într-un proces care vizează conducerea a zeci de unități de învățământ din județ, transparența privind organizarea și activitatea comisiilor rămâne un aspect important asupra căruia vom reveni.
În acest context, era util ca informațiile privind persoanele desemnate și repartizarea în comisii să fie făcute cunoscute publicului, în măsura permisă de regulile concursului.
Nu pentru a transforma componența comisiilor într-un subiect de suspiciune, ci pentru ca întregul proces să poată fi urmărit și înțeles de cei interesați de viitorul școlilor brăilene.
Pentru că interviul nu înseamnă doar 45 de minute în care un candidat trebuie să convingă. Înseamnă și o evaluare în care fiecare membru al comisiei are o responsabilitate clară, iar notele acordate vor conta în stabilirea celor care vor ocupa funcțiile de conducere.
De la 149 de opțiuni, la 108. Cine ajunge la linia de sosire?
La începutul competiției, în județul Brăila erau disponibile 127 de funcții de conducere: 82 de directori și 45 de directori adjuncți. Pentru acestea au fost depuse 124 de dosare de candidatură, candidații exprimând în total 149 de opțiuni. După evaluarea competențelor desfășurată în 13 octombrie, au rămas 93 de candidați, cu 109 opțiuni: 73 pentru funcțiile de director și 36 pentru cele de director adjunct.
La acea etapă, 30 de candidați nu au obținut punctajul minim, iar unul nu s-a prezentat.
Acum, după evaluarea administrativă a proiectelor manageriale și soluționarea contestațiilor, numărul celor care continuă a ajuns la 92 de candidați, cu 108 opțiuni.
Competiția se apropie, așadar, de etapa în care diferențele dintre candidați nu vor mai fi date doar de documentele depuse, ci și de felul în care aceștia își susțin proiectele și răspund provocărilor din fața comisiei.
Verdictul final, în decembrie
În Brăila, interviurile se desfășoară în perioada 17–25 noiembrie 2026. Contestațiile la această probă pot fi depuse în intervalul 17 noiembrie – 2 decembrie, iar soluționarea lor este programată până pe 7 decembrie. Rezultatele finale ale concursului urmează să fie afișate pe 9 decembrie. O zi mai târziu, candidații declarați admiși pentru mai multe funcții își vor exprima opțiunea finală pentru o singură unitate de învățământ.
Validarea rezultatelor în Consiliul de Administrație al Inspectoratului Școlar Județean este programată pentru 11 decembrie, iar deciziile de numire trebuie emise și comunicate până la 16 decembrie, cu intrare în vigoare de la 1 ianuarie 2027. Rămâne de văzut cine va reuși să treacă și de această probă, cine va confirma în fața evaluatorilor și, mai ales, cine va ajunge să ocupe funcțiile de conducere începând cu anul viitor.
Învățământ
Bursele școlare pentru primele două luni ale anului școlar, plătite pe 20 noiembrie. Câți elevi din Brăila vor primi bani
• elevii din județul Brăila care beneficiază de burse școlare vor primi, pe 20 noiembrie, primele sume din acest an școlar, aferente lunilor septembrie și octombrie • potrivit datelor Inspectoratului Școlar Județean, sprijinul financiar este destinat elevilor care îndeplinesc criteriile pentru burse de merit, sociale sau tehnologice, dar și unor categorii speciale de beneficiari
Elevii care beneficiază de burse școlare în anul școlar 2026–2027 vor primi primele sume pe 20 noiembrie, când vor fi achitate și drepturile aferente lunilor septembrie și octombrie.
La nivelul județului Brăila, listele cu beneficiarii au fost centralizate, iar potrivit datelor furnizate de Inspectoratul Școlar Județean, 26.768 de elevi sunt incluși în evidențele pentru plata burselor.
Prima plată din acest an școlar va cuprinde două luni, urmând ca, ulterior, bursele să fie virate lunar, pe data de 20, pentru luna precedentă. Calendarul este valabil la nivel național, în timp ce cifrele prezentate în continuare reflectă situația înregistrată în județul Brăila.
Peste 26.000 de elevi din Brăila, pe listele de plată
Potrivit datelor transmise de Inspectoratul Școlar Județean Brăila, cei mai mulți beneficiari sunt elevii care primesc burse sociale, categorie destinată sprijinirii copiilor proveniți din familii aflate în situații vulnerabile.
Situația burselor la nivelul județului este următoarea:
- 4.372 de burse de merit, acordate elevilor cu rezultate bune la învățătură;
- 20.900 de burse sociale, destinate elevilor care îndeplinesc criteriile de eligibilitate;
- 1.462 de burse tehnologice, pentru elevii din învățământul profesional și tehnologic;
- 22 de burse pentru mame minore;
- 12 burse pentru elevi aparținând unor comunități etnice, inclusiv elevi moldoveni, potrivit încadrării din evidențele transmise.
Datele arată că bursele sociale reprezintă cea mai mare parte a ajutorului financiar acordat elevilor din județ. În același timp, numărul celor care primesc burse de merit este mai redus, în condițiile în care metodologia actuală stabilește criterii mai restrictive de acordare.
Ce sume vor primi elevii
Cuantumurile lunare prevăzute pentru principalele categorii de burse sunt de 450 de lei pentru bursa de merit, de 300 de lei pentru bursa socială, respectiv pentru cea tehnologică și 700 lei/lună bursa pentru meme minore, acordată în perioada cursurilor, a pregătirii practice și a sesiunilor de examene.
Pentru că prima plată va avea loc în luna noiembrie, elevii vor primi atunci sumele aferente lunilor septembrie și octombrie, în funcție de categoria de bursă și de drepturile stabilite pentru fiecare beneficiar.
După această primă plată, calendarul obișnuit prevede virarea burselor în data de 20 a fiecărei luni, pentru luna anterioară.
Mai puțini beneficiari ai burselor de merit
Anul școlar 2026–2027 continuă pe baza regulilor de acordare a burselor introduse prin noua metodologie.
În cazul burselor de merit, unul dintre criteriile importante este limitarea numărului de beneficiari la cel mult 15% dintre elevii unei clase, în condițiile prevăzute de metodologia în vigoare.
La nivelul județului Brăila, 4.372 de elevi se regăsesc pe listele pentru această categorie de sprijin. Prin comparație, bursele sociale rămân principala formă de ajutor financiar pentru elevi, cu peste 20.000 de beneficiari.
Pentru școli, pregătirea primei plăți a presupus transmiterea către inspectoratele școlare a listelor cu beneficiarii și a sumelor necesare. Termenul stabilit pentru această etapă a fost 20 octombrie 2026.
Astfel, pe 20 noiembrie, elevii eligibili vor primi primele burse din actualul an școlar, aferente lunilor septembrie și octombrie, iar plățile vor continua lunar, potrivit calendarului stabilit.
CELE MAI CITITE
