Învățământ
Pentru educație
• circa 1.500 angajați din școlile brăilene au participat ieri, în a doua săptămâna de grevă, la un protest organizat în fața Prefecturii • aceștia au cerut salarii decente pentru toți angajații din sistem, refuzând categoric să accepte “oferta” Guvernului, acele carduri cu o valoare de 2.500 lei • sindicaliștii solicită o majorare de 25% a salariilor pentru toate categoriile de personal și sunt hotărâți să continue greva
“Fără profesori lumea nu ar avea clasă!”, “Fără educație, pierim ca nație”, “Noi nu furăm, educăm!”, “Și profesorii au copii!”, “Demnitate, dreptate, decență”. Acestea au fost doar câteva dintre zecile de mesaje cu care profesorii brăileni au venit ieri la protestul organizat de Sindicatul “Învățământ” Brăila “Corneliu Gheorghe Caranica” în fața Prefecturii. O acțiune prin care participanții au cerut atât salarii decente, dar și respect față de școală și oamenii care lucrează în școli: profesori, personal didactic auxiliar și nedidactic. Reamintim că, săptămâna trecută, Guvernul a anunțat că va oferi cadrelor didactice carduri în valoare de 2.500 lei și 1.000 lei pentru personalul nedidactic, ofertă refuzată categoric de angajații din educație, care își doresc majorarea cu 25% a tuturor salariilor.
Mitingul a avut loc între orele 11.00 și 13.00 și a reunit circa 1.500 angajați din școlile brăilene, conform cifrelor neoficiale, iar aceștia au avut parte și de susținerea unor grupuri de elevi. Redactorii “Obiectiv” au participat la protest și au stat de vorba cu câțiva profesori despre motivele care i-au determinat să își strige nemulțumirile în stradă.
“Sunt profesoară de 30 de ani deja și lucrurile au mers din rău în mai rău. Atât de rău încât acum trebuie să spunem «Până aici!»”
Mariana Marțian, profesor de psihologie la Colegiul Național “Gh. M. Murgoci”: “Nu este o vorba despre o revendicare sau alta. Vrem o reformare a întregului sistem de învățământ pentru că, așa cum spunea Caragiale, sunt probleme pe ici pe colo, prin părțile esențiale. Dincolo de glumă, chiar ne-a ajuns cuțitul la os. Adică sunt profesoară de 30 de ani deja și lucrurile au mers din rău în mai rău. Dar atât de rău încât acum trebuie să punem un zăgaz aici, să spunem: «Până aici!». Asta este limita! De aici încolo nu mai acceptăm decât să se schimbe lucrurile în favoarea relației între profesor și elev, asta în primul rând. Noi ne cerem drepturile! Drepturi nu doar în ceea ce privește buzunarul, că nu doar asta ne interesează, ci respectul față de școală și de meseria noastră”.
“Știți câtă muncă duce un dascăl cu un copil? Mai ales unul din medii defavorizate, unde singura educație de care copilul are parte este cea de la școală”
Miorița Găzdaru, învățătoare la Școala Gimnazială “Al. Vechiu” Zăvoaia:
“Lucrez ca învățătoare de 20 de ani la școala din comuna Racoviță și salariile sunt mici pentru toți colegii. De aceea am decis că trebuie să ne cerem drepturile! Sperăm că o să ne audă și pe noi cineva și o să-și rupă din salariile lor și din pensiile acelea speciale. Că e frustrant, acesta este cuvântul, să vezi ce salarii uriașe au unii, în timp ce noi, dascălii, muncim enorm cu elevii. Știți câtă muncă este cu un copil pe care îl iei de la clasa pregătitoare și îl înveți să scrie, să citească… Mai ales din medii defavorizate, unde singura educație de care copilul are parte este cea de la școală. Până acum, pentru felul în care s-au raportat la greva și revendicările noastre nu pot oferi decât nota 1 guvernanților! Ignoranță și nepăsare față de oamenii din educație. Nu înțeleg că noi contăm și nu știu cum ar arăta lumea fără noi. Fără educație nu avem nimic!”.
