Politică
Parlamentarii Brăilei votează după cum dictează partidul. Amenzi mai mici pentru tăieri de păduri
• deputaţii au aprobat, marţi, o lege controversată care reduce de zece ori unele amenzi pentru tăierile ilegale, mascate sub denumirea „produse accidentale” • este vorba despre modificarea şi completarea Legii 171/2010, căreia i s-au adus 70 de amendamente în plen, în ciuda faptului că la Comisia agricolă proiectul fusese respins • deputatul PSD Nicu Niţă, membru în Comisie, susţine că deşi nu este de acord cu micşorarea amenzilor pentru tăierile de păduri, a votat „pentru” acest proiect în plen, urmând decizia partidului • o poziţie asemănătoare a afişat şi PNL-ista Antoneta Ioniţă, care s-a abţinut alături de majoritatea liberalilor
Membrii Camerei Deputaţilor au aprobat, marţi, o lege care micşorează simţitor o parte dintre amenzile care îi vizau pe cei ce taie ilegal lemne din pădurile din România. Mai exact, aceştia au spus un „Da” covârşitor proiectului pentru modificarea şi completarea Legii 171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice, care fusese, de asemenea, adoptat recent de Senat.
Practic, acum, după cum precizează ProTV, sancţiunile micşorate pot fi acoperite din vânzarea unui singur camion cu lemne, în ciuda faptului că Guvernul tehnocrat Dacian Cioloş reuşise să adopte o ordonanţă (51/2016) care creştea considerabil amenzile astfel că tăierile ilegale de pădure fuseseră reduse la 50%. Iar dacă acum depăşirea cantităţii de lemn aprobată pentru tăiere, chiar şi cu 1% este supusă amenzii, în forma votată, marţi, de deputaţi se dă doar avertisment pentru depăşiri sub 3%. Iar amenzile pentru cei care aprobă exploatarea de “produse accidentale”, cum ar fi copacii dezrădăcinaţi de vânt sau bolnavi, dar care, de fapt, pot fi perfect sănătoşi, amenda minimă a scăzut de la 20.000 lei la 2.000 lei. Mai mult, aleşii au anulat şi măsura confiscării mijlocului de transport folosit la tăierile ilegale. Ulterior, în urma discuţiilor, s-a stabilit că maşinile cu care se transportă lemne ilegal pot fi confiscate doar dacă marfa depăşeşte cantitatea de 5 metri cubi. De asemenea, aceeaşi măsură se va aplica şi în cazul în care hoţii de lemne îşi reiau proastele obiceiuri într-un interval mai mic de 6 luni de când au fost depistaţi.
Acum legea modificată urmează să fie trimisă spre promulgare la preşedintele României, Klaus Iohannis.
Cum au votat deputaţii brăileni
Interesant de precizat este că legea în cauză a primit 70 de amendamente şi a stârnit nenumărate discuţii în plen şi controverse. Potrivit informaţiilor publicate pe site-ul Camerei Deputaţilor, în ziua votului, au fost prezenţi în sală 249 de deputaţi. La acest punct au votat „pentru” 175 de aleşi de la PSD, ALDE, PMP, UDMR, patru de la PNL la care s-au adăugat şi câţiva reprezentanţi ai minorităţilor. Doar 27 voturi au fost „împotrivă” ale celor 21 de deputaţi USR, plus 4 PNL şi câte unul de la ALDE şi UDMR. De asemenea, 46 de abţineri au venit din partea majorităţii PNL plus câţiva parlamentari PMP, UDMR şi minorităţi. Tot de pe site-ul Camerei, aflăm că un singur deputat de la PNL nu a participat la vot.
