Social Media

Politică

Partidele la superofertă

Timp de citire: 14 minute

• sediu după sediu, partidele politice aproape că monopolizează centrul vechi al oraşului Brăila, în detrimentul spaţiilor comerciale şi zonelor de distracţie • mai mult, despre puţine dintre acestea se poate spune că “zbârnâie” în privinţa activităţii, unele având lacătul pus pe uşă cu zilele • iar preţurile pentru chiriile lunare aprobate de CLM Brăila sunt mai mult decât generoase • este vorba de 2,20 lei/mp pentru birouri şi 1,20 lei/mp dependinţe, astfel chiriile celor 11 partide şi 2 cabinete parlamentare care au primit sediu de la Primărie oscilează între 148 lei pe lună (PSR) şi maxim 725 lei (PSD), în funcţie de mărimea spaţiilor • în ciuda preţurilor mici, există şi situaţii când se înregistrează restanţe • primarul Marian Dragomir nu a dorit să comenteze prea mult tarifele sau faptul că foarte multe partide şi-au înghesuit sediile în centrul istoric al oraşului, precizând doar că decizia a aparţinut consilierilor
 
În Vestul României şi nu numai, centrul vechi al oraşelor este ocupat în general de PUB-uri, terase şi locuri atractive pentru turişti, însă în Brăila multe dintre clădirile istorice stau să se prăbuşească, o serie de foste magazine zac acum cu lacătul pe uşă, terasele pot fi numărate pe degete şi multe spaţii cu potenţial sunt ocupate de partide şi “schimonosite” de bannerele şi siglele stridente ale acestora. Şi mai interesant este că nu de puţine ori sediile partidelor zac închise cu zilele, iar o parte dintre formaţiunile politice care au primi spaţii taman în “buricul târgului”, pe Strada Mihai Eminescu, nu sunt nici măcar active în Parlamentul României sau în Consililiul Local/Judeţean, în timp ce altele precum USR (care are parlamentari, chiar dacă nu din Brăila), nu beneficiază de niciun sediu din partea Primăriei. Revenind, municipalitatea are posibilitatea, pe lege, să pună la dispoziţia formaţiunilor politice, în baza unor cereri ale acestora, a unui sediu în care să îşi desfăşoare activitatea, iar preţul chiriilor se stabileşte în cadrul Consiliilor Locale, urmând regimul juridic al închirierii spaţiilor cu destinaţie de locuinţă. Ei bine, CLM Brăila a stabilit că partidele trebuie să plătească 2,20 lei/mp/lună pentru birouri şi 1,20 lei/mp/lună pentru dependinţele sediilor pe care le primesc. Astfel, deşi poate părea incredibil, cea mai scumpă chirie pe care municipalitatea o încasează în prezent de la partide, se ridică lunar la doar 724 lei (155 euro) cum e cazul spaţiului mai mult decât generos ocupat de PSD de pe Bulevardul Al. I Cuza, iar cea mai mică la numai 148 lei (31 euro) – sediul Partidul Socialist Român (PSR) de pe str. Mihai Eminescu nr. 46. Iar balanţa chiriilor, din păcate, este înclinată în general către zona tarifelor mici atunci când vine vorba de cele 11 partide care au solicitat şi primit spaţiu şi care achită în total cam 50.000 lei anual către Serviciul de Utilitate Publică de Administrare a Fondului Locativ şi a Cimitirelor (SUPAFLC) Brăila.
Iar dacă ar fi să facem o comparaţie cu banii scoşi lunar din buzunar de către cei care au o terasă în centrul vechi sau un magazin în spaţii închiriate, la fel, dacă ne gândim la cât are de plătit un brăilean obişnuit pentru a locui cu chirie în oraş în zone mai puţin centrale, lucrurile devin destul de interesante în privinţa avantajelor pe care le au partidele politice.
Întrebaţi despre chiriile relativ mici, dar şi despre oportunitatea punerii la dispoziţia formaţiunilor politice a unor spaţii generoase tocmai din centrul vechi al oraşului, primarul Marian Dragomir şi viceprimarul Doiniţa Ciocan au explicat că legea permite închirierea de sedii partidelor, că multe spaţii s-au dat în urmă cu ani buni şi că decizia privind locaţiile a aparţinut strict CLM Brăila.
 
