Economie
Parcarea de miliarde de la Piaţa Mare, pusă sub semnul întrebării
• brăilenii sunt nedumeriţi şi vor să înţeleagă de ce s-au mai dat bani pe bariere, dacă tot nu sunt funcţionale • liberalii merg şi mai departe, făcând acuzaţii destul de dure referitoare la sumele cheltuite pentru amenajarea acestei parcări, dar şi la felul cum s-au încredinţat contractele de execuţie • ei vorbesc despre sute de mii de euro, însă conducerea Administraţiei Pieţelor neagă că ar fi fost vorba despre atâţia bani • directorul economic ne-a precizat ce sume s-au cheltuit şi care au fost problemele legate de montarea şi funcţionarea barierelor de la intrarea şi ieşirea din parcare
Finalizată în urmă cu doar câteva săptămâni, parcarea modernă din zona Pieţei Halelor a început deja să provoace reacţii negative din partea unor brăileni, dar, mai ales, a politicienilor din opoziţie. Astfel, multă lume se întreabă de ce au mai fost montate bariere la intrarea şi la ieşirea din parcarea respectivă, dacă acestea oricum nu sunt funcţionale, iar taxarea se face tot în regim clasic, de către un angajat al Aministraţiei Pieţelor, care le cere bani şoferilor. Subiectul a fost abordat şi de liberalii brăileni, în cadrul unei conferinţe de presă, susţinute, ieri, la sediul partidului. Aceştia au lansat acuzaţii destul de grave la adresa Direcţiei Administraţiei Pieţelor din cadrul Primăriei Brăila, susţinând că s-au cheltuit foarte mulţi bani pentru un contract încheiat prin încredinţare directă, contract care prevedea atât asfaltarea parcării cât şi montarea barierelor. După astfaltare, însă, firma respectivă ar fi cerut mai mulţi bani pentru a monta şi barierele, astfel că Administraţia Pieţelor a luat decizia de a încredinţa această operaţiune unei alte firme, tot fără licitaţie.
Cel care a deschis discuţia pe această temă este consilierul municipal Adrian Tabarac. Acesta a spus că a constatat chiar la faţa locului cum stă treaba, la sfârşitul săptămânii trecute, când a avut treabă în Piaţa Mare. Ajuns acolo, ar fi discutat cu cineva care l-a pus la curent cu felul cum s-au derulat contractele în cauză. “Am stat de vorbă cu un cetăţean care era mult mai bine informat decât mine, trebuie să recunosc, legat de cum arată şi ce s-a întâmplat cu parcarea din Piaţa Mare. Aţi văzut că a avut loc o asfaltare, iar din informaţiile pe care le-am primit, acolo a fost un contract de asfaltare cu montarea unor bariere electrice, cu sistem de plată pe bază de tichet – intrare şi ieşire. S-a asfaltat pe o sumă în jur de 150.000 euro, iar firma care a câştigat acel contract, care trebuia să asfalteze şi să şi monteze acele bariere şi sisteme de plată, după ce a asfaltat a constatat că nu mai poate monta în aceiaşi bani şi barierele. Atunci s-a spus să scoată sistemul de plată. Deci nu s-a mai făcut decât asfaltarea, iar sistemul de plată şi cu barierele au fost făcute într-o altă achiziţie, într-o altă încredinţare, printr-un alt contract, unei alte societăţi. Ceea ce duce la simpla întrebare: nu cumva este o ilegalitate când spargi astfel un contract?”, s-a întrebat retoric consilierul Tabarac.