Redactorii „Obiectiv – Vocea Brăilei” au încercat să afle cum au votat deputaţii de Brăila la acest proiect şi mai ales, ce părere au aceştia despre defrişările ilegale din România. Din păcate, deputatul PSD Mihai Tudose, ministrul Economiei nu a putut fi contactat, însă acesta nu pare să fi fost prezent la şedinţa în plen, dacă ne luăm după informaţiile publicate pe site-ul Camerei Deputaţilor. În schimb, grupul parlamentarilor social-democraţi a emis un comunicat de presă pe acest subiect, în care încearcă să sublinieze că măsurile luate au fost pentru diminuarea tăierilor ilegale de pădure, însă aducerea legislaţiei pe un făgaş normal.
“Conform noii legi, care a fost adoptată cu 70 de amendamente, transportul fără avize de însoţire a materialelor lemnoase se va sancţiona cu amendă de până la 15.000 de lei şi confiscarea lemnelor, acestea urmând să fie donate instituţiilor publice. De asemenea, sumele încasate din plata amenzilor la contravenţiile silvice se distribuie după cum urmează: 20% se varsă în contul persoanei juridice în structura căreia îşi desfăşoară activitatea agentul constatator care a aplicat amenda, iar 80% se varsă la bugetul de stat, în cazul contravenţiilor săvârşite de către operatorii economici sau, după caz, la bugetul local pentru contravenţiile săvârşite de către persoanele fizice. Pe parcursul aplicării legilor din domeniu s-au constatat încălcări ale regimului silvic care nu puteau fi sancţionate, acele fapte nefiind stabilite şi pedepsite prin acte normative. Totodată, reglementările iniţiate de fostul Guvern tehnocrat în materie, respectiv OUG 51/2016, dădeau naştere unor situaţii contradictorii şi disproporţionate în raport cu faptele”, se explică în cadrul comunicatului oficial al PSD.
Niţă recunoaşte că a votat cum s-a decis la partid
Deputatul PSD Emilia Meiroşu, ne-a precizat că a preferat să nu participe la vot în cazul acestui proiect, cu toate că trebuie subliniat: „neparticiparea” sa nu a fost consemnată pe site, iar numele acesteia nu apare nicăieri atunci când vine vorba de acest proiect, deci cel mai probabil ar putea fi catalogată drept o absenţă. „Eu nu am votat pentru că nu văd cum se rezolvă problema tăierilor ilegale prin încadrarea în contraventie, însă am înţeles că la comisiile de specialitate au fost prezenţi reprezentanţii de la Ocolul Silvic şi şi-au susţinut punctele de vedere şi prin această lege se deblochează activitatea şi se evită tăierile ilegale”, ne-a declarat Meiroşu. Sursa citată a explicat că diminuarea amenzilor uriaşe administrative introduse de OUG 51 ar conduce la stoparea boicotului din partea silvicilor care a însemnat, printre altele, „creşterea tăierilor ilegale pentru că silvicii, refuzând să marcheze arborii ce trebuia tăiaţi, au făcut ca populaţia să-şi taie ilegal lemnul pentru lemn de foc din pădurea proprie”.