Municipalitatea poate acorda spaţii partidelor, dar stabileşte locaţia
Potrivit unei informări pe care ne-a pus-o la dispoziţie viceprimarul Doiniţa Ciocan, în momentul de faţă Primăria Brăila are acordate spaţii pentru 11 partide la nivelul Municipiului şi încă două în care funcţionează cabinete parlamentare. De exemplu, senatorul PSD Ion Rotaru are un astfel de cabinet la sediul TSD Brăila de pe Bulevardul Dorobanţilor, iar deputatul liberal Vasile Varga are cabinet la fostul sediu PDL de pe Calea Călăraşilor. Desigur şi ceilalţi parlamentari brăileni au cabinete, însă acestea funcţionează la sediile centrale ale partidelor pe care le reprezintă.
Atribuirea spaţiilor s-a făcut prin HCLM pentru fiecare cerere în parte, respectiv partid politic/parlamentar, în temeiul Legii 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, modificată prin Legea 113/2015, unde se precizează printre altele că “autorităţile administraţiei publice centrale şi locale pot asigura spaţii pentru sediile centrale şi locale ale partidelor politice, precum şi terenurile aferente, la cererea motivată a acestora”. De asemenea, că închirierea spaţiilor destinate sediilor partidelor politice urmează regimul juridic prevăzut pentru închirierea spaţiilor cu destinaţie de locuinţă.
Iniţial, calculul chiriei se făcea în conformitate cu prevederile unei hotărâri de CLM din anul 2005 (HCLM nr. 8). Începând din 2017 calculul se face în conformitate cu taxele speciale practicate de SUPAFLC Brăila, aprobate bineînţeles, prin HCLM. Mai exact, taxele pentru închirierea spaţiilor cu altă destinaţie decât cea de locuinţe, au fost stabilite printr-un proiect în şedinţa ordinară a CLM din noiembrie 2017, la 2,20 lei/mp/lună pentru birouri şi 1,20 lei/mp/lună pentru dependinţe. În plus, trebuie subliniat că în cazul partidelor, la tarifele chiriilor, nu se aplică TVA iar acestea sunt raportate la rata inflaţiei. Emilena Huiu, directorul SUPAFLC Brăila ne-a punctat că tocmai din acest motiv chiriile nu au mai fost majorate în ultima perioadă.
 
Partide “fantomă”
După cum ne-a informat viceprimarul Doiniţa Ciocan niciun partid nu se abate de la regulă în privinţa preţurilor stabilite pe chirie, astfel că totul depinde de suprafaţa pe care au primit-o. Astfel, Partidul Dreptăţii Sociale care îşi are sediul în “buricul târgului”, pe Strada Ana Aslan nr. 42, şi are birouri în suprafaţă de 100,92 mp şi dependinţe de 3,50 mp – plăteşte o chirie lunară de 222 lei pentru birouri şi 4 lei – dependinţe. Deci, în total, 226 lei pe luna şi 2.712 lei pe an.
Partidul Agricultorilor este situat tot în centrul vechi, însă ceva mai ferit de ochii lumii, pe Strada Polonă, nr. 18. Acesta plăteşte o chirie de 98 lei pentru cei 44,40 mp pentru birouri şi încă 64 lei pentru 53,65 mp dependinţe. Un total de 162 lei lunar şi 1.944 lei pe an.
Partidul Socialist Român pe de altă parte are sediul chiar pe Strada Mihai Eminescu, nr. 46, la parter. Are birouri în suprafaţă de 48,75 mp pentru care trebuie să plătească lunar 107 lei şi dependinţe de 33,97 mp pentru care mai plusează cu 41 lei. În total, aproximativ 148 lei pe lună (1.776 lei pe an).
Uniunea Naţională pentru Progresul României are, de asemenea, sediul pe Strada Mihai Eminescu, la nr. 39 şi trebuie punctat că este unul destul de încăpător. Acesta are 217,15 mp pentru birouri şi 38,65 mp pentru dependinţe, pentru care plăteşre un total lunar de 524 lei şi 6.288 lei pe an.
Partidul România Mare este situat pe Strada Goleşti nr. 2 – 4, deci tot în centrul vechi. Acesta are 91,08 mp (birouri) şi 10,17 mp (dependinţe), ceea ce înseamnă un total de 212 lei lunar (2.544 lei pe an).
 
Sute de metri pătraţi la preţuri «prietenoase»
Partidul Social Democrat are, după cum se ştie de ceva timp, sediul pe Bulevardul Al. I. Cuza, nr .136. Şi de această dată vorbim despre un spaţiu destul de generos. Mai exact, 176,51 mp pentru birouri la care se mai adaugă 280,30 mp dependinţe. În chirie, asta înseamnă că PSD-iştii plătesc lunar 388 lei (birouri) şi 336 lei (dependinţe). Deci, în total 724 lei şi 8.688 lei pe an. Trebuie însă punctat că social-democraţii sunt singurii care au spaţiile pentru birouri mai mici decât dependinţele, ceea ce este destul de interesant, având în vedere că plata pentru spaţiile accesorii este mai mică.
Alianţa Liberalilor şi Democraţilor (ALDE) are sediul situat pe Strada Mihai Eminescu la nr. 46, la etaj. Suprafaţa închiriată de ALDE înseamnă 134,44 mp pentru birouri şi 39,73 mp pentru dependinţe. Cu alte cuvinte, chiria lunară înseamnă aproape 296 lei (birouri) plus 48 lei (dependinţe), deci totalul se ridică undeva la 344 lei lunar şi 4.128 lei anual.
Partidul Mişcarea Populară  este situat de asemenea pe Strada Mihai Eminescu, nr. 33. Suprafaţa birourilor în cazul PMP Brăila înseamnă 85,09 mp şi cea a dependinţelor – 71,64 mp. Chiria înseamnă 273 lei/lună şi 3.276 lei/an.
Nici partidele care nu au prins loc în centrul vechi al oraşului nu se pot plânge că au primit sedii în zone mărginaşe ale oraşului. Partidul Naţional Democrat are sediul pe Bulevardul Dorobanţilor, nr. 1, bl. 20B, la parter. Acesta are 67,80 mp pentru birouri şi 9,58 mp pentru dependinţe. Cu alte cuvinte, PND plăteşte lunar 149 lei (birouri) şi încă 11 lei (dependinţe), deci un total lunar de 160 lei şi 1.920 lei pe an.
Partidul Naţional Ţărănesc Creştin şi Democrat are sediul pe Bulevardul Dorobanţilor, la blocul B33-34, în suprafaţă de 131,09 mp (birouri) şi 21,12 mp (dependinţe). Cu alte cuvinte, discutăm despre o chirie care totalizează 313 lei pe lună şi 3.756 lei pe an.
Partidul Naţional Liberal are sediul pe Bulevardul Independenţei, bl. B1, la etajul 1. Acesta are o suprafaţă de 219,67 mp pentru birouri şi 78,47 mp pentru dependinţe. Deci, un total de 577 lei pe lună, respectiv 6.924 lei pe an.
În ceea ce priveşte spaţiile utilizate atât ca sedii de parlamentare, cât şi ca sedii de partid, Cabinetul senatorului PSD Ion Rotaru şi până nu demult al deputatului Emilia Meiroşu (care a demisionat recent din PSD şi a trecut la ProRomânia), este situat pe Bulevardul Dorobanţilor la Blocul A54 bis, parter. Acesta are o suprafaţă de 74,71 mp pentru birouri şi 37,24 mp pentru dependinţe. Cu alte cuvinte, chiria este 164 lei (birouri) şi încă aproape 45 lei pentru dependinţe. Un total lunar de aproape 209 lei şi 2.508 lei pe an.  Cabinetul parlamentar al deputatului PNL Vasile Varga se află situat pe Calea Călăraşilor nr. 62, bl. D, parter şi are o suprafaţă de 118,40 mp pentru birouri şi 16,74 dependinţe, deci achită în total 280 lei lunar, respectiv 3.360 lei pe an.
În total, Primăria Municipiului Brăila prin SUPAFLC Brăila, ar trebui să încaseze într-un an cam 43.956 de la cele 11 sedii de partide, la care se adaugă 5.868 lei de la cele două sedii parlamentare separate. Deci în jur de 50.000 lei anual din aceste chirii.
 
Partidul Socialist Român, dat în judecată pentru restanţe
După cum ne-a precizat viceprimarului Doiniţa Ciocan, dar şi directorul SUPAFLC Brăila, Emilena Huiu, în ultima perioadă singurul partid care a înregistrat restanţe la plata chiriei este PSR. Mai exact, municipalitatea a acţionat în instanţă Partidul Socialist Român pentru recuperarea a 1.523 lei.  Întâmplător sau nu, după ce redactorii “Obiectiv – Vocea Brăilei” au demarat această anchetă în urmă cu aproximativ două săptămâni, din câte ne-au precizat Huiu şi Ciocan, reprezentanţii PSR Brăila au plătit o parte din datorie şi au rămas în prezent cu o restanţă de 445 lei pe ultimele 3 luni ale anului. Potrivit directorului SUPAFLC, dacă partidul îşi va achita restul de plată, se va renunţa la proces.
Întrebată dacă au mai fost astfel de cazuri în trecut, Huiu a evitat să dea un răspuns concret, punctând doar că nu îşi aminteşte exact, însă a ţinut să sublinieze că nu au existat probleme majore la plata chiriilor de către partide.
 
USR Brăila, singurul partid parlamentar fără sediu din partea Primăriei
Contactat de redactorii “Obiectiv – Vocea Brăilei” dat fiind faptul că USR Brăila nu făcea parte din lista transmisă de viceprimarul Doniţa Ciocan, preşedintele organizaţiei, Cătălin Stancu, a precizat că deşi a făcut solicitare pentru a primi un sediu încă de la alegerile Parlamentare din 2016, nu a primit un răspuns favorabil nici până în prezent. O perioadă USR Brăila a activat într-un sediu privat situat la intersecţia Bulevardului Independenţei cu Str. Şcolilor, însă acum nu mai are niciun sediu, ne-a informat acesta.
“Nici până acum nu ne-au dat, deşi noi am identificat spaţii aparţinând Primăriei pe care le-au scos la licitaţie ca spaţii comerciale. Au spus că destinaţia e stabilită deja prin HCLM ca spaţiu comercial. Deci ne-au pasat. Suntem singurul partid parlamentar care nu avem sediu în Brăila!”, a declarat Stancu.
 
De ce atâtea partide în centrul vechi al oraşului? Deciziile CLM
Despre acest subiect, Emilena Huiu, directorul SUPAFLC Brăila a explicat că spaţiile se distribuie partidelor în măsura solicitărilor, a disponibilităţii şi a deciziei finale venite din partea CLM Brăila. O părere asemănătoare a afişat şi viceprimarul Doiniţa Ciocan, care însă a ţinut să puncteze că majoritatea sediilor pentru partidele care activează în centrul vechi s-au dat cu ani în urmă şi că în ultima vreme nu a mai fost cazul.
“Dacă ne uităm pe ceea ce s-a repartizat în ultima perioadă vom vedea că nu au mai fost în mod special sedii închiriate pe aceste zone. Puţine au fost, e adevărat, pentru că ele erau repartizate de mulţi ani. Repartiţia e pe baza unor propuneri pe care le hotărăşte CLM. Dar nu sunt numai pe strada Republicii, sunt şi pe Călăraşi, în zona din Barieră, acolo unde au fost disponibile la timpul respectiv spaţii pretabile acestui tip de activitate. Adică pentru un partid politic”, a declarat Ciocan. Însă trebuie precizat că majoritatea contractelor în baza cărora partidele activează astăzi în sedii au fost prelungite sau semnate în acest mandat început în vara anului 2016.
La rândul său, Huiu a dorit să mai adauge că în ultima perioadă nu a mai avut multe cereri venite din partea partidelor, însă oricum ar fi, nici foarte multe spaţii disponibile nu mai există pentru a fi închiriate în acest scop.
Cât despre locaţii unde diverse partide au activat cândva iar acum clădirile zac nefolosite, niciuna dintre sursele citate nu a ştiut să dea lămuriri exacte, precizând că în majoritatea cazurilor de acest gen lucrurile s-ar fi remediat în timp.
Întrebat despre oportunitatea ca atât de multe sedii de partid să activeze în centrul istoric al oraşului, dar şi despre chiriile modice pentru acestea, primarul Marian Dragomir nu a dorit să facă prea multe comentarii.
“Nu comentez. Majoritatea sunt sedii de foarte mulţi ani, iar chiriile sunt aprobate prin hotărâre de Consiliul Local. Într-adevăr, sunt unele partide care nici măcar 0,5% nu iau la alegeri, dar legea ne obligă să le dăm spaţiu. Iar atât timp cât preţurile sunt aprobate prin hotărâri de Consiliu Local, eu nu am ce să comentez mai mult”, a afirmat Dragomir.