Acelaşi subiect a fost abordat şi de preşedintele PNL Brăila, Alexandru Dănăilă, care a spus că, în mod normal, pentru lucrarea respectivă ar fi trebuit să se organizeze o licitaţie, însă Administraţia Pieţelor a preferat să facă încredinţare directă, deoarece iniţial lucrarea ar fi fost evaluată sub 150.000 euro, sumă care însă, până la urmă nu a acoperit şi costul montării barierelor, astfel că s-a mai făcut încă un contract prin încredinţare directă, oferit altei firme. Totodată, Dănăilă a “taxat” şi felul cum s-a făcut asfaltarea respectivei parcări, acuzând faptul că asfaltul ar fi fost turnat pe ploaie. “După ce a terminat lucrarea de asfaltare, nu au mai fost suficienţi bani ca să monteze şi barierele. S-a scos din contract şi s-a făcut altul pentru bariere cu o sumă finanţată de încă 2 miliarde lei vechi. Dacă făceau act adiţional depăşea 150.000 euro şi trebuia să facă licitaţie. Deci acolo s-a făcut încredinţare directă pe un contract care prevede asfaltare şi montare sistem bariere. După terminarea asfaltării, sistemul de bariere, în urma unei solicitări din partea constructorului, a fost scos din contract şi acesta a fost diminuat. Dacă ar fi ştiut toţi cei care au fost interesaţi de această lucrare – că înţeleg că au fost vreo 6 firme interesate -, că pot scoate ulterior din contract o barieră care era subevaluată, se băgau toţi nu? După aceea s-a făcut şi acest sistem de bariere într-un nou contract de la o altă firmă, tot prin achiziţie directă, la un cost de 2 miliarde lei vechi. Deci bariera de ieşire costă suma asta şi tot nu funcţionează. Despre ce sume discutăm? 100.000 euro ca să pui două straturi de asfalt? Şi s-a pus asfaltul pe ploaie, avem şi poze din perioada în care s-a turnat asfaltul acolo. Dacă s-ar fi făcut de prima dată o licitaţie publică, poate că ar fi fost mai multe firme, poate că preţul ar fi fost mai mic în urma unei concurenţe. Asta e diferenţa!”, a comentat Dănăilă, în cadrul conferinţei de presă de ieri.
Explicaţiile conducerii Administraţiei Pieţelor
Tot ieri, conducerea Administraţiei Pieţelor a calificat acuzaţiile liberalilor drept “cancan politic”. Directorul Meluţa Drăguţ ne-a declarat că lucrurile nu stau deloc aşa cum le prezintă reprezentanţii opoziţiei, precizând că sumele vehiculate de aceştia nu corespund nici pe departe realităţii. Ca să ne convingem, am fost puşi în legătură cu directorul economic Silvia Constantin, pentru a ni se oferi datele exacte. Astfel, potrivit directorului economic al Adminstraţiei Pieţelor, valoarea lucrărilor de modernizare a parcării de la Piaţa Halelor s-a ridicat, în total, la 270.000 lei (2,7 miliarde de lei vechi n.n.), sumă din care 94.000 lei reprezintă valoarea barierelor, a aparatului de taxare şi a programului informatic (softul) necesar pentru funcţionarea sistemului. Conducerea Administraţiei Pieţelor confirmă, totuşi, faptul că deşi contractul iniţial, încheiat cu firma brăileană “Eurobuilding”, a prevăzut atât asfaltarea cât şi montarea de bariere, până la urmă aceasta a făcut doar asfaltarea, iar o altă firmă a fost contractată pentru bariere. Explicaţia pentru această situaţie ne-a fost oferită tot de directorul economic Silvia Constantin. “Iniţial nu ne-am gândit la un sistem de acces în parcare cu taxare automată. Erau prevăzute bariere, însă taxa urma să fie încasată de personal de serviciu. Era prevăzută inclusiv amenajarea unei cabine pentru taxatori. Ulterior, am mai făcut nişte calcule şi am constatat că, pe termen lung, cheltuielile vor fi mai mici dacă eliminăm factorul uman şi introducem un sistem de taxare automată, al cărui cost poate fi amortizat în doi ani. Din acest motiv, s-a renunţat la varianta iniţială, orientându-ne spre o altă firmă, cu experienţă în domeniu, pentru montarea barierelor şi a aparatului de taxat “, ne-a declarat Silvia Constantin. Firma despre care vorbeşte aceasta se numeşte “Grid Security Systems” şi are sediul în Bucureşti.
