Să iubim natura
Păsările lunii martie – Columbidele
Ziarul „Obiectiv – Vocea Brăilei” a inițiat o nouă rubrică „Să iubim natura” cu articole scrise și documentate de Marius Vernescu. Membru al Societății Ornitologice Române (SOR) din 1997, Vernescu este coordonator al Sucursalei din Brăila din anul 2012 și până în prezent. Ca membru SOR, Marius Vernescu a luat parte la diverse proiecte de voluntariat, atât în județul Brăila cât și în țară. De asemenea în cadrul SOR a fost implicat în diverse proiecte ca expert ornitolog în decursul anilor. Totodată, Marius Vernescu a lucrat alături de profesorii de la Universitatea Ecologică din București la întocmirea Planului de Management al Luncii Buzăului, dar și în alte proiecte de monitorizare a păsărilor.
În acest grup intră unele din cele mai cunoscute specii de păsări, deoarece recunoaștem cel mai ușor porumbeii domestici, mai nou și porumbeii gulerați (specie sălbatică) sunt ușor de recunoscut pentru că seamănă cu cei domestici doar că sunt mai mari și au un guler alb în jurul gâtului, iar cea mai cunoscută specie sălbatică este guguștiucul, pasăre căreia cei mai mulți îi zic turturică, eronat. Turturica face și ea parte din acest grup dar este o specie distinctă față de guguștiuc. Cele cinci specii care fac parte din acest grup și care pot fi întâlnite în țara noastră sunt: Porumbel domestic (Columba livia f. domestica), Porumbel gulerat (Columba palumbus), Porumbel de scorbură (Columba oenas), Turturică (Streptopelia turtur), Guguștiuc (Streptopelia decaocto).
Familia Columbidelor numără peste 300 de specii de porumbei și turturele în întreaga lume. La așa efective numeroase și diversitatea e mare, mergând de la turturele de dimensiunea unei vrăbii (cu coadă mail lungă, e drept), până la cei 66 de centimetri ai celui mai mare porumbel. De asemenea, și penajul este foarte variat, în general păsările care se hrănesc cu semințe, mai mult pe sol, au un colorit mai cuminte, în timp ce speciile care se hrănesc cu fructe, tind să aibă un penaj mai extravagant.
În Europa pot fi observate 10 specii, iar 5 specii cuibăresc și la noi – porumbelul domestic, porumbelul de scorbură, porumbelul gulerat, guguștiucul și turturica. O a șasea specie, turturica roșcată, poate apărea și ea, accidental.
Prezența lor e adesea dată de gol de gânguritul atât de caracteristic, probabil unul dintre cele mai recunoscute cântece de pasăre din lume. La fel de caracteristic este și mersul lor dublat de mișcări ritmice ale capului.
Se hrănesc în principal cu semințele și fructele diferitelor plante, inclusiv ale cerealelor. Suplimentar, consumă insecte și viermi. Se hrănesc destul de mult la nivelul solului, în special cele granivore.
O caracteristică aparte este hrănirea puilor în primele zile de viață. Aceștia primesc lapte de porumbel, o substanță semisolidă, bogată în proteine și lipide, secretată în pereții gușei păsărilor adulte. Ambii părinți produc această secreție, care este singura hrană pentru pui în prima săptămână de viață. Treptat, hrana solidă, dar înmuiată, este adăugată în meniul acestora.
Locurile unde cuibăresc sunt diverse: scorburi naturale și artificiale, arbori, grote, crăpături în stânci, pe sol, pe clădiri. Cuibul este o construcție adesea firavă, „neîngrijită”, de crenguțe, material vegetal și alte resturi.
Depun doar unul sau maxim două ouă, dar pot avea mai multe ponte pe sezon, încă din lunile de iarnă. Aparent numărul mic de ouă depuse într-o singură pontă e legat de efortul energetic considerabil necesar pentru a produce laptele de porumbel. La multe specii ambii părinți incubează ouăle și îngrijesc puii.
Găsim în această familie și păsări rezidente, dar și specii migratoare. Unele dintre ele migrează pe distanțe mici, altele întreprind adevărate călătorii, de mii de kilometri între locurile de cuibărire și cele de iernare. La noi, o singură specie este migratoare de distanță lungă și anume turturica. Ruta lungă de migrație adaugă probleme suplimentare de conservare cu care se confruntă specia. Porumbelul gulerat și cel de scorbură sunt parțial migratori, migrând aproape complet din zonele mai reci, Transilvania și nordul Moldovei, uneori iernând în stoluri mari în zone joase, precum Bărăganul. Avem și două specii complet sedentare, guguștiucul și porumbelul domestic.
Considerente privind conservarea: Majoritatea speciilor sunt foarte bine adaptate, fără probleme de conservare, care devin problematice datorită creșterilor numerice. Aici un caz special este cel al porumbelului domestic, rezultat al domesticirii acum mii de ani a porumbelului de stâncă, ale cărui efective extrem de numeroase își fac simțită prezența în mod negativ.
