Politică
Partidele şi procentele din secţiile de votare
• PSD, ProRomânia şi PNL au obţinut cele mai multe voturi la alegerile europarlamentare din partea brăilenilor din municipiu şi judeţ • însă, fiecare partid din cele trei menţionate a reuşit să obţină procente impresionante în unele secţii de votare
Rezultatele finale pentru alegerile europarlamentare de la Biroul Electoral Central continuă să întârzie. Singurele cifre oficiale despre cele 280 de secţii de votare din judeţul Brăila se regăsesc la rubrica “Parţiale” care nu diferă de rezultatele provizorii. Aşa cum v-am mai informat, bătălia în municipiu s-a dat între PSD şi ProRomânia, unde diferenţa este reprezentată de câteva voturi. Am vrut să aflăm care au fost preferinţele brăilenilor, în funcţie de secţiile de votare la care au fost arondaţi.
Astfel, PSD a obţinut cele mai multe voturi, culmea, în secţia nr. 66 amenajată în incinta Liceului Tehnologic “Grigore Moisil”, acolo unde poliţiştii au deschis dosar penal pentru că sigiliul urnei mobile ar fi fost rupt. PSD a reuşit să ia 40,7% din voturile celor arondaţi la această secţie, la mare distanţă de celelalte partide. În ziua alegerilor, câţiva reprezentanţi ai secţiei 66 au mers la Penitenciar cu urna mobilă pentru ca 380 de persoane private de libertate să voteze, iar la întoarcere, membrul comisiei din partea Alianţei USR-PLUS, Olimpia Gabriela, a observat că ceva nu este în regulă cu sigiliul. Preşedintele secţiei de votare a declarat că, de fapt, urna ar fi fost fragilă, iar cel mai probabil pe timpul transportului s-ar fi desfăcut. Cazul a ajuns în atenţia poliţiştilor brăileni care efectuează cercetări. Totuşi, în procesul-verbal predat de secţie către Biroul Electoral Judeţean Brăila nu este menţionat acest incident.
O altă secţie unde PSD a fost de departe câştigător este cea cu numărul 272 de la Şcoala Gimnazială Vişani. Jumătate din cei prezenţi la urne au pus ştampila pe “Trandafiri”, în timp ce restul partidelor au obţinut cel mult 14% din voturile cetăţenilor arondaţi la această secţie. Aceeaşi situaţie am întâlnit-o şi la secţia nr. 166 amenajată în incinta Şcolii cu clasele I-VIII Bordei Verde, unde PSD a câştigat 50% din voturi, în timp ce ProRomânia şi PNL se află la mare distanţă de social-democraţi. De menţionat că poliţiştii au vizitat şi secţia 166, în ziua alegerilor, în urma unei sesizări care, ulterior, nu s-a confirmat. Un cetăţean a sunat la 112 să anunţe faptul că bunica sa a primit doar un buletin de vot, fără cele 2 de la Referendum.
Aproape jumătate dintre votanţii de la secţia 192 din localitatea Gemenele au preferat social-democraţii, aceeaşi situaţie regăsindu-se şi la secţia 234 din Stăncuţa.
ProRomânia, partidul nou înfiinţat care a devenit inamicul de temut al social-democraţilor în urma alegerilor europarlamentare, a avut 57,17% din voturi la secţia 237 amenajată în incinta Căminului Cultural Surdila Găiseanca, în timp ce celelalte partide nu s-au putut apropia nici măcar de 17%. De exemplu, pe locul II se află PNL cu 16,14%. Următoarea secţie în care ProRomânia a fost partidul favorit al brăilenilor este din municipiu – secţia 10 de la Grădiniţa nr. 12 “Sfântul Nicolae” -, unde în jur de 30% dintre alegătorii prezenţi la urne au pus ştampila pe lista cu Mihai Tudose. O altă secţie cu procent mare în favoarea ProRomânia a fost nr. 145 amenajată în incinta Şcolii Gimnaziale din Ianca: 46,28% din voturi. Următoarele două secţii unde s-a înregistrat un procent mare de alegători ce au pus ştampila pe ProRomânia sunt din municipiu, secţia nr. 14 (Şcoala “Aurel Vlaicu”) şi, respectiv, nr. 88 (Şcoala “Dimitrie Cantemir”).
PNL s-a clasat pe locul III general în judeţul Brăila, în ceea ce priveşte numărul de voturi acumulate, însă, luând fiecare secţie în parte, observăm că partidul a fost favorit în câteva secţii din judeţ. În Gradiştea, la secţia nr. 193, PNL a “zdrobit” celelalte partide, obţinând 65,7% dintre voturile alegătorilor, iar la Ulmu, la secţia nr. 260, a reuşit să câştige un procent de 52,19% din voturile cetăţenilor prezenţi la urne. PNL a fost favorit şi în rândul cetăţenilor arondaţi secţiei nr. 246 (Tichileşti), unde i-au fost acordate 38,9% din voturi, iar un procent de 28,7% l-a obţinut partidul de dreapta şi în secţia nr. 170 din Cazasu.
Situaţia ciudată pe site-ul BEC privind numărul total al votanţilor în judeţul Brăila
Dacă aruncăm o privire pe site-ul BEC la secţiunea privind prezenţa la vot în judeţul Brăila vom observa că la ora 21:00 când s-a strigat “stop vot”, erau 127.666 votanţi în total. Ei bine, dacă facem acelaşi lucru şi la secţiunea destinată rezultatelor parţiale, care au fost în curs de actualizare pe parcursul zilei de ieri, este imposibil să nu observăm o situaţie cel puţin ciudată. Aici, judeţul Brăila la secţiunea (b) care face referire la numărul total al alegătorilor înscrişi pe listele electorale existente la secţia de votare, care s-au prezentat la urne (secţiune care totalizează numărul total al alegătorilor înscrişi pe lista permanentă, cei din copia de pe lista specială şi cei înscrişi în lista electorală suplimentară), judeţul Brăila are 127.780 de alegători. Deci cu 114 persoane în plus faţă de numărul total al votanţilor.
Mai mult decât atât, au existat şi câteva sesizări din partea reprezentanţilor USR Brăila din Biroul Electoral Judeţean care au semnalat probleme privind faptul că în judeţul nostru s-a reluat numărarea tuturor buletinelor de vot şi reintroducerea acestora în sistemul electronic al BEC, după ce s-ar fi constatat anumite nereguli. Cert este că datele privind rezultatele parţiale au fost foarte greu introduse în sistem. Mai exact luni aproape toată ziua numărul secţiilor de votare vizate a fost de 40, abia marţi după-amiază ajungându-se la totalul de 280. La ora închiderii ediţiei print a cotidianului “Obiectiv – Vocea Brăilei”, pe site-ul BEC încă nu apăreau rezultatele finale pentru judeţul nostru. (Alexandru NECULA)
Politică
Noi reguli pentru gratuitățile la transport acordate pensionarilor și veteranilor de război
Pensionarii, veteranii de război și văduvele de război vor putea beneficia în continuare de gratuități și reduceri la transport, însă modul în care își vor dovedi aceste drepturi urmează să fie modernizat. Camera Deputaților a adoptat un proiect de lege, votat și de deputatul PSD Doinița Ciocan, care introduce verificarea electronică a documentelor prin cod QR sau cod de bare.
Modificările urmăresc simplificarea procedurilor prin care beneficiarii își pot exercita drepturile de transport, dar și reducerea fraudelor și a birocrației.
Deputatul PSD Doinița Ciocan a anunțat prin intermediul unei postari pe pagina personală Facebook că: „În Camera Deputaților am votat, pe 18 noiembrie 2026, proiectul de lege care modernizează sistemul de acordare și verificare a drepturilor de transport pentru pensionari, veterani de război și văduve de război- PL-x nr. 594/2026.”
