Economie
Pagube semnificative din cauza secetei! În județul Brăila au fost calamitate peste 14.200 ha de culturi agricole
• seceta a pus la pământ culturile agricole de toamnă • la nivelul județului Brăila au fost deja raportate peste 14.200 de hectare de culturi agricole calamitate • însă nici culturile de primăvară nu au scăpat de arșiță, iar aici se estimează pagube mai însemnate față de anul trecut • cu așa probleme, fermierii așteaptă acum despăgubirile de la stat, pentru culturile distruse de secetă • sumele promise variază între 200 și 250 de euro la hectar și vor fi acordate în funcție de gradul de calamitate suferit
Luna lui Cuptor a făcut prăpăd în culturile agricole! Temperaturile de peste 40 de grade au afectat, iremediabil, suprafețe însemnate de rapiță, grâu sau orz, la nivelul întregului județ. Numai până la această dată, vorbim de peste 14.200 de hectare puternic afectate de secetă, potrivit Direcției pentru Agricultură a Județului (DAJ) Brăila. ”Ca suprafețe mari avem afectate, până la această dată, la rapiță 2.364 de hectare (ha), la grâu 8.314 ha și la orz 2.440 ha. Și total ca suprafață, la nivel de județ, la această dată sunt 14.286 ha. Și mai târziu vor mai fi și culturile de primăvară, cum sunt și porumbul și floarea soarelui. La culturile de primăvară, mi-e teamă că da, într-adevăr, aici vor fi mai multe pagube față de anul trecut”, a precizat pentru cotidianul ”Obiectiv”, directorul DAJ Brăila, Traian Cișmaș. Potrivit sursei citate, culturi calamitate de toamnă au fost raportate din mai toate Unitățile Administrativ Teritoriale (UAT), pagube mai însemnate înregistrându-se în zone precum Mircea Vodă, Movila Miresii, Cireșu, Dudești, Gemenele, Gradiștea, Vădeni sau Stăncuța.
Fermierii care se regăsesc în această situație și vor să solicite despăgubiri de la stat pentru culturile afectate trebuie să știe că, pentru culturile de toamnă, termenul privind depunerea înștiințărilor pentru calamități este până la 1 august. După această dată, spune conducerea DAJ Brăila, urmează verificările în teren programate a se încheia până la data de 15 august.
Ce valoare au despăgubirile pentru culturi calamitate
Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Florin Barbu, a avut recent o primă întâlnire cu reprezentanţii băncilor comerciale, cărora le-a lansat invitaţia de a propune soluţii în vederea acoperirii ratelor şi dobânzilor la credite pentru fermierii care se confruntă cu seceta severă din acest an, potrivit unei postări pe pagina de Facebook a ministerului de resort.
„Am ţinut mult să aducem la aceeaşi masă băncile pentru că avem o situaţie complicată la nivelul culturilor de primăvară. Estimările noastre ne determină să găsim o formulă comună, în funcţie de posibilităţile fiecărei bănci, astfel încât să venim în sprijinul fermierilor care au culturi de primăvară calamitate. După ce reprezentanţii sistemului bancar vor identifica soluţiile posibile, ne vom întâlni din nou pentru a pune pe masă propunerile acestora, în vederea unei abordări unitare”, a spus ministrul.
La întâlnirea desfăşurată la sediul MADR au participat Alina Toma, directorul general al FGGR, Elena Tatomir şi Viorel Morărescu, directori în cadrul MADR.
Fermierii vor putea primi despăgubiri între 200 şi 250 de euro pe hectar pentru culturile distruse de secetă în acest an, suprafaţa calamitată până în prezent fiind de aproape două milioane de hectare la porumb şi floarea-soarelui şi de 100.000 de hectare la grâu şi rapiţă, a declarat recent, pentru AGERPRES, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Florin Barbu.
El a subliniat că producţia totală de grâu din acest an va depăşi 7 milioane de tone, iar pierderile din cauza secetei nu vor fi foarte mari, însă nu acelaşi lucru se va întâmpla la porumb şi floarea-soarelui, unde se vor înregistra pierderi semnificative din cauza secetei. Şeful MADR a menţionat că fondurile totale estimate pentru plata despăgubirilor pe secetă sunt situate între 500 şi 600 de milioane de euro.