Singura specie asupra căreia trebuie să insistăm e turturica, o specie cu probleme mari de conservare în special în vestul Europei. Amenințată de agricultura care îi distruge habitatele și vânată intens în migrație, specia și-a redus populația. Nu avem date certe din România, dar pe baza evaluărilor din trecut a unor fonduri de vânătoare, în migrație erau văzute mii de exemplare (vânate intens și atunci). Datele recente nu mai înregistrează asemenea cifre, astfel, comparativ cu acum 50 de ani de exemplu, situația turturicii pare a fi gravă și la noi.
În județul nostru, aproape de case dar și prin parcuri, cel mai des putem observa guguștiucul și porumbelul gulerat ca specii sălbatice și porumbelul domestic. Celelalte două specii, porumbelul de scorbură și turturica sunt specii ce pot fi observate în afara orașului, deci avem nevoie de o ieșire la aer curat și să fim înarmați cu un binoclu, un determinator și multă răbdare.
Sursa de informare:
Să iubim natura
Lira Prieteniei la Brăila – etapa a IVa
În fiecare săptămână, așa cum a obișnuit cititorii, ziarul „Obiectiv – Vocea Brăilei” vă oferă spre lectură și informare rubrica „Să iubim natura” cu articole scrise și documentate de Marius Vernescu. Membru al Societății Ornitologice Române (SOR) din 1997, Vernescu este coordonator al Sucursalei din Brăila din anul 2012 și până în prezent. Ca membru SOR, Marius Vernescu a luat parte la diverse proiecte de voluntariat, atât în județul Brăila cât și în țară. De asemenea în cadrul SOR a fost implicat în diverse proiecte ca expert ornitolog în decursul anilor. Totodată, Marius Vernescu a lucrat alături de profesorii de la Universitatea Ecologică din București la întocmirea Planului de Management al Luncii Buzăului, dar și în alte proiecte de monitorizare a păsărilor.
În Brăila sunt și alte asociații de mediu care desfășoară activități interesante, cu impact la nivel național. Am mai scris despre asta și cu altă ocazie, dar de data aceasta trebuie să vă aduc la cunoștință că un grup inimos de oameni din Brăila se încăpățânează să organizeze un eveniment numit „Lira Prieteniei”, care a ajuns anul acesta la ediția a IV-a. Acești oameni s-au unit sub denumirea de Asociația de Turism și Ecologie Balta Mică a Brăilei.
Asociația A.T.E. Balta Mică a Brăilei este membră a Federației Române de Turism Sportiv și, în acest context, organizează și participă la acest tip de evenimente la nivel național. Menționez faptul că evenimentul de la Mărașu a fost organizat în colaborare cu Federația Națională de Turism Sportiv.
Dacă anul trecut acest eveniment a fost organizat în Lacu Sărat, anul acesta Mărașu a fost ales pentru ca invitații să poată vedea frumusețile Brăilei Sălbatice. Dacă aș numi doar câteva persoane care au muncit efectiv la organizarea acestui eveniment, poate aș omite pe cineva și nu ar fi corect față de aceștia. Cei care au făcut posibil acest eveniment nu sunt mulți și, credeți-mă, este foarte greu să reușești să organizezi o tabără pentru cel puțin 150 de persoane, la care să participe 18 cluburi de profil. Vă spun eu, care am mai organizat astfel de tabere, dar nu pentru mai mult de 20 de persoane. Totuși, trebuie să-l amintesc pe cel care este sufletul acestui eveniment de la Brăila, și anume Cristinel Ungureanu.
Acești oameni au obținut, înainte de toate, sponsorizări pentru a le asigura participanților masa, apa de băut și toate cele necesare, locul de campare și multe alte facilități, deoarece pot apărea probleme neprevăzute, iar distanța față de oraș este destul de mare. Să vă gândiți la faptul că peste 150 de persoane au venit din toată țara și au trebuit să ajungă în zona localității Mărașu, deoarece cazarea s-a făcut exclusiv la cort, locația fiind pusă la dispoziție de Primăria Mărașu. Organizatorii au reușit să găsească sponsorizările necesare pentru a duce la bun sfârșit acest eveniment.
Vă ofer aceste detalii pentru a înțelege faptul că această echipă, care a organizat acest important eveniment, a trebuit să fie atentă la foarte multe detalii organizatorice, deoarece era în joc imaginea sa, ca ONG, în cadrul Federației.
Acest eveniment este unul important deoarece reușește să promoveze zonele sălbatice din Brăila, iar iubitorii de natură din țară, care au participat la el, au făcut publicitate în mediul online prin imaginile foto și video postate de la fața locului pe rețelele de socializare. De asemenea, aceștia au avut ocazia să vadă frumusețile zonei, să se plimbe cu bărcile într-un tur organizat cu ajutorul celor de la Parcul Natural Balta Mică a Brăilei și să ducă acasă detalii despre aceste locuri frumoase din Brăila.