Doinița Ciocan explică care sunt avantajele noilor modificări
Concret, pensionarii vor putea prezenta talonul de pensie pentru a dovedi că au dreptul la călătorii gratuite sau cu reducere. Documentul va include un cod QR sau un cod de bare, care va permite verificarea electronică a eligibilității.
În cazul pensionarilor militari, dovada dreptului se va face cu talonul de plată a drepturilor emis de instituția care le achită pensia.
Veteranii de război și văduvele de război vor putea face dovada dreptului la gratuități cu ajutorul legitimației de veteran, care va permite, la rândul său, verificarea electronică.
Aceștia vor putea beneficia de transport gratuit pe calea ferată, cu mijloace de transport auto sau pe căile fluviale, având posibilitatea de a alege varianta de deplasare.
Când intră în vigoare noile reguli
Doinița Ciocan precizează că drepturile de transport nu sunt eliminate și că modificările vizează exclusiv modul în care beneficiarii le dovedesc și le utilizează.
Scopul este simplificarea procedurilor, reducerea birocrației, prevenirea fraudelor și introducerea unui sistem digital de verificare a documentelor. Legea nu se aplică însă imediat. Aceasta trebuie să parcurgă etapele constituționale pentru promulgare și publicare în Monitorul Oficial, iar noile prevederi vor produce efecte după intrarea în vigoare.
Politică
Liderul AUR Brăila, deputatul Florin Cîrligea, de acord cu majorarea plafonului plăților numerar de la 5.000 la 50.000 lei pe zi
• este vorba despre un proiect de lege propus de parlamentarii AUR care a fost adoptat pe 18 noiembrie în Camera Deputaților (for decizional) • inițiativa a primit 173 de voturi • deputatul Florin Cîrligea a declarat că este un lucru absolut normal, deoarece pragul de 5.000 lei zilnic era foarte mic pentru societățile comerciale • acesta a precizat că respectivul prag fusese fixat în așa fel încât să existe un avantaj pentru bănci și nu pentru firme • și deputatul AUR Mihail Neamțu sublinia într-o postare recentă pe site-urile de socializare că păstrarea tranzacțiilor numerar reprezintă o garanție a libertății cetățenilor
Parlamentarii AUR au obținut o victorie în Parlament în privința majorării plafonului zilnic pentru plățile și încasările în numerar. Mai precis, de la 5.000 lei la 50.000 lei pe zi. Proiectul de lege a fost inițiat de deputatul Gabriel Florea de la AUR și în data de 18 noiembrie a fost adoptat cu 173 de voturi în Camera Deputaților (for decizional la acest proiect).
Inițiativa modifică Legea nr. 70/2015 și instituie plafonul unic zilnic de 50.000 lei pentru încasările și plățile în numerar între firme, precum și între acestea și persoane fizice, după cum a relatat presa centrală.
Contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” în legătură cu acest subiect, președintele AUR Brăila, deputatul Florin Cîrligea, a apreciat că măsura este mai mult decât binevenită, punctând că este un lucru normal, în condițiile în care piața arată astăzi complet diferit față de acum câțiva ani.
”Da, proiectul AUR a trecut! Este o chestie normală. Pentru că fiecare face cu banii lui ce dorește. Și este mult mai ușor pentru societăți, pentru că 5.000 lei era o sumă mult prea mică. Mă refer la plafoanele de casă și la tot ce însemna… Cu 5.000 lei ce mai cumpărai în ziua de azi?! O societate care avea 7-8 puncte de lucru împrăștiate prin toată țara, nu putea să cumpere decât de 5.000 lei pe zi, utilizând cash, dar pe toată țara! Și mai sunt exemple. Mai ales la magazine”, a declarat Cîrligea.