Politică

Noi reguli pentru gratuitățile la transport acordate pensionarilor și veteranilor de război

Publicat

în

Noi reguli pentru gratuitățile la transport acordate pensionarilor și veteranilor de război
Deputatul PSD Doinița Ciocan a votat proiectul de lege simplificarea procedurilor prin care beneficiarii își pot exercita drepturile de transport, dar și reducerea fraudelor și a birocrației

Pensionarii, veteranii de război și văduvele de război vor putea beneficia în continuare de gratuități și reduceri la transport, însă modul în care își vor dovedi aceste drepturi urmează să fie modernizat. Camera Deputaților a adoptat un proiect de lege, votat și de deputatul PSD Doinița Ciocan, care introduce verificarea electronică a documentelor prin cod QR sau cod de bare.

Modificările urmăresc simplificarea procedurilor prin care beneficiarii își pot exercita drepturile de transport, dar și reducerea fraudelor și a birocrației.

Deputatul PSD Doinița Ciocan a anunțat prin intermediul unei postari pe pagina personală Facebook că:  „În Camera Deputaților am votat, pe 18 noiembrie 2026, proiectul de lege care modernizează sistemul de acordare și verificare a drepturilor de transport pentru pensionari, veterani de război și văduve de război- PL-x nr. 594/2026.”

Doinița Ciocan explică care sunt avantajele noilor modificări

Concret, pensionarii vor putea prezenta talonul de pensie pentru a dovedi că au dreptul la călătorii gratuite sau cu reducere. Documentul va include un cod QR sau un cod de bare, care va permite verificarea electronică a eligibilității.

În cazul pensionarilor militari, dovada dreptului se va face cu talonul de plată a drepturilor emis de instituția care le achită pensia.

Veteranii de război și văduvele de război vor putea face dovada dreptului la gratuități cu ajutorul legitimației de veteran, care va permite, la rândul său, verificarea electronică.

Aceștia vor putea beneficia de transport gratuit pe calea ferată, cu mijloace de transport auto sau pe căile fluviale, având posibilitatea de a alege varianta de deplasare.

Când intră în vigoare noile reguli

Doinița Ciocan precizează că drepturile de transport nu sunt eliminate și că modificările vizează exclusiv modul în care beneficiarii le dovedesc și le utilizează.

Scopul este simplificarea procedurilor, reducerea birocrației, prevenirea fraudelor și introducerea unui sistem digital de verificare a documentelor. Legea nu se aplică însă imediat. Aceasta trebuie să parcurgă etapele constituționale pentru promulgare și publicare în Monitorul Oficial, iar noile prevederi vor produce efecte după intrarea în vigoare.

Citește articolul complet

Politică

Liderul AUR Brăila, deputatul Florin Cîrligea, de acord cu majorarea plafonului plăților numerar de la 5.000 la 50.000 lei pe zi

• este vorba despre un proiect de lege propus de parlamentarii AUR care a fost adoptat pe 18 noiembrie în Camera Deputaților (for decizional) • inițiativa a primit 173 de voturi • deputatul Florin Cîrligea a declarat că este un lucru absolut normal, deoarece pragul de 5.000 lei zilnic era foarte mic pentru societățile comerciale • acesta a precizat că respectivul prag fusese fixat în așa fel încât să existe un avantaj pentru bănci și nu pentru firme • și deputatul AUR Mihail Neamțu sublinia într-o postare recentă pe site-urile de socializare că păstrarea tranzacțiilor numerar reprezintă o garanție a libertății cetățenilor

Publicat

în

Liderul AUR Brăila, deputatul Florin Cîrligea, de acord cu majorarea plafonului plăților numerar de la 5.000 la 50.000 lei pe zi

Parlamentarii AUR au obținut o victorie în Parlament în privința majorării plafonului zilnic pentru plățile și încasările în numerar. Mai precis, de la 5.000 lei la 50.000 lei pe zi. Proiectul de lege a fost inițiat de deputatul Gabriel Florea de la AUR și în data de 18 noiembrie a fost adoptat cu 173 de voturi în Camera Deputaților (for decizional la acest proiect).

Inițiativa modifică Legea nr. 70/2015 și instituie plafonul unic zilnic de 50.000 lei pentru încasările și plățile în numerar între firme, precum și între acestea și persoane fizice, după cum a relatat presa centrală.

Contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” în legătură cu acest subiect, președintele AUR Brăila, deputatul Florin Cîrligea, a apreciat că măsura este mai mult decât binevenită, punctând că este un lucru normal, în condițiile în care piața arată astăzi complet diferit față de acum câțiva ani.