Întrebată de ce nu funcţionează totuşi acele bariere, deşi sunt puse pe poziţie de câteva săptămâni, conducerea Administraţiei Pieţelor ne-a precizat că, deocamdată, nu a fost instalat softul de operare. “Încă nu s-a pus acel soft în baza căruia va funcţiona sistemul. De asemenea, mai trebuie montaţi nişte senzori, în zona barierelor de la intrarea şi de la ieşirea din parcare. Până cel târziu pe 15 februarie, aceste probleme vor fi rezolvate, iar sistemul va fi funcţional. Taxa de acces este acum mai mică decât înainte, fiind redusă la 1 leu pe oră, faţă de 1,5 lei “, ne-a declarat directorul general Meluţa Drăguţ. Aceasta şi-a exprimat încă odată speranţa că, după ce barierele vor fi puse în funcţiune, comercianţii din Piaţa Halelor vor renunţa să îşi mai lase maşinile personale şi de marfă în parcarea cu plată, care este destinată de fapt clienţilor veniţi la cumpărături. “Aşa cum am mai spus, există posibilităţi de parcare pentru comercianţi în spatele pieţei, în perimetrul unde se organizează târgul de păsări la sfârşit de săptămână. Ei ar trebui să înţeleagă că parcarea din faţă trebuie lăsată liberă pentru clienţi. Sperăm ca lucrurile să intre în normal odată ce sistemul de taxare va fi pus în funcţiune”, ne-a mai declarat directorul Meluţa Drăguţ.
Economie
Inflația continuă să crească în România. Ce produse și servicii s-au scumpit cel mai mult și ce prognozează BNR
Românii continuă să resimtă presiunea scumpirilor, iar cele mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică (INS) arată că inflația a revenit pe o traiectorie ascendentă. În octombrie 2026, rata anuală a inflației a ajuns la 6,9%, față de 6,6% în septembrie, aceasta fiind a doua lună consecutivă de creștere.
Cele mai mari majorări de prețuri au fost înregistrate în sectorul serviciilor și la mărfurile nealimentare. În plus, combustibilii, energia și anumite produse alimentare continuă să pună presiune asupra bugetelor gospodăriilor.
Situația este cu atât mai importantă cu cât Banca Națională a României (BNR) a revizuit în creștere prognoza privind inflația pentru sfârșitul anului. Potrivit celui mai recent raport asupra inflației, publicat în noiembrie, rata anuală ar putea ajunge la 7,4% în decembrie 2026.
Prețurile au crescut din nou în octombrie. Ce arată datele INS
Potrivit comunicatului publicat de Institutul Național de Statistică pe 12 noiembrie, rata anuală a inflației a ajuns la 6,94% în octombrie, comparativ cu aceeași lună a anului trecut.
În același timp, prețurile de consum au crescut cu 0,82% față de septembrie 2026. De la începutul anului, majorarea cumulată a prețurilor a ajuns la 6,3%.
Analiza pe categorii arată diferențe importante între produsele și serviciile cumpărate de populație.
Astfel, față de octombrie 2025:
- Serviciile s-au scumpit cu 11,23%;
- Mărfurile nealimentare au înregistrat o creștere de 7,66%;
- Mărfurile alimentare s-au scumpit cu 3,07%.
Datele arată că, deși alimentele au avut o creștere mai redusă decât celelalte categorii, cheltuielile pentru servicii și bunuri nealimentare continuă să fie afectate de majorări importante.
Combustibilii, energia și chiriile, printre cele mai mari scumpiri
Printre cele mai importante creșteri de prețuri înregistrate în ultimul an se numără cele din categoria combustibililor.
Potrivit INS, combustibilii s-au scumpit cu 22,46% față de octombrie 2025. Benzina a înregistrat o creștere de 32,91%, în timp ce motorina s-a scumpit cu 43,45%.
Și alte cheltuieli importante pentru gospodării au crescut considerabil. Energia termică s-a scumpit cu 9,61%, iar energia electrică cu 4,09%.
O creștere semnificativă se observă și în cazul chiriilor, care au ajuns să fie cu 38,46% mai mari decât în octombrie anul trecut.
În sectorul alimentar, cafeaua s-a scumpit cu 12,48%, ouăle cu 10,50%, iar laptele de vacă cu 8,11%.
Aceste evoluții arată că presiunea asupra bugetelor familiilor nu vine dintr-o singură direcție, ci din cumulul unor cheltuieli tot mai mari pentru transport, locuire, utilități și consumul zilnic.