O să încerc să vă familiarizez cu o parte dintre activitățile desfășurate în cadrul acestei tabere, dar și cu celelalte asociații participante, deoarece au venit oameni de la Baia Mare, Cluj, Sibiu, Galați, Urziceni, Făgăraș, Focșani etc., adică oameni care au parcurs distanțe considerabile pentru a vedea aceste locuri frumoase din Brăila. Un astfel de eveniment reușește să facă publicitate județului nostru, ceea ce este foarte important.
Printre numeroasele concursuri organizate în cadrul taberei, care a avut loc în perioada 4-7 iunie, pot aminti: orientare nocturnă, triatlon, concurs de fotografie, concurs de caricatură, afiș ecologic, desen grafic, probe culturale și slide-show. Peste toate acestea s-a cântat muzică folk la focul de tabără, alături de invitați consacrați, Titus Constantin și Ionel Erimia.
De asemenea, au fost organizate momente culturale de către cluburile participante, care au făcut ca serile să fie unele de neuitat. Nu pot decât să felicit organizatorii acestui important eveniment și să le doresc puterea de a reuși să organizeze și să promoveze Brăila și în anii următori.
Să iubim natura
Păsările sălbatice și puii lor
În fiecare săptămână, așa cum a obișnuit cititorii, ziarul „Obiectiv – Vocea Brăilei” vă oferă spre lectură și informare rubrica „Să iubim natura” cu articole scrise și documentate de Marius Vernescu. Membru al Societății Ornitologice Române (SOR) din 1997, Vernescu este coordonator al Sucursalei din Brăila din anul 2012 și până în prezent. Ca membru SOR, Marius Vernescu a luat parte la diverse proiecte de voluntariat, atât în județul Brăila cât și în țară. De asemenea în cadrul SOR a fost implicat în diverse proiecte ca expert ornitolog în decursul anilor. Totodată, Marius Vernescu a lucrat alături de profesorii de la Universitatea Ecologică din București la întocmirea Planului de Management al Luncii Buzăului, dar și în alte proiecte de monitorizare a păsărilor.
Păsările sălbatice au comportamente diferite atunci când au pui sau când clocesc, de la specii care apără cuibul cu îndârjire până la specii care părăsesc cuibul pentru a se apăra pe ele, lăsând puii pradă sigură pentru păsările răpitoare și nu numai.
Interesant este comportamentul unor specii de păsări și am să enumăr câteva, nu am pretenția că le voi enumera pe toate: ciovlica ruginie, piciorong, ciocîntors, nagâț. Ce este interesant la aceste păsări? Să știți că atunci când din întâmplare, sau cu bună știință, ai găsit cuibul acestor specii de păsări sau te afli fără să știi în apropierea unui cuib, fie că vorbim de pontă sau de pui, începe un spectacol regizat special pentru a te îndepărta de cuib. Dacă sunt în aer, încep să facă o zarvă atât de mare încât nu știi ce ai făcut, încep să își facă nevoile în aer, în direcția ta, se prefac că au o aripă ruptă, cad la sol. Aici încep să se prefacă rănite, doar pentru a te îndepărta de cuib. Spectacolul este atât de interesant, încât nu știi ce ai pățit, de ce sunt atât de agitate, sau dacă pasărea este rănită cu adevărat.
La polul opus, o să vă vorbesc despre rațe și corcodei, specii care părăsesc cuibul, lăsând puii în voia sorții, atunci când sunt atacate de cele mai multe ori de cioara grivă, sau de păsările răpitoare care dau târcoale cuiburilor.
În această perioadă a anului, au început să apară puii, destul de firav, deoarece vremea nu prea a fost una prielnică, multe păsări sunt în întârziere în ceea ce privește eclozarea puilor, dar am observat deja pui de păsări. În afară de berze, am văzut pui de gâscă de vară, pui de nagâț, pui de rață mare, pui de lișiță, pui de corcodel mare, pui de găinușă de baltă, iar la acest sfârșit de săptămână am văzut și pui de lebădă de vară. Monitorizez o locație unde aștept cu nerăbdare să văd puii de corcodel cu gât roșu și nu în ultimul rând puii de rață roșie, specii pe care nu le-am întâlnit până acum cuibărind în zona respectivă, dar nu am să dau locație pentru a nu pune în pericol aceste păsări și mai ales puii lor. Nu am reușit să fotografiez de aproape puii de nagâț, deoarece distanța era destul de mare.
Cei mai mulți pui la o pereche au fost la lebăda de vară, aceasta are cinci pui, iar la polul opus, corcodelul mare care are un singur pui.
Sper ca aceste păsări să reușească să își crească puii deoarece locurile sunt pline de pericole la tot pasul, de la păsări răpitoare, la câini de stână și nu în ultimul rând la oameni, care de multe ori nu au gânduri din cele mai pașnice.
Am să vă postez câteva fotografii cu acești pui pentru a vă bucura de aceste făpturi minunate. Trebuie de asemenea să menționez faptul că fotografierea acestor pui se face destul de greu, deoarece părinții îi protejează, iar ei sunt destul de prudenți în a se arăta.
CELE MAI CITITE