„La porumb şi la floarea-soarelui vor fi pierderi semnificative din cauza secetei, pentru că avem deja aproape două milioane de hectare afectate. Vrem să finalizăm până pe 15 septembrie evaluarea şi, din discuţiile pe care le-am avut, intenţionăm să dăm despăgubiri între 200 şi 250 euro pe hectar. Facem solicitări pentru culturile afectate de secetă la Comisia Europeană, în primul rând pentru pomicultură, vii şi legume în câmp, dar şi pentru cultura mare vom solicita bani de la Comisia Europeană. Aşteptăm să vedem sumele pe care Comisia le va aloca pentru secetă. Dacă nu, vom aloca din bugetul naţional. Suma totală estimată este între 500 şi 600 de milioane de euro”, a subliniat Florin Barbu.
Ministrul a adăugat că în zonele unde s-a irigat nu au fost probleme legate de secetă, fiind vorba de circa 1,2 milioane hectare. Pe de altă parte, el a menţionat că foarte multe societăţi sunt în pericol de insolvenţă, iar MADR va încerca să intervină urgent cu un mecanism prin care să le fie amânate ratele la bănci o anumită perioadă, după ce va avea discuţii cu reprezentanţii băncilor şi cu cei de la BNR.
„Când eram director general al ANIF se irigau 180.000 de hectare; în momentul de faţă se irigă undeva la peste 1,2 milioane hectare. Asta înseamnă că nu ne afectează, practic, partea de cantitate de cereale, dar afectează cumva partea financiară a societăţilor. Foarte multe societăţi sunt în pericol de insolvenţă. Aici trebuie să intervenim cu un mecanism. O să am o discuţie cu băncile luni, voi face o solicitare şi la BNR, pentru că trebuie să găsim un mecanism prin care să vedem cum putem să suspendăm ratele la credite, dobânzile, timp de un an. Încep discuţiile cu băncile mai întâi şi apoi la BNR. Această măsură trebuie luată urgent, obligatoriu de la 1 august, pentru că altfel degeaba le dau eu în septembrie despăgubiri, pentru că vin şi îi execută şi intră firmele în insolvenţă. Pot spune că sumele care vor fi date pe despăgubiri nu vor intra sub incidenţa executării silite. Voi trece expres în actul normativ ca sumele să fie utilizate doar pentru funcţionare şi nu vor fi supuse executării silite”, a concluzionat şeful de la Agricultură.
Economie
60.000 de lei, amenzi pentru muncă la negru
• au fost aplicate în perioada 3-7 noiembrie, când s-a desfășurat Campania Națională pentru combaterea muncii nedeclarate • au fost luați în vizor angajatorii care desfăşoară activităţi de comerț cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare de uz curent
Angajatorii care desfăşoară activităţi de comerț cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare de uz curent – clase selectate din diviziunea CAEN 47, verificați de Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila.
Controalele – desfășurate în perioada 3-7 noiembrie 2026 – fac parte din Campania Națională pentru identificarea și combaterea muncii nedeclarate („la negru”) și pentru verificarea modului în care sunt respectate prevederile legale privind securitatea şi sănătatea în muncă.
Inspectorii de muncă au efectuat 48 de controale la tot atâția angajatori din comerț, campania națională având ca obiective: creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor în ceea ce priveşte necesitatea respectării prevederilor legale în domeniul relaţiilor de muncă şi domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă; eliminarea neconformităților constatate, prin dispunerea de măsuri obligatorii pentru remedierea neconformităților și aplicarea sanțiunilor contravenționale corespunzătoare.
Au fost aplicate, în total, 39 de sancțiuni, valoarea totală a amenzilor fiind de 66.000 de lei (din care 60.000 lei pentru muncă nedeclarată). Principalele deficiențe constatate în domeniul relațiilor de muncă: primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea elementelor contractului individual de muncă în registrul de evidență al salariaților cel târziu în ziua anterioară începerii activității; nerespectarea prevederilor art. 119 din Legea nr. 53/2003 republicată, privind obligația de a ține la locul de muncă evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea orei de începere și sfârșit a programului de lucru; încălcarea prevederilor legale privind munca în zilele de repaus săptămânal; primirea la muncă a unei persoane fără încheierea unui contract individual de muncă potrivit art. 16 alin. 1 din Legea nr. 53/2003 republicată.
În domeniul securității și sănătății în muncă au fost constatate următoarele deficiențe: angajatorii nu au luat măsuri la amenajarea locului de muncă împotriva riscului de accidentare prin electrocutare la locul de muncă prin semnalizare de securitate, respectiv semnalizarea tabloului electric; nu au asigurat trusa sanitară pentru acordarea primului ajutor care să conțină componente conform conținutului minim obligatoriu prevăzut în Anexa 3 la Ordinul 427/14.06.2002 aflate în termen de valabilitate.
Pentru neconformităţile constatate, inspectorii ITM Brăila au dispus 85 de măsuri cu termene precise de îndeplinire de către entităţile controlate; neîndeplinirea acestora în termenul stabilit constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, potrivit prevederilor Legii nr.108/1999 pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii, republicată şi actualizată.
„Activitățile de comerț cu amănuntul presupun o multitudine de operațiuni desfășurate zilnic, de la aprovizionarea și manipularea mărfurilor până la depozitarea și expunerea acestora, precum și interacțiunea permanentă cu publicul, fiecare dintre aceste activități implicând riscuri specifice pentru lucrători.
Prin acțiunile de control desfășurate urmărim atât identificarea și combaterea muncii nedeclarate, cât și responsabilizarea angajatorilor în ceea ce privește asigurarea unor condiții de muncă sigure și sănătoase.
Respectarea legislației muncii, a normelor de securitate și sănătate în muncă nu trebuie privită doar ca o obligație legală, ci ca o responsabilitate esențială față de fiecare salariat. Prevenirea accidentelor de muncă și protejarea sănătății lucrătorilor trebuie să reprezinte o prioritate constantă pentru toți angajatorii din acest sector de activitate” , a precizat inspectorul șef al ITM Brăila, Liviu Arhire.
Economie
Controale ITM în spitale și cămine de bătrâni. Au fost aplicate zeci de sancțiuni contravenționale
• verificările au avut loc în perioada 1 iulie – 30 octombrie 2026, în cadrul unei Campanii Naționale inițiată de Inspecția Muncii • au fost controlați 18 angajatori brăileni și au fost aplicate 28 de sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor fiind de 6.000 de lei
Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila a finalizat, recent, Campania Națională privind verificarea modului respectării prevederile legale în domeniul securității şi sănătății în muncă în unitățile care au ca obiect de activitate activități referitoare la sănătatea umană (Cod CAEN 86) și în domeniul serviciilor combinate de îngrijire medicală și asistență socială, cu cazare (cod CAEN 87).
Verificările efectuate în spitale și cămine de bătrâni, în perioada 1 iulie – 30 octombrie 2026, fac parte din Programul-cadru de acțiuni al Inspecției Muncii.
Obiectivele campaniei au fost: diminuarea consecințelor sociale și economice negative care derivă din nerespectarea prevederilor legale de către angajatorii care desfășoară activități referitoare la sănătatea umană și servicii combinate de îngrijire medicală și asistență socială, cu cazare; creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor în ceea ce privește necesitatea respectării prevederilor legale referitoare la sănătatea și securitatea în muncă în societățile comerciale din domeniul de activitate sus-menționat; asigurarea purtării de către toți lucrătorii a echipamentelor individuale de protecție adecvate; eliminarea neconformităților constatate domeniul securității şi sănătății în muncă în activitățile specifice ale unităților din domeniile de activitate vizate de campanie.
În această perioadă, au fost controlați 18 angajatori brăileni, iar pentru neregulile constatate au fost aplicate 28 sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor fiind de 6.000 lei. Principalele deficiențe constatate de inspectorii ITM Brăila: lipsa lucrătorilor desemnaţi/instruiți care aplică măsurile de prim ajutor, stingerea incendiilor şi evacuarea lucratorilor; lipsa evidenței echipamentului individual de protecție acordat la intervalele de timp stabilite pentru lucrători, pentru riscurile identificate la locul de muncă; neamenajarea locului de muncă împotriva riscului de accidentare prin electrocutare, respectiv semnalizarea prizelor.
„Prin acțiunea desfășurată, s-a urmărit atât verificarea respectării prevederilor legale în domeniul securității și sănătății în muncă, cât și conștientizarea angajatorilor și lucrătorilor cu privire la necesitatea prevenirii accidentelor de muncă și a îmbolnăvirilor profesionale”, a precizat inspectorul șef al Inspectoratului Teritorial de Muncă Brăila, Liviu Arhire.
CELE MAI CITITE