BNR se așteaptă la o nouă creștere a inflației până la sfârșitul anului
Banca Națională a României a publicat pe 16 noiembrie noul raport asupra inflației, iar estimările sunt mai puțin favorabile decât cele din prognoza precedentă.
Potrivit scenariului de bază, rata anuală a inflației ar urma să ajungă la 7,4% în decembrie 2026, față de prognoza anterioară de 6,1%.
Pentru sfârșitul anului 2027, BNR estimează o inflație de 3,7%, față de 3,4% cât anticipa în raportul precedent.
Guvernatorul Mugur Isărescu și reprezentanții BNR indică mai mulți factori care pot influența evoluția prețurilor: scumpirea energiei, tensiunile de pe piețele internaționale ale materiilor prime, evoluția cursului de schimb și efectele secetei asupra anumitor produse.
Totuși, banca centrală estimează că, începând din primul trimestru al anului 2027, inflația va intra pe o traiectorie descendentă.
Revenirea în intervalul țintei de inflație al BNR este anticipată abia în primul trimestru din 2028.
De ce nu înseamnă o inflație mai mică faptul că prețurile cresc mai lent
O precizare importantă pentru consumatori este diferența dintre reducerea inflației și scăderea efectivă a prețurilor.
Chiar dacă rata inflației ar coborî în perioada următoare, acest lucru nu înseamnă automat că produsele și serviciile vor deveni mai ieftine.
De exemplu, dacă un produs s-a scumpit cu 10% într-un an, iar în anul următor prețul său mai crește cu 3%, inflația a încetinit, dar produsul nu s-a ieftinit. Prețul său este în continuare mai mare decât în urmă cu doi ani.
Pentru gospodăriile din România, problema rămâne astfel una importantă: chiar dacă ritmul scumpirilor se va tempera în 2027, nivelul prețurilor deja majorate nu va reveni automat la cel din anii precedenți.
Următoarele luni vor arăta dacă estimările BNR se confirmă și în ce măsură încetinirea inflației va putea reduce presiunea asupra bugetelor familiilor.
Economie
Schimbări importante pentru românii care au panouri fotovoltaice
Românii care și-au instalat panouri fotovoltaice și livrează energie electrică în rețea vor beneficia de reguli noi privind compensarea energiei, plata surplusului și utilizarea banilor obținuți din energia produsă. Modificările au fost aprobate de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) și aduc câteva avantaje importante pentru prosumatori, inclusiv posibilitatea de a folosi valoarea energiei livrate pentru achitarea facturilor aferente altor locuințe.
Noua metodologie, aprobată prin Ordinul ANRE nr. 67/2026 și publicată în Monitorul Oficial pe 13 noiembrie, înlocuiește vechile reguli și pune în aplicare prevederile Legii nr. 160/2026. Schimbările sunt importante într-un moment în care numărul românilor care produc energie electrică pentru propriul consum a crescut considerabil.
Potrivit datelor prezentate de ANRE, la sfârșitul lunii august 2026, România avea aproape 386.000 de prosumatori, cu o putere instalată de peste 4.280 MW.
Compensarea energiei se va face lunar
Una dintre cele mai importante modificări privește modul în care furnizorii calculează energia produsă și livrată în rețea de proprietarii de panouri fotovoltaice.
Începând cu energia livrată din 26 iulie 2026, compensarea se realizează lunar, prin compararea cantității de energie injectate în rețea cu cea consumată din rețea în aceeași lună, la același loc de consum.
Practic, furnizorul va compara cele două cantități și va compensa energia livrată în rețea în limita energiei consumate. Dacă un prosumator a injectat mai multă energie decât a preluat din rețea, diferența reprezintă surplusul care va fi valorificat conform noilor reguli.
Mecanismul se aplică și contractelor aflate deja în derulare, astfel că modificările nu îi vizează doar pe cei care devin prosumatori de acum înainte.
Surplusul de energie poate fi folosit pentru alte locuințe
O altă noutate importantă este introducerea mecanismului de alocare valorică între mai multe locuri de consum.