“Aș vrea să facem o rotativă și la salarii! Măcar pentru o lună de zile”
Mădălina Craiova, învățătoare la Școala Gimnazială “Ion Băncilă”: “Am venit să ne susținem colegii în respectarea legilor, care sunt date de ani de zile și nu se aplică. Suntem aici atât pentru majorările salariale, despre care considerăm că sunt legitime și îndreptățite. Și aici nu vorbim doar despre profesori, ci vorbim și despre personal didactic auxiliar, fără de care învățământul nu poate exista, vorbim și despre nedidactic. Toți avem nemulțumiri acumulate în timp și am ieșit astăzi aici să ni le arătăm, să fim vocali. Dar suntem aici și pentru elevii noștri, care merită tot ceea ce este mai bun în ceea ce privește sistemul de învățământ. În ceea ce privește reacția Guvernului de până acum vizavi de solicitările noastre… efectiv umilință totală! Ignorare! Mi se pare că au uitat că au fost și ei elevi, că au trecut prin băncile școlii, că cineva le-a pus pixul în mână și că sunt acolo unde sunt datorită acestei profesii nobile. Așa cum zicea și un coleg zilele trecute, mi-aș dori să facem o rotativă și la salarii. Măcar pentru o lună de zile ca să vedem și să înțelegem mai bine problemele de zi cu zi cu care se confruntă toată lumea. Pentru că și noi suntem părinți și noi avem copii. Nu se răsfrânge doar asupra elevilor noștri tot ceea ce se întâmplă acum, ci se reflectă și asupra copiilor noștri. Dar nu putem să cedăm și încercăm să găsim o cale pașnică în care să simțim că suntem și noi în sfârșit prețuiți. Elevii și părinții ne susțin 100%, cel puțin la școala pe care eu o reprezint. Și aș vrea să le transmit că nu facem lucrul acesta doar pentru noi, ci și pentru ei. Pentru un viitor mai bun, pentru un sistem de învățământ așa cum ar trebui să fie. Spunem că vrem o școală ca afară. Păi, dacă vrem o școală ca afară trebuie să spunem «Punct și de la capăt»”.
“Vrem să ne întoarcem demni la catedră”
Mihaela Iliescu, profesor de Educație fizică și sport la Școala Gimnazială “Mihu Dragomir”: “După 23 de ani în învățământ am o leafă de 4.300 lei. Nemulțumirile sunt multe… Am venit să ne facem auziți! Vrem salarii decente, vrem să fim respectați! Nu ne convine să stăm aici și să nu fim plătiți, dar nu renunțăm pentru că avem un scop și un obiectiv. Ce ne-a oferit Guvernul e praf în ochi! Nu e ceva ce ne face cinste, nu e demn de noi! Noi sperăm să primim o creștere salarială de 25%, asta e solicitarea noastră în acest moment. Dar guvernanții se fac că fac. Vor să ne dea, dar de fapt se mai gândesc dacă ne dau. Problema e că cei care au de suferit suntem noi și elevii. Pentru că și noi avem copii la școală. Ne dorim să ne întoarcem la catedră. Dar să ne întoarcem demni și să fim respectați! Îmi aduc aminte de copilăria mea… Când spuneam «domnule profesor» sau «doamna profesoară» era un mare respect, ne adresam cu mare respect și cu drag. În ziua de astăzi profesorul habar nu am ce mai reprezintă pentru demnitari. Aș fi curioasă să știu dacă poate să răspundă unul dintre ei: Ce reprezentăm noi pentru voi, dragi demnitari? Noi, profesorii!”.
“Dacă cei de sus, care ne conduc, nu ne respectă, normal că nici ceilalți nu o vor face”
Ionela Georgiana Vîju, educatoare la Grădinița nr. 56 “Negruț”: “Am venit astăzi (n.r. – ieri) în semn de solidaritate cu colegii mei pentru că avem multe nemulțumiri și vrem să fim auziți. Am intrat în învățământ în urmă cu patru ani și este o mare discrepanță între ceea ce credeam eu că va fi și realitatea de care m-am lovit odată intrată în sistem. Și nu vorbesc de copii căci e o plăcere să lucrez cu ei. Am ales această meserie din vocație. Nu oricine poate să facă această meserie de profesor, educator, învățător. Mie îmi plac copiii și vreau să știu că în urma mea a rămas cineva pe care l-am format. Dar dincolo de toate aceste satisfacții te lovești și de greutățile financiare. De aceea oferta Guvernului este foarte nepotrivită! Noi nu am cerut vouchere! Noi vrem salarii decente, nu vouchere! Dacă mă duc la magazin voucherul acela nu mă ajută să îmi acopăr cheltuiala săptămânală. Că observăm cum prețurile cresc de la o săptămână la alta. Și nu protestăm doar pentru salarii, ci și pentru a fi respectați. Aș vrea să văd mai mult respect pentru școală din partea guvernanților. Că dacă cei de sus nu ne respectă, normal că nici ceilalți nu o vor face”.
“Oferta Guvernului, cea cu voucherele de 2.500 lei, e de-a dreptul caraghioasă”
Costel Ghețu, învățător la Liceul Teoretic “Constantin Angelescu” din Ianca: “Am ales să ieșim în stradă în urma refuzului Guvernului de a ne mări salariile atât nouă, profesorilor, cât și personalului didactic auxiliar și nedidactic. Iar cei din nedidactic au salarii foarte mici, aproape la limita salariului minim pe economie. Sunt de 26 ani învățător și pot să afirm că munca cu copiii nu este grea, este o plăcere! Dar neajunsurile materiale… Aici e greu! Eu după 26 ani de muncă nu pot spune că am un salariu decent. Ce să mai vorbim de debutanți… Fiica mea ar vrea să se facă profesoară de engleză… La ce salarii sunt acum nu știu dacă va alege până la urmă cariera didactică… Ce am primit din partea Guvernului de când a început greva? O lipsă de dialog! Efectiv au refuzat să ne bage în seamnă. Plus că au venit cu niște oferte caraghioase, acele vouchere de 2.500 lei… De aceea nu renunțăm! Dacă pierdem acum, nu știu când și dacă o să mai fim ascultați. Deci trebuie să rămânem pe poziții și să protestăm în continuare! Ne bucurăm că cei mai mulți dintre părinți ne înțeleg și sunt de acord cu greva noastră. Și ei știu că dacă noi vom avea salarii mai bune, cu siguranță vor veni în viitor profesori mult mai bine pregătiți și copiii lor vor beneficia de un învățământ mai performant”.
“Un om fără gândire devine o unealtă (…) Nu ne naștem nici învățați, nici bogați, dar săraci sufletește nu trebuie să rămânem”
Daniela Drăghici, profesor de limbi clasice la Colegiul Național “Gh. M. Murgoci” și Liceul Teoretic “Nicolae Iorga”: “Vorbesc în nume personal. Am scris pe grupul profesorilor astăzi (n.r. – ieri): agora are nevoie de un Socrate. Sunt mai mulți astăzi, dovadă că profesorii ies foarte greu în stradă. Menirea lor este alta. Ei îi învață pe copii să gândească. Motiv pentru care cerem națiunii să ne sprijine în lucrul acesta. Un om fără gândire devine o unealtă. Un om e o trestie pustie, cugetătoare, însă pe care nici vântul, nici ploaia, nici vremurile rele nu o distrug. Asta implementăm noi în mintea copiilor. Faptul că astăzi au fost cu noi câțiva copii de clasa a VIII-a demonstrează că în mintea și în sufletul lor e clar lucrul acesta: școala este indispensabilă educației și vieții noastre. Un dicton latin zice «Disce ut doceas». Învață ca să îi înveți pe alții. Și noi îi învățăm în fiecare zi pe copii și învățăm de la ei, de la profesori, de la părinți și lucrul acesta nu trebuie să moară. Nu ne naștem nici învățați, nici bogați, dar săraci sufletește nu trebuie să rămânem”.
Liderul sindicatului brăilean: “Greva va continua! Nu suntem dispuși să ne mai lăsăm umiliți”
După încheierea protestului din fața Prefecturii Brăila, Cătălin Ionel Radu, liderul sindicatului brăilean, ne-a declarat că greva în învățământ va continua. Mai mult, un grup de dascăli din Brăila va participa mâine, la București, la o nouă acțiune de protest.
“Nu cred că există cale de întoarcere. Colegii nu mai sunt dispuși să se lase umiliți. Vor demnitate, vor să își recapete deminitatea. Sperăm din toată inima ca guvernanții să vină cât mai repede cu propuneri concrete”, ne-a declarat acesta.
Învățământ
Urmează ”decisiva” pentru directorii de școli
• cine va convinge comisiile că poate conduce o școală? Răspunsul începe să se contureze la Brăila din 17 noiembrie, când debutează interviurile propriu-zise din concursul directorilor de școli • după evaluarea administrativă a planurilor manageriale, 92 de candidați ajung față în față cu evaluatorii • urmează 45 de minute în care fiecare va trebui să demonstreze că poate trece de la teorie la decizie și de la proiect la managementul real al unei unități de învățământ
De astăzi, 12 noiembrie, la nivel național începe etapa interviurilor propriu-zise din concursul pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct.
La Brăila, după evaluarea planurilor manageriale și soluționarea contestațiilor, 92 de candidați, cu 108 opțiuni, au ajuns în fața următoarei provocări.
În maximum 45 de minute, fiecare va trebui să demonstreze că poate transforma un proiect managerial într-o viziune aplicabilă în școală.
Potrivit graficului de desfășurare a celei de-a doua etape a probei de interviu, publicat de Inspectoratul Școlar Județean, primul candidat la Brăila este programat să susțină interviul marți, 17 noiembrie, începând cu ora 9:00. La polul opus al programării, ultimul candidat figurează pe listă pentru data de 25 noiembrie, ora 10:00. Așadar, deși intervalul oficial de desfășurare a interviurilor este 12–27 noiembrie, potrivit programării afișate, evaluările candidaților brăileni sunt repartizate între 17 și 25 noiembrie.
După săptămâni de probe, evaluări, punctaje și contestații, concursul pentru conducerea unităților de învățământ din Brăila intră, începând de astăzi, într-o etapă cu miză importantă. Candidații care au trecut de evaluarea administrativă a planurilor manageriale se vor prezenta în fața comisiilor de interviu, unde nu va mai fi suficient să aibă un proiect bine redactat.
Vor trebui să-l susțină, să-și argumenteze deciziile și să arate cum ar gestiona situații concrete din viața unei școli.
Rezultatele finale ale evaluării administrative au fost publicate marți, 10 noiembrie, pe site-ul Inspectoratului Școlar Județean Brăila. Această etapă a avut caracter eliminatoriu: candidații care au obținut cel puțin nota 7 au primit dreptul de a continua concursul, în timp ce o notă sub acest prag a însemnat eliminarea.
Este important de precizat că nota obținută la evaluarea planului managerial nu se adaugă la media finală a concursului. Ea funcționează ca un filtru, stabilind cine poate ajunge la interviul propriu-zis.
Contestațiile au schimbat situația unui candidat
În urma publicării rezultatelor inițiale și a soluționării contestațiilor, situația candidaților a suferit câteva modificări. Potrivit datelor transmise de comisia de organizare a concursului, au fost depuse cinci contestații. Într-un caz, nota inițială de 8,30 a fost menținută.
Pentru alți trei candidați, punctajele au crescut, însă cea mai importantă modificare s-a înregistrat la Școala Gimnazială ”Radu Tudoran”, unde un candidat înscris pentru funcția de director adjunct a reușit să treacă pragul eliminatoriu.
Mai exact, după reevaluarea planului managerial, nota acestuia a crescut de la 6,80 la 7,16. Diferența de câteva zecimi a făcut, în acest caz, diferența dintre eliminarea din concurs și continuarea competiției. Pentru ceilalți doi candidați ale căror lucrări au fost reevaluate, creșterile au fost de 0,10, respectiv 0,04 puncte. A existat și un caz în care contestația nu a adus rezultatul așteptat. Candidatul care nu îndeplinise nici inițial pragul de promovare a primit, după reevaluare, o notă și mai mică: de la 4,60 la 4,44.
În urma afișării rezultatelor finale, un candidat a fost declarat respins la această etapă. Astfel, din cei 93 de candidați rămași după probele anterioare, au continuat concursul 92, cu un total de 108 opțiuni: 72 pentru funcțiile de director și 36 pentru cele de director adjunct.
45 de minute în fața comisiei. Aici începe adevăratul test!
Dacă până acum candidații au fost evaluați pe baza competențelor și a documentelor depuse, în perioada 12–27 noiembrie urmează proba care îi aduce față în față cu evaluatorii. Fiecare candidat va avea la dispoziție maximum 45 de minute pentru a demonstra că nu doar știe să construiască un plan managerial, ci și că are capacitatea de a-l pune în practică.
Interviul este împărțit în trei secțiuni, fiecare cu un timp bine stabilit. Primele 20 de minute sunt rezervate prezentării și susținerii proiectului managerial. Candidatul trebuie să-și explice viziunea, obiectivele și direcțiile de dezvoltare pe care le propune pentru unitatea de învățământ. Următoarele 15 minute sunt dedicate rezolvării unei situații-problemă.
Poate fi vorba despre gestionarea unui conflict, o situație de criză, relația cu părinții, dificultăți de comunicare, aplicarea legislației sau alte provocări administrative și manageriale. Ultimele 10 minute verifică aptitudinile digitale și competențele de operare necesare exercitării funcției de director sau director adjunct.
Așadar, nu este suficient ca proiectul să arate bine pe hârtie. Candidatul trebuie să convingă prin felul în care îl prezintă, prin argumentele pe care le aduce și prin soluțiile pe care le găsește atunci când este pus în fața unei situații concrete. Cei cinci membri ai comisiei vor acorda note individuale, iar nota finală a interviului va fi media aritmetică a punctajelor acordate. Pentru promovarea probei este necesară cel puțin nota 7.
Cu alte cuvinte, o evaluare administrativă foarte bună nu garantează automat și un interviu pe măsură. De astăzi, contează nu doar ce au scris candidații în proiecte, ci și cât de bine reușesc să-și susțină ideile și să demonstreze că pot lua decizii.
În fața comisiilor: cinci evaluatori și o decizie pentru fiecare școală
Odată cu începerea interviurilor, atenția se mută nu doar asupra candidaților, ci și asupra celor care vor analiza prestația acestora. Fiecare interviu se desfășoară în fața unei comisii formate din cinci membri, iar fiecare dintre ei va acorda un punctaj individual. Media notelor va stabili rezultatul candidatului la această etapă.
Componența comisiilor reunește reprezentanți ai Inspectoratului Școlar, cadre didactice din unitățile de învățământ, reprezentanți ai administrației publice locale, precum și membri desemnați din mediul economic sau universitar. Este o formulă care aduce la aceeași masă perspective profesionale diferite, într-o evaluare ce vizează nu doar pregătirea didactică, ci și capacitatea de organizare, comunicare și conducere.
Rămâne însă de văzut cum se va reflecta această perspectivă în evaluarea candidaților și ce criterii vor cântări cel mai mult atunci când aceștia vor trebui să-și susțină proiectele, să rezolve situații concrete și să demonstreze că pot gestiona o instituție de învățământ.
Rolul evaluatorilor nu este deloc unul formal. În cele 45 de minute ale interviului, aceștia vor urmări modul în care candidatul își argumentează proiectul managerial, răspunde unei situații-problemă și demonstrează că stăpânește competențele necesare funcției pentru care candidează. Notele acordate vor conta direct în rezultatul acestei probe, astfel că responsabilitatea comisiei este pe măsura mizei concursului.
Așadar, într-un proces care vizează conducerea a zeci de unități de învățământ din județ, transparența privind organizarea și activitatea comisiilor rămâne un aspect important asupra căruia vom reveni.
În acest context, era util ca informațiile privind persoanele desemnate și repartizarea în comisii să fie făcute cunoscute publicului, în măsura permisă de regulile concursului.
Nu pentru a transforma componența comisiilor într-un subiect de suspiciune, ci pentru ca întregul proces să poată fi urmărit și înțeles de cei interesați de viitorul școlilor brăilene.
Pentru că interviul nu înseamnă doar 45 de minute în care un candidat trebuie să convingă. Înseamnă și o evaluare în care fiecare membru al comisiei are o responsabilitate clară, iar notele acordate vor conta în stabilirea celor care vor ocupa funcțiile de conducere.
De la 149 de opțiuni, la 108. Cine ajunge la linia de sosire?
La începutul competiției, în județul Brăila erau disponibile 127 de funcții de conducere: 82 de directori și 45 de directori adjuncți. Pentru acestea au fost depuse 124 de dosare de candidatură, candidații exprimând în total 149 de opțiuni. După evaluarea competențelor desfășurată în 13 octombrie, au rămas 93 de candidați, cu 109 opțiuni: 73 pentru funcțiile de director și 36 pentru cele de director adjunct.
La acea etapă, 30 de candidați nu au obținut punctajul minim, iar unul nu s-a prezentat.
Acum, după evaluarea administrativă a proiectelor manageriale și soluționarea contestațiilor, numărul celor care continuă a ajuns la 92 de candidați, cu 108 opțiuni.
Competiția se apropie, așadar, de etapa în care diferențele dintre candidați nu vor mai fi date doar de documentele depuse, ci și de felul în care aceștia își susțin proiectele și răspund provocărilor din fața comisiei.
Verdictul final, în decembrie
În Brăila, interviurile se desfășoară în perioada 17–25 noiembrie 2026. Contestațiile la această probă pot fi depuse în intervalul 17 noiembrie – 2 decembrie, iar soluționarea lor este programată până pe 7 decembrie. Rezultatele finale ale concursului urmează să fie afișate pe 9 decembrie. O zi mai târziu, candidații declarați admiși pentru mai multe funcții își vor exprima opțiunea finală pentru o singură unitate de învățământ.