O opinie ceva mai interesantă a avut deputatul PSD Nicu Niţă, de altfel membru în Comisia de Agricultură din Cameră, unde s-a respins în unanimitate acest proiect, pe motiv că există şi ordonanţa 51/2016, care a fost pusă la punct în urma discuţiilor purtate în ultima vreme. Niţă ne-a povestit că la Comisia de agricultură, după lungi discuţii cu specialiştii, s-a stabilit că este nevoie de amenzi mari în zona tăierilor ilegale de păduri, în ciuda nemulţumirilor venite din partea pădurarilor şi a conducerii Ocoalelor Silvice, care nu mai voiau să fie amendaţi. Cu oarecare părere de rău, deputatul a recunoscut că în plen s-a ajuns la un cu totul alt rezultat, unul la care a trebuit să se conformeze vrând-nevrând. Niţă a afirmat că nu vrea să ascundă faptul că a votat cu „DA” acest proiect deoarece aceasta a fost decizia luată la nivelul partidului, de la care nu a dorit să se abată.„Dumneavoastră ştiţi foarte bine că la Comisii vorbim despre un vot consultativ. Acolo am votat aşa cum am spus de la început (n.r. – „împotrivă”). Dincolo (n.r.- în plen), nu ai ce să-i faci. S-a votat cum s-a votat. Dar să ştiţi că a mai crescut cuantumul de amenzi la cei care fură lemne în unele cazuri. De asemenea, e chestiunea cu cei prinşi cu peste 5 mc cărora se poate să li se confişte şi maşinile. În Comisie au fost mult mai mulţi «împotrivă». Dar e consultativ votul. Eu sunt sincer. Nu am fost de acord cu amenzi mai mici. Într-adevăr cred că e normal dacă e găsit cineva cu un braţ de lemne să îi fie confiscată bicicleta, trotineta sau maşina. Dacă îl găseşti cu 1 m, 2 m… oricum s-a stabilit chestiunea cu 5 mc. Dar foarte important este că s-au prezentat cazuri concrete. Au spus-o şefii de Ocoluri Silvice. Deşi la Comisie, atunci când am fost de acord cu amenzile cât se poate de mari, au venit aceştia şi au susţinut că de ce să i se dea pădurarului amendă că l-a prins cu nu ştiu câţi mc de lemne în plus, atât timp cât este angajat?! Şi eu m-am ridicat şi le-am spus: «dar eu dacă merg pe drumurile publice cu viteză sau am încălcat linia continuă, poliţia nu mă amendează?» Ce contează că eu sunt şofer la societatea x, y sau z? Oricum, apropo de vot, până la urmă, totul ţine de ton. Eu am fost loial partidului. Dar un vot la nu ştiu câte nici nu mai contează. Eu puteam să mă abţin, să nu apăs pe buton. Dar am zis să votez cu toată lumea. Nici mie nu mi se pare tocmai corect. Am şi susţinut în plen treaba asta. Asta e!”, a declarat Niţă.
În aceeaşi ordine de idei, deputatul a mai adăugat că, în prezent, la Comisia agricolă se lucrează la un proiect de lege astfel încât lemnele de foc să nu mai fie exportate în afara ţării.
„Ştiţi că în ţara noastră nu avem lemne de foc, le cumpărăm din Ungaria şi de unde mai vin. Nu mi se pare normal. Am făcut o iniţiativă care a trecut în unanimitate la Comisia de Agricultură şi care săptămâna viitoare va ajunge la Senat, după care se va întoarce la Cameră. Au votat PSD, PNL, ALDE, UNPR, toată lumea a fost de acord”, a mai adăugat sursa citată.
PNL se abţine când vine vorba de tăieri ilegale de păduri
Deputatul liberal Vasile Varga nu a dorit să comenteze subiectul legat de tăierile ilegale de păduri din România, precizând că nu a participat la votul de marţi. Acesta a făcut menţiunea că nu ştie ce s-a discutat în plen, pentru că a fost plecat într-o delegaţie de unde s-a întors abia ieri dimineaţă.
În ceea ce o priveşte pe colega sa de la PNL Antoneta Ioniţă, asemenea PSD-istului Nicu Niţă şi aceasta a votat în urma unei hotărâri luate la partid. Deputatul ne-a explicat că s-a bazat pe informaţiile primite de la specialiştii şi membrii PNL din Comisiile de specialitate, aşa că s-a abţinut de la vot, împreună cu marea majoritate a parlamentarilor liberali.
„Cred că s-a spus deja de către liderul nostru de grup de ce s-a luat această decizie. Ce vă pot spune eu este că noi când votăm, votăm la nivel de grup. Aşa cum spune fiecare reprezentant în Comisia respectivă. Şi dacă cel din domeniul respectiv spune că ne abţinem, aşa facem cu toţii!”, a afirmat Ioniţă.
Deputatul a evitat totuşi să formuleze un punct de vedere pe această temă, cu precizarea că nu este specialistă în domeniu.
Politică
Dezvăluiri în cadrul conferinței de presă a PNL. Robert Sighiartău ar vrea ”capul” lui Popa
* președintele PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa, a susținut o conferință de presă, miercuri-seară, în care a vorbit, printre altele, despre unele zvonuri cum că Robert Sighiartău, președintele PNL Bistrița, ar contacta liberali din județul nostru pentru a vedea dacă îl poate schimba din funcție prin identificarea unui contracandidat * Popa a recunoscut că informația a ajuns și la urechile sale și a precizat că nu este prima încercare de-a lui Robert Sighiartău de a interveni la nivelul organizației județene a PNL Brăila, însă fără succes * Popa a precizat că alegerile din PNL încă nu au fost stabilite, dar a indicat că ar putea avea loc la finele anului sau începutul lui 2027 * cât despre anunțul candidaturii lui Alin Tișe (președintele Consiliului Județean Cluj) la șefia partidului, acesta nu a dorit să comenteze prea mult
Președintele PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa, este atacat din interiorul partidului, însă susține că nu se teme. Mai exact, în cadrul unei conferințe de presă ce a avut loc miercuri-seară la sediul PNL, Popa a fost întrebat de jurnaliști în legătură cu zvonurile potrivit cărora, președintele PNL Bistrița-Năsăud, Robert Sighiartău, ar fi contactat mai mulți liberali brăileni pentru a identifica un eventual contracandidat care să îl schimbe din funcție pe șeful organizației județene.
Popa a precizat că i-au transmis și alți colegi această informație și a precizat că îl așteaptă pe Robert Sighiartău și pe colegii pe care îi susține să vină și să candideze împotriva sa.
”Foarte bine face domnul Robert Sighiartău. A vorbit și în 2021 și când au fost alegerile, n-a mai găsit un contracandidat împotriva mea pentru că lucrurile erau clare. Dar hai să vă mai spun ceva: domnul Robert Sighiartău a încercat și în 2021, și în 2022, și în 2023. Știu, de altfel știm cu toți povestea că a tot sunat prin județul Brăila. Dar, domnul Robert Sighiartău este președintele PNL Bistrița, nu PNL Brăila. În județul și în municipiul Brăila, noi ne hotărâm soarta! Nu ne-o hotărăște nici domnul Robert Sighiartău, nici nimeni de la nivel național”, a declarat Popa.
Deputatul PNL Brăila a comparat organizația pe care o conduce cu cea condusă de Sighiartău, precizând că la Alegerile din 2024 a avut un rezultat mult mai bun. Popa a lansat un atac la adresa acestuia, acuzând că întotdeauna Sighiartău a ajuns să ”întoarcă armele” împotriva conducerii partidului.
”Eu, cu colegii mei vom vota. Care este competitiv, să candideze împotriva mea, nu este nicio problemă. Dar, județul Bistrița-Năsăud are 62 de UAT-uri. Partidul Național Liberal are 13 UAT-uri pe care le-a câștigat la Alegerile din 2024. Să nu fiu răutăcios că am auzit că mai avem vreo 7 sau 8 acolo. Asta reprezintă, pe poza din 2024, că 20,9% din UAT-urile din județul Bistrița-Năsăud sunt liberale. În schimb, în județul Brăila – ați văzut și cu ultimele mutări, dar facem abstracție de faptul că au mai trecut 1-2 primari de la alegeri și până în prezent în echipa Partidul Național Liberal -, noi am obținut, în urma Alegerilor din 2024, 20 de primari. Iar 20 de primari din 44 reprezintă 46%. Deci 46% din administrația locală este condusă de primari din partea Partidului Național Liberal. Noi am reușit la Brăila să arătăm că se poate.
Am plecat de la 13 primari, am ajuns la 20 de primari. Avem mai mulți viceprimari decât are Partidul Social Democrat. Avem astăzi, dacă nu greșesc, undeva la 25 de viceprimari. Partidul Social Democrat nu are nici o comună de a mea. A mea impropriu spus, a partidului pe care îl reprezint. Niciun viceprimar numit. Domnul Robert Sighiartău e același care în perioada 2017-2021 a fost secretarul general al partidului. În mandatul domnului președinte Ludovic Orban.(…) În perioada 2017-2021, în momentul în care domnul Orban a fost președinte, mă repet, primul om care l-a trădat pe domnul președinte Ludovic Orban a fost domnul Robert Sighiartău.
Apoi, în perioada 2021-2022, a fost în echipa domnului Florin Cîțu. Dar când s-a apropiat sfârșitul mandatului domnului Cîțu, domnul Robert Sighiartău a ieșit și l-a atacat pe președintele de la cea vreme. Apoi, în perioada 2022-2024, a fost vicepreședinte în mandatul domnului Ciucă. În momentul în care a plecat domnul Ciucă, unul dintre cei mai acizi contestatari ai dumnealui a fost domnul Robert Sighiartău. Cu tot respectul pentru domnul președinte Ilie Bolojan: să aibă grijă, personajul acesta este toxic. Unde ajunge, se termină orice povest. (…) Îl aștept pe domnul Robert Sighiartău, alături de 2-3 pe care îi sună din județul Brăila. Vă dau un exemplu: a sunat doi colegi și mi-au spus trei că au fost sunați”, a mai spus Popa.
Alegerile în PNL ar putea avea loc la finele lui 2026 sau începutul lui 2027
Întrebat în legătură cu motivele posibilelor intervenții ale lui Robert Sighiartău în Brăila, Popa a afirmat că este vorba despre o istorie mai veche.
”Nu știu. Probabil are frustrările trecutului. Dar vă spun: îl aștept pe domnul Robert Sighiartău cu cine vrea dumnealui să îmi fie contracandidat. Suntem un partid liber, nu avem nicio problemă, îl aștept. Dar domnul Robert Sighiartău să înțeleagă – și alții care mai sunt amatori -, că la Brăila, noi ne hotărâm soarta.
Iar PNL Brăila, din momentul în care eu am fost ales președinte, nu a avut interferențe nici de la București, și nici de la Partidul Social Democrat. Repet, în momentul în care colegii mei intră într-o sală și votează pe altcineva, trebuie să facă un pas în spate. Atâta timp cât mă votează pe mine, voi rămâne președintele PNL”, a spus Popa.
În același context, Alexandru Popa a precizat că încă nu au existat discuții definitorii la Centru, însă cel mai probabil alegerile din PNL vor avea loc fie la sfârșitul acestui an sau la începutul lui 2027.
Întrebat despre candidatura lui Alin Tișe (președintele Consiliului Județean Cluj) pentru funcția de președinte al PNL la nivel național, Popa nu a comentat foarte mult subiectul și s-a ferit să își manifeste în vreun fel susținerea.
”Domnul Tișe, să vedem ce platformă va avea. N-am discutat cu dumnealui, nu știu despre ce e vorba. Vom vedea la momentul oportun. Să vedem proiectele. La momentul ăsta avem un președinte. Trebuie să vedem cine va candida”, a conchis Popa.
Politică
De ce a depus mărturie deputatul Alexandru Popa în dosarul ”Bogos”
• pentru că și președintele PNL Brăila îi pusese gând rău lui Alexandru Bociu, dar nu a reușit nici el și nici mulți alții să-l schimbe pe actualul șef al ANSVSA • opinia de ”expert” a lui Popa s-a referit la incapacitatea lui Bociu de a gestiona pesta micilor rumegătoare • de altfel, aceeași opinie are și acum • cert este că Bociu este bine mersi pe post, indiferent câte încercări s-au făcut pentru schimbarea lui • rechizitoriul DNA Iași arată câte manevre se fac și ce pretenții au unii politicieni de la persoanele susținute în funcții publice
Celebrul dosar ”Bogos” în care audierile au ajuns până la Ilie Bolojan a ajuns în instanță. În comunicatul oficial din 21 octombrie 2026, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – serviciul teritorial Iași au dispus trimiterea în judecată a inculpaților:
– Mihai BARBU, la data faptei președinte PNL Vaslui pentru comiterea infracțiunii de folosirea influenței ori autorității în scopul obținerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite
– Cristina TRĂILĂ, la data faptei secretar general adjunct al Guvernului României, pentru comiterea infracțiunii de complicitate la folosirea influenței ori autorității în scopul obținerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite
– Fănel Bogos, pentru comiterea infracțiunii de instigare la folosirea influenței ori autorității în scopul obținerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.
Miza acestor presupuse infracțiuni ar fi fost acordarea de despăgubiri în valoare de 3 milioane euro pentru firma Vanbet, producătorul vasluian de ouă și produse din carne de pasăre, al cărei proprietar este Fănel Bogos. Iată ce spun procurorii:
„În perioada, februarie 2025 – noiembrie 2025, în calitate de administrator statutar și acționar al Vanbet, nemulțumit de sancțiunile și măsurile aplicate societății de către DSVSA Vaslui și de refuzul directorului executiv Ponea Mihai de a aproba dosarul de despăgubire de aproximativ 3.000.000 euro, inculpatul Bogos Fănel a hotărât să acționeze pentru înlăturarea din funcție a directorului executiv al DSVSA Vaslui, și, în acest scop, la data de 13.02.2025, s-a întâlnit cu Barbu Mihai și i-a solicitat să își folosească influența și autoritatea conferite de funcția de conducere deținută în cadrul partidului pentru a interveni pe lângă președintele ANSVSA, Bociu Alexandru, în vederea demiterii lui Ponea Mihai din funcția de director executiv al DSVSA Vaslui, după care, a sprijinit activitatea inculpatului și a pus la dispoziția acestuia, în calitate de președinte al PNL Vaslui, pentru evenimentul organizat de acesta la pensiunea EcoTim (3–5.10.2025), o cantitate însemnată de produse alimentare provenite de la ferma sa din comuna Banca”. Adică vreo 80 de pulpe de pui, 20 de cartoane de ouă, câteva kilograme de brânză pentru vreo 36 de liberali care se adunau la ospăț la pensiunea EcoTim. Jalnic! În acest context, continuă procurorii, „la datele de 03.11.2025, respectiv 04.11.2025, inculpata Trăilă Cristina, în calitate de secretar general adjunct al Guvernului României, a înlesnit și a sprijinit demersurile inculpatului Barbu Mihai de folosire a influenței și autorității funcției de conducere deținute în cadrul PNL pentru a-l determina pe Bociu Alexandru, președintele ANSVSA, să dispună demiterea lui Ponea Mihai din funcția de director al DSVSA Vaslui, prin aceea că i-a precizat președintelui ANSVSA, Bociu Alexandru, că nu mai beneficiază de sprijin politic, deoarece acesta nu i-a acordat sprijin și protecție în activitatea profesională operatorului economic Bogos Fănel”. Cu alte cuvinte, noi te-am pus să ai grijă de ai noștri, altfel ”îți retragem sprijinul”.
Demn de menționat este că Trăila Cristina, la alegerile parlamentare din 1 decembrie 2024, a candidat pe prima poziție la Senat din partea PNL Vaslui, alături de Mihai Barbu care a candidat de pe poziția a doua la Camera Deputaților, dar niciunul nu a fost ales. Așadar, interesul pentru un om de afaceri din Vaslui de calibrul lui Bogos Fănel este de înțeles. Culmea, Bogos și Ponea, directorul DSVSA Vaslui sunt cumetri dar cumetria s-a transformat într-o mare dușmănie.
Cert este că potrivit rechizitoriului întocmit de procurorii DNA Iași încercările de demitere a incomozilor de la șefia DSVSA Vaslui/ ANSVSA București au atins cote inimaginabile pentru cine nu știe ci doar bănuiește după ce criterii se fac numirile și demiterile din funcție în partide, în cazul de față PNL.
Prima încercare de mazilire a lui Bociu ar fi venit de la PNL Brăila, în mandatul lui Predoiu
Din rechizitoriu: „Între timp, în luna mai 2025, în perioada în care Cătălin Predoiu, președintele PNL, avea calitatea de premier interimar iar inculpata Trăilă Cristina ocupa funcția de Secretar General al Guvernului, aceasta a efectuat demersuri pentru schimbarea din funcție a președintelui ANSVSA, Bociu Alexandru Nicolae. Inculpata Trăilă Cristina a susținut faptul că martorul Alexandru Popa, președintele PNL Brăila, i-a solicitat înlocuirea lui Bociu Alexandru Nicolae cu un alt medic veterinar, invocând faptul că Bociu Alexandru Nicolae a fost susținut la conducerea ANSVSA de organizația PNL Brăila, care, între timp, i-a retras sprijinul pe motiv că își desfășoară activitatea în mod defectuos.
În aceste condiții, în urma întâlnirii pe care a avut-o cu martorul Alexandru Popa, inculpata Trăilă Cristina a avut discuții cu premierul interimar Cătălin Predoiu, președintele PNL, în urma cărora s-a conturat ideea de a redacta actele în sensul schimbării din funcție a martorului Bociu Alexandru Nicolae, lucru care nu s-a mai întâmplat după numirea lui Radu Oprea în funcția de Secretar General al Guvernului”.
De fapt, poziția de președinte al ANSVSA fusese asumată de PNL Botoșani
Audiat și el, Alexandru Popa, șeful PNL Brăila, a menționat că i-a spus lui Trăilă că-l considera pe Bociu „depășit de situație” în pesta micilor rumegătoare. Dar că nu poate preciza că i-a zis să-l schimbe din funcție.
Dar Popa de la Brăila l-ar fi sunat și pe Iftime de la Botoșani cu același subiect, susțin procurorii DNA: „În opinia martorului Iftime Valeriu, președintele PNL Brăila Alexandru Popa avea un conflict personal cu președintele ANSVSA întrucât este agricultor și a interacționat cu acesta în virtutatea relațiilor de serviciu”. De ce l-a sunat Popa pe Iftime? Pentru că postul de șef al ANSVSA este al PNL Botoșani!
Bociu știa că îi vrea capul Brăila și Ilfovul lui Thuma
Așadar, pentru a-l demite pe președintele ANSVSA, ajunsă Secretar General al Guvernului, Cristina Trăilă s-ar fi folosit și de nemulțumirea mai multor șefi de filiale liberale, printre care și Alexandru Popa, tocmai de aceea l-a și chemat ca martor al apărării. ”Da, domnul Bociu e depășit de situație, susțin asta și astăzi”, ne-a declarat marți seară, Alexandru Popa.
„Faptul că au fost efectuate anumite demersuri pentru a-l schimba din funcție este confirmat și de martorul Bociu Alexandru Nicolae, care a arătat că, în perioada guvernării interimare a lui Cătălin Predoiu, s-a pus problema schimbării lui din funcția de președinte al ANSVSA, cel mai vocal fiind Alexandru Popa, președintele PNL Brăila, care beneficia de susținerea numitului Hubert Thuma, președintele Consiliului Județean Ilfov”, se arată în documentul citat.
S-a ajuns până la Bolojan. Degeaba!
„Faptul că întâlnirea organizată de inculpatul Barbu Mihai la data de 23.09.2025 nu a respectat obiectul prestabilit l-a făcut pe martorul Bolojan Ilie să manifeste anumite rezerve și să considere că, de fapt, aceasta a fost mai mult un fel de audiență în care Bogoș Fănel și-a prezentat nemulțumirile decât o discuție de tip politic în care inculpatul Barbu Mihai îl prezenta pe viitorul candidat la comuna Banca. În contextul celor expuse mai sus constatăm faptul că inculpatul Barbu Mihai și-a folosit funcția pe care o deține în cadrul PNL pentru a obține o întâlnire cu prim-ministrul României, invocând o potențială candidatură a inculpatului Bogoș Fănel la primăria Banca”, au menționat procurorii.
CELE MAI CITITE