Păstrarea tranzacțiilor cu numerar reprezintă garanția libertății
Este opinia deputatului AUR Mihail Neamțu, care a publicat recent pe rețelele de socializare un comunicat legat de propunerea partidului din care face parte. Acesta explica faptul că prin utilizarea sistemului de plată cu card de către cetățeni, organele statului capătă un control mult prea mare asupra vieții tuturor.
”De ce păstrarea tranzacțiilor cu numerar sunt garanția libertății? Pentru că nu e treaba Statului să-și monitorizeze cetățenii. Dimpotrivă. E obligația cetățenilor să-și monitorizeze birocrații și clasa conducătoare. Nu doar în China, ci și-n Occident există un sofisticat sistem de control al vieții private. Orice informație personală cu amprentă digitală poate deveni publică, la cererea justificată sau nejustificată a reprezentanților Statului. În timpul pandemiei, Guvernul canadian a interzis accesul multor șoferi-protestatari la propriul cont bancar. Prin dispariția banului tangibil («cash»), asistăm la moartea vieții private. Abuz? Discriminare? Mai mult: o formă de tiranie. Există, evident, și argumente practice în favoarea tranzacțiilor «cash». Uneori n-ai semnal la telefon și nici conexiune Wifi.
Alteori vine furtuna și cade curentul. Cum vei face tranzacții dacă n-ai o baterie încărcată? Mergeți apoi la piață pentru a cumpăra un kilogram de struguri. Vă așteptați la tranzacții online? Dați o fugă la țară și veți descoperi milioane de români cumsecade care n-au acces imediat la un bancomat. E vina lor? Trebuie să ducem un ATM chiar și-n ultimul cătun? Plata cash nu implică nicio taxă, spre deosebire de tranzacțiile digitale care presupun, adesea, costuri de procesare. Tranzacțiile non-coercitive cu numerar sunt imediate și finale, fără niciun fel de întârziere. Sunt o mie de motive pentru a proteja plata cash. Doar mințile bolnave doresc o schimbare de dragul schimbării. Doar satrapii vor să restrângă spațiul de mișcare al omului liber”, declara Neamțu pe Facebook.
Întrebat în legătură cu opinia colegului său, Florin Cîrligea a precizat că într-adevăr oamenii ar trebui să aibă libertate totală atunci când vine vorba despre utilizarea veniturilor pe care le au și le dețin în mod legal.
Acesta a afirmat că măsura privind pragul de 5.000 lei, în opinia sa, a venit în sprijinul băncilor și nu pentru combaterea evaziunii fiscale, așa cum s-a declarat.
”Corect! Așa și este! Atât timp cât sunt banii omului nu poți să îi impui tu în ce fel să îi folosească! Și repet, suma era infimă: 5.000 lei! Oricum nu era o mare realizare pragul ăsta, iar evaziunea nu este de aici sub nicio formă. Era făcută pentru bănci. Știți, au scumpit Ordinele de Plată de la 3 lei la 8 lei/OP. Acum doi ani, un OP era taxat cu 3 lei, acum este taxat cu 8 lei. Dacă aveai 850 lei este 8 lei. Nu se poate! Este enorm! Nu e în funcție de valoare. E sumă fixă. Vă dau un exemplu: ai o societate cu 10 puncte de lucru. Se fac vânzări de 400 lei, 600 lei. Dacă depășeai 5.000 lei… Gata! Ăla erai!
Iar dacă aveai 10 ordine de plată de câte 500 lei, 80 lei îți luau băncile. Adică 1 și ceva la sută. Este enorm de mult! De aceea, eu așa cred, că la momentul respectiv a fost făcută pentru bănci. Treaba cu «lupta împotriva evaziunii» este așa de speriat lumea. Că «domnule, ce luptăm noi împotriva evaziunii»!! Hai să fim serioși, nu aici este evaziunea!”, a conchis Cîrligea.





