Validarea rezultatelor în Consiliul de Administrație al Inspectoratului Școlar Județean este programată pentru 11 decembrie, iar deciziile de numire trebuie emise și comunicate până la 16 decembrie, cu intrare în vigoare de la 1 ianuarie 2027. Rămâne de văzut cine va reuși să treacă și de această probă, cine va confirma în fața evaluatorilor și, mai ales, cine va ajunge să ocupe funcțiile de conducere începând cu anul viitor.
Învățământ
Bursele școlare pentru primele două luni ale anului școlar, plătite pe 20 noiembrie. Câți elevi din Brăila vor primi bani
• elevii din județul Brăila care beneficiază de burse școlare vor primi, pe 20 noiembrie, primele sume din acest an școlar, aferente lunilor septembrie și octombrie • potrivit datelor Inspectoratului Școlar Județean, sprijinul financiar este destinat elevilor care îndeplinesc criteriile pentru burse de merit, sociale sau tehnologice, dar și unor categorii speciale de beneficiari
Elevii care beneficiază de burse școlare în anul școlar 2026–2027 vor primi primele sume pe 20 noiembrie, când vor fi achitate și drepturile aferente lunilor septembrie și octombrie.
La nivelul județului Brăila, listele cu beneficiarii au fost centralizate, iar potrivit datelor furnizate de Inspectoratul Școlar Județean, 26.768 de elevi sunt incluși în evidențele pentru plata burselor.
Prima plată din acest an școlar va cuprinde două luni, urmând ca, ulterior, bursele să fie virate lunar, pe data de 20, pentru luna precedentă. Calendarul este valabil la nivel național, în timp ce cifrele prezentate în continuare reflectă situația înregistrată în județul Brăila.
Peste 26.000 de elevi din Brăila, pe listele de plată
Potrivit datelor transmise de Inspectoratul Școlar Județean Brăila, cei mai mulți beneficiari sunt elevii care primesc burse sociale, categorie destinată sprijinirii copiilor proveniți din familii aflate în situații vulnerabile.
Situația burselor la nivelul județului este următoarea:
- 4.372 de burse de merit, acordate elevilor cu rezultate bune la învățătură;
- 20.900 de burse sociale, destinate elevilor care îndeplinesc criteriile de eligibilitate;
- 1.462 de burse tehnologice, pentru elevii din învățământul profesional și tehnologic;
- 22 de burse pentru mame minore;
- 12 burse pentru elevi aparținând unor comunități etnice, inclusiv elevi moldoveni, potrivit încadrării din evidențele transmise.
Datele arată că bursele sociale reprezintă cea mai mare parte a ajutorului financiar acordat elevilor din județ. În același timp, numărul celor care primesc burse de merit este mai redus, în condițiile în care metodologia actuală stabilește criterii mai restrictive de acordare.
Ce sume vor primi elevii
Cuantumurile lunare prevăzute pentru principalele categorii de burse sunt de 450 de lei pentru bursa de merit, de 300 de lei pentru bursa socială, respectiv pentru cea tehnologică și 700 lei/lună bursa pentru meme minore, acordată în perioada cursurilor, a pregătirii practice și a sesiunilor de examene.
Pentru că prima plată va avea loc în luna noiembrie, elevii vor primi atunci sumele aferente lunilor septembrie și octombrie, în funcție de categoria de bursă și de drepturile stabilite pentru fiecare beneficiar.
După această primă plată, calendarul obișnuit prevede virarea burselor în data de 20 a fiecărei luni, pentru luna anterioară.
Mai puțini beneficiari ai burselor de merit
Anul școlar 2026–2027 continuă pe baza regulilor de acordare a burselor introduse prin noua metodologie.
În cazul burselor de merit, unul dintre criteriile importante este limitarea numărului de beneficiari la cel mult 15% dintre elevii unei clase, în condițiile prevăzute de metodologia în vigoare.
La nivelul județului Brăila, 4.372 de elevi se regăsesc pe listele pentru această categorie de sprijin. Prin comparație, bursele sociale rămân principala formă de ajutor financiar pentru elevi, cu peste 20.000 de beneficiari.
Pentru școli, pregătirea primei plăți a presupus transmiterea către inspectoratele școlare a listelor cu beneficiarii și a sumelor necesare. Termenul stabilit pentru această etapă a fost 20 octombrie 2026.
Astfel, pe 20 noiembrie, elevii eligibili vor primi primele burse din actualul an școlar, aferente lunilor septembrie și octombrie, iar plățile vor continua lunar, potrivit calendarului stabilit.
CELE MAI CITITE