Astfel, un român care are panouri fotovoltaice instalate la o casă și produce mai multă energie decât consumă poate utiliza valoarea surplusului pentru plata facturilor de electricitate aferente altor locuințe pe care le deține.
Există însă o condiție importantă: locurile de consum trebuie să aparțină aceluiași prosumator și să se afle în portofoliul aceluiași furnizor de energie electrică.
De exemplu, o persoană care locuiește într-o casă dotată cu panouri fotovoltaice, dar deține și un apartament în altă localitate, va putea folosi valoarea energiei livrate în rețea pentru a reduce factura de electricitate a apartamentului, dacă ambele contracte sunt încheiate cu același furnizor.
Noua metodologie permite și rezervarea sumelor disponibile pentru plata unor facturi deja emise, dar care nu au ajuns încă la scadență.
Facturile la gaze naturale pot fi achitate din surplusul de energie
Pentru anumite categorii de prosumatori, modificările aduc și o facilitate suplimentară.
Persoanele fizice care au instalații de producere a energiei regenerabile cu o putere instalată de cel mult 27 kW la locul de consum pot opta pentru utilizarea valorii disponibile fie pentru plata facturilor de electricitate, fie pentru plata facturilor la gaze naturale, în condițiile prevăzute de metodologie.
Cele două destinații sunt alternative, iar opțiunea trebuie menținută pentru o perioadă de minimum 12 luni.
Este o modificare care poate fi avantajoasă mai ales pentru familiile care au investit în panouri fotovoltaice, dar continuă să aibă cheltuieli importante cu încălzirea locuinței pe timpul sezonului rece.
Ce se întâmplă cu banii pe care furnizorii îi datorează prosumatorilor
Noile reguli clarifică și situația sumelor acumulate din energia livrată în rețea și rămasă necompensată.
Pentru energia livrată până la 25 iulie 2026 inclusiv, furnizorii trebuie să păstreze o evidență distinctă a cantităților și valorilor reportate. Prosumatorii vor putea primi o situație detaliată, în care să fie precizate soldul inițial, sumele utilizate și valoarea rămasă de încasat.
Metodologia stabilește un termen de maximum 40 de zile lucrătoare de la intrarea sa în vigoare pentru plata acestor sume.
De asemenea, energia livrată în perioada 26 iulie – 12 noiembrie 2026 trebuie regularizată în termen de cel mult 40 de zile lucrătoare de la publicarea ordinului în Monitorul Oficial.
Prin urmare, cei care au acumulat sume de încasat de la furnizori ar trebui să urmărească modul în care acestea sunt evidențiate și achitate.
Mai puțină birocrație pentru proprietarii de panouri fotovoltaice
O altă prevedere simplifică obligațiile administrative pentru persoanele fizice care au instalații cu o putere de cel mult 27 kW la locul de consum.
Acești prosumatori nu mai au obligația să emită facturi pentru energia electrică livrată în rețea. Documentele necesare pentru achiziție și decontare vor fi întocmite de furnizorul de energie electrică.
În plus, operatorii de distribuție au obligația de a efectua lunar citirea cantităților de energie consumate din rețea și a celor livrate în rețea. În cazul în care apar probleme de comunicare cu un contor inteligent, datele trebuie recuperate prin mijloace tehnice alternative.
Ce trebuie să știe românii despre aplicarea noilor reguli
Furnizorii de energie electrică au obligația să își adapteze sistemele informatice și operaționale până la 31 decembrie 2026. ANRE precizează însă că acest termen nu reprezintă o amânare a drepturilor prosumatorilor, ci doar termenul-limită pentru finalizarea adaptărilor tehnice.
Noua metodologie stabilește și că mecanismul de compensare cantitativă pentru instalațiile cu puteri de cel mult 200 kW va continua până la 31 decembrie 2030. Începând cu 1 ianuarie 2031, energia livrată în rețea va putea fi valorificată prin mecanismul de regularizare financiară prevăzut de lege.
Pentru moment, noile prevederi aduc mai multă flexibilitate în folosirea energiei produse în gospodării și stabilesc reguli mai clare pentru relația dintre prosumatori și furnizorii de electricitate.