”Da, proiectul AUR a trecut! Este o chestie normală. Pentru că fiecare face cu banii lui ce dorește. Și este mult mai ușor pentru societăți, pentru că 5.000 lei era o sumă mult prea mică. Mă refer la plafoanele de casă și la tot ce însemna… Cu 5.000 lei ce mai cumpărai în ziua de azi?! O societate care avea 7-8 puncte de lucru împrăștiate prin toată țara, nu putea să cumpere decât de 5.000 lei pe zi, utilizând cash, dar pe toată țara! Și mai sunt exemple. Mai ales la magazine”, a declarat Cîrligea.

Păstrarea tranzacțiilor cu numerar reprezintă garanția libertății

Este opinia deputatului AUR Mihail Neamțu, care a publicat recent pe rețelele de socializare un comunicat legat de propunerea partidului din care face parte. Acesta explica faptul că prin utilizarea sistemului de plată cu card de către cetățeni, organele statului capătă un control mult prea mare asupra vieții tuturor.

”De ce păstrarea tranzacțiilor cu numerar sunt garanția libertății? Pentru că nu e treaba Statului să-și monitorizeze cetățenii. Dimpotrivă. E obligația cetățenilor să-și monitorizeze birocrații și clasa conducătoare. Nu doar în China, ci și-n Occident există un sofisticat sistem de control al vieții private. Orice informație personală cu amprentă digitală poate deveni publică, la cererea justificată sau nejustificată a reprezentanților Statului. În timpul pandemiei, Guvernul canadian a interzis accesul multor șoferi-protestatari la propriul cont bancar. Prin dispariția banului tangibil («cash»), asistăm la moartea vieții private. Abuz? Discriminare? Mai mult: o formă de tiranie. Există, evident, și argumente practice în favoarea tranzacțiilor «cash». Uneori n-ai semnal la telefon și nici conexiune Wifi.

Alteori vine furtuna și cade curentul. Cum vei face tranzacții dacă n-ai o baterie încărcată? Mergeți apoi la piață pentru a cumpăra un kilogram de struguri. Vă așteptați la tranzacții online? Dați o fugă la țară și veți descoperi milioane de români cumsecade care n-au acces imediat la un bancomat. E vina lor? Trebuie să ducem un ATM chiar și-n ultimul cătun? Plata cash nu implică nicio taxă, spre deosebire de tranzacțiile digitale care presupun, adesea, costuri de procesare. Tranzacțiile non-coercitive cu numerar sunt imediate și finale, fără niciun fel de întârziere. Sunt o mie de motive pentru a proteja plata cash. Doar mințile bolnave doresc o schimbare de dragul schimbării. Doar satrapii vor să restrângă spațiul de mișcare al omului liber”, declara Neamțu pe Facebook.

Întrebat în legătură cu opinia colegului său, Florin Cîrligea a precizat că într-adevăr oamenii ar trebui să aibă libertate totală atunci când vine vorba despre utilizarea veniturilor pe care le au și le dețin în mod legal.

Acesta a afirmat că măsura privind pragul de 5.000 lei, în opinia sa, a venit în sprijinul băncilor și nu pentru combaterea evaziunii fiscale, așa cum s-a declarat.

”Corect! Așa și este! Atât timp cât sunt banii omului nu poți să îi impui tu în ce fel să îi folosească! Și repet, suma era infimă: 5.000 lei! Oricum nu era o mare realizare pragul ăsta, iar evaziunea nu este de aici sub nicio formă. Era făcută pentru bănci. Știți, au scumpit Ordinele de Plată de la 3 lei la 8 lei/OP. Acum doi ani, un OP era taxat cu 3 lei, acum este taxat cu 8 lei. Dacă aveai 850 lei este 8 lei. Nu se poate! Este enorm! Nu e în funcție de valoare. E sumă fixă. Vă dau un exemplu: ai o societate cu 10 puncte de lucru. Se fac vânzări de 400 lei, 600 lei. Dacă depășeai 5.000 lei… Gata! Ăla erai!

Iar dacă aveai 10 ordine de plată de câte 500 lei, 80 lei îți luau băncile. Adică 1 și ceva la sută. Este enorm de mult! De aceea, eu așa cred, că la momentul respectiv a fost făcută pentru bănci. Treaba cu «lupta împotriva evaziunii» este așa de speriat lumea. Că «domnule, ce luptăm noi împotriva evaziunii»!! Hai să fim serioși, nu aici este evaziunea!”, a conchis Cîrligea.

Citește articolul complet

CELE MAI CITITE

Astăzi
7 zile
30 de zile
⇧