Economie
Păduri cu bani
• cei 400 – 600 euro/ha acordați prin PNRR au crescut apetitul proprietarilor de terenuri pentru înființarea de păduri noi și perdele forestiere • anul trecut s-au făcut plantări pe 80 ha, anul acesta s-au depus dosare pentru peste 300 ha • culmea, împăduririle se fac însă nu doar pe terenuri improprii pentru agricultură ci și pe terenuri fertile, pe care fermierii sau primarii le scot din circuitul agricol
În ciuda numeroaselor programe de împăduriri derulate în ultimii 20 de ani, județul Brăila continuă să fie ”lanterna roşie” în ceea ce privește suprafața împădurită, ocupând ultimul loc pe ţară în acest domeniu. Probabil nu s-ar fi ajuns aici dacă se acţiona în ritmul, de exemplu, din anii ’70, când s-au plantat circa 6.000 de hectare. Din păcate, însă, acest ritm n-a mai putut fi egalat în deceniile următoare, iar situația s-a dat complet peste cap după 1990, odată cu acţiunile de retrocedare și punere în posesie a terenurilor, inclusiv cele improprii agriculturii, a suprafeţelor de pădure revendicate etc. Este adevărat că, faţă de cele 24.483 ha fond forestier existente în 1990, s-a ajuns în prezent la 28.265 ha, dar în administrarea Direcţiei Silvice Brăila suprafaţa a scăzut la 22.779 ha, iar 1.424 ha aparţin acum persoanelor private. Statul nu mai are suprafeţe pe care să le împădurească, însă la capitolul “este destul loc de mai bine” lucrurile depind și de atitudinea Unităților Administrativ Teritoriale (UAT) şi a deţinătorilor de terenuri inapte culturilor agricole.
Culmea, cu mai mulţi ani în urmă, potrivit unei situaţii prezentate de către primării, în detaliu şi sub semnătură, către Direcţia Agricolă, reieşea că în judeţ existau 8.000 de hectare terenuri improprii pentru agricultură dar cu potențial de împădurire. Doar că, la scurt timp, această situaţie nu a mai fost recunoscută. Probabil pentru că tot ce era pârloagă şi de culoare verde, văzut din satelit, era mai uşor pretabil la diverse subvenţii sau despăgubiri…
Oricum, timpul a trecut şi iată că acum asistăm la un adevărat reviriment în domeniul înfiinţării de păduri de către diverse persoane fizice, fermieri, asociaţii sau primării. Primele asemenea lăudabile demersuri au avut loc anul trecut la Silistraru, Traian şi Scorţaru Nou, pentru suprafeţe totalizând circa 80 de hectare. Iar potrivit unei situaţii primite recent de la Agenția pentru Protecția Mediului (APM), în ultima perioadă au mai intrat în lucru circa 20 de dosare cu proiecte pentru împăduriri ce însumează o suprafaţă de 387,2 ha. Dintre acestea, la zi, au fost aprobate definitiv proiecte pentru 103,50 hectare, restul fiind în diverse faze de realizare.
Dacă e să ne referim la zonele şi categoria de terenuri unde urmează înfiinţarea de păduri, ele sunt localizate astfel: Traian, 12,6 ha; Râmnicelu, 25 ha; Viziru – Galbenu, 9,42 ha; Siliştea, 6,5 ha; Valea Cânepii – Unirea, 8,49 ha, teren arabil; primăria Racoviţa, 21,29 ha păşune; UAT Scorţaru Nou, printr-o firmă particulară, 41,94 ha păşuni, teren arabil; Însurăţei, 6,75 ha teren arabil, vie; Dudeşti, Căldăruşa, Traian – 13,7 ha teren arabil; Traian, 17,42 ha, teren arabil; Cireşu, 63,5 ha, teren arabil extravilan; Siliştea, 7,35 ha, teren arabil; Siliştea, 44,2 ha teren arabil; Salcia Tudor, 9,1 ha, teren arabil. Se poate remarca faptul că pe raza unor UAT-uri, cum ar fi Siliștea, se vor împăduri mai multe terenuri, fiecare cu proprietari diferiