Adaugă ca sursă preferată în Google

• donația a fost consfințită prin Testamentul preotului Bârzănescu, de la 24 ianuarie 1920, care se află, azi, la Serviciul Județean al Arhivelor Naționale Brăila • prin același testament, părintele-filantrop Ștefan Bârzănescu a făcut o donație și Azilului de Patronaj din Brăila • preotul Bârzănescu este cel care a salvat clopotul cel mare, de 800 de kilograme, al Bisericii „Sfinții Apostoli Petru și Pavel”, pe vremea ocupației germano-bulgaro-turce din Primul Război Mondial, și care s-a opus nedreptăților comise de invadatori
 
Se cuvine să îl amintim, în paginile acestei publicații, pe părintele Ștefan Bârzănescu, parohul Bisericii „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” în timpul Primului Război Mondial, care a avut curajul să-i înfrunte pe față pe reprezentanții Comandaturii germane și care, mai apoi, a donat o casă pe Bulevardul Carol pentru învățământul brăilean.
Testamentul părintelui Ștefan Bârzănescu este datat 24/6 ianuarie 1920 (fondul Primăria Municipiului Brăila, structura 2, unitatea arhivistică nr. 7/1931, fila 24) și se află la Serviciul Județean Brăila al Arhivelor Naționale. Prin acest act, la punctul 4 și următoarele, preotul Ștefan Bârzănescu lasă Primăriei Brăila și Bisericii „Sfinților Apostoli Petru și Pavel” un imobil pe B-dul Carol, „cu fațadă și pe Strada Unirii”, pentru a se instala aici o școală, precum și locuința directorului școlii. Totodată, prelatul oferă și bani pentru întreținerea școlii. Iată cum sună respectiva donație: „4. Dau și las imobilul situat pe B-dul Carol, având fațadă și pe Strada Unirii, onor. Primăriei locale și Bisericii „Sf. Aspostoli Petru și Pavel”, ca să instaleze (aici) clasa a IV-a primară de băieți cu un număr de 30 de elevi, precum și locuința pentru director (…). 6. Las și leg. 10.000 lei din valorile mele ce le am depuse la Banca Națională – Suc. Brăila pentru transformarea imobilului în școală, reparații și împrejmuirea curții cu gard. 7. Las și leg. școlii și bisericii din valorile mele un fond perpetuu de 5.000 lei (…) pentru reparația imobilului și a curții în cursul fiecărui an și pe timpul vacanței (…)”.
Mai mult, la finele testamentului, părintele Bârzănescu revine și mai adaugă o donație, în bani, de această dată în folosul Azilului de Patronaj din Brăila.
 
Preotul Bârzănescu a salvat clopotul cel mare de la „Sfinții Apostoli”
Numele preotului Ștefan Bârzănescu este legat de o întâmplare consemnată într-un prețios document de arhivă. Documentul, datat 24 mai 1917, este un raport al preotului Ștefan Bârzănescu, parohul Bisericii „Sfinții Apostoli” către primarul Brăilei, prin care acesta încerca din răsputeri să salveze clopotul cel mare al sfântului lăcaș din ghearele invadatorilor. Comandatura germană anunțase că va rechiziționa cele două clopote ale Bisericii „Sf. Apostoli”, iar părintele paroh îl ruga pe primar să intervină pentru a salva măcar unul dintre acestea. Era chiar clopotul adus din Munchen, odată cu orologiul montat în cele două turle ale bisericii. Redăm mai jos un fragment din documentul păstrat astăzi la SJAN Brăila.
„Biserica „Sfinții Apostoli Petru și Pavel”, așezată în centrul orașului, prin măreția sa demnă de a fi lăcaș divin, este înzestrată cu două clopote (…) unul mai mic și unul mai mare. Acesta din urmă este de o valoare artistică de netăgăduit, prin înălțimea, tăria și armonia sunetului său, neîntrecut în tot orașul, corespunzând demnității lăcașului dumnezeiesc, pentru lauda lui Dumnezeu, pentru a-i chema pe cei vii la rugăciune, pentru a-i plânge pe cei morți. Clopotul cel mare mai servește bătăile ceasornicului așezat în turlele din față, pentru orientarea cetățenilor în decursul zilei și nopții. Fiind, apoi, așezat în una din turlele bisericii, la o mare înălțime, cu foarte mare greutate și cheltuială, de către fabricantul său din Munchen, nu s-ar putea demonta și lăsa jos fără să nu strice și zidurile turlei și ale ușii din față. De aceea, avându-se în vedere valoarea acestui clopot (…) fiind un suvenir al orașului Brăila de la fabrica sa din Germania, respectuos vă rog, domnule primar, să binevoiți a interveni pe lângă onor. Comandatura imperială germană să binevoiască a lăsa și a dărui bisericii clopotul cel mare, atât de necesar (…) și să se indice numai clopotul cel mic, din celălalt turn al bisericii, care își are și el istoricul său din 1836”.
Culmea, în schimbul clopotului care nu a mai fost rechiziționat, în primăvara anului 1918, trupele de ocupație au dezvelit biserica de tabla de aramă cu care era acoperită.
 
Biserica „Sfinții Apostoli” a fost la un pas de a fi demolată
Biserica veche a Parohiei „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” a fost ridicată între anii 1835-1836, pe terenul donat de „cinstitul maghistrat al orașului” (primarul de atunci al Brăilei), ctitori fiind Petre Buiangiu și soția sa, Petcuța, brăileni înstăriți și cu frică de Dumnezeu. Slujba de sfințire a fost oficiată de Prea Sfințitul Chesarie al Buzăului, episcopul-cărturar, în anul 1836. În același an, avea să primească în dar clopotul de aramă ce va fi rechiziționat pe vremea ocupației germano-bulgaro-turce. În anul 1869, vechea biserică a fost demolată, pentru a se construi aici un lăcaș mai măreț. Trei ani mai târziu, a fost desființat și vechiul cimitir, din prima jumătate a secolului al XIX-lea, odată cu săparea fundației pentru noul lăcaș, însă unele vestigii au supravieţuit până astăzi. În anul 1872, prin strădania Petcuței Buiangiu, a fost pusă piatra de temelie a noii biserici. Construcția noii biserici a fost executată în mai multe etape, cu fonduri provenite, în cea mai mare parte, din donații particulare și colecte publice, cu sprijinul Primăriei Brăila.
Biserica „Sfinții Apostoli” a fost sfinţită provizoriu în 1881. În anul 1886, edificiul a primit clopotul cel mare, de 800 de kilograme, şi orologiul comandat la Munchen, în Germania (și care a fost montat în cele două turle). Cupola mare a bisericii a fost acoperită cu tablă de aramă în anul 1893, însă în 1918, în timpul Primului Război Mondial, Biserica „Sfinții Apostoli” a fost dezvelită de tablă, de către armatele de ocupație, iar clopotul de la 1836 a fost „rechiziționat” și topit de invadatori, așa cum s-a întâmplat cu clopotele de la Biserica Greacă și de la alte lăcașe de cult brăilene. Vitraliile mari ale bisericii au fost donate de Petre Bancotescu. Exact pe locul pe care s-a aflat Sf. Altar al vechii biserici, a fost ridicată o cruce de marmură albă, în anul 1909. Biserica adăpostește icoane vechi, pictate de Matache Orășeanu și îmbrăcate în aur și argint, precum și multe alte obiecte de cult deosebit de valoroase. Cutremurul din anul 1940 a făcut mari stricăciuni edificiului, biserica fiind la un pas de a fi demolată, imediat după instalarea comunismului. Au fost necesare ample lucrări de consolidare a fundației și a celor două turle, cu sprijinul credincioșilor din parohie.
Mai trebuie amintit faptul că, între anii 1921-1942, aici a slujit preotul Anton Angelescu, viitorul Episcop Antim al Buzăului (1944-1979). Totodată, între anii 1950 și 1990, Biserica „Sfinții Apostoli” a avut statutul de Catedrală a orașului Brăila. În prezent, în curtea Bisericii „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” se află sediul Protoieriei Brăila.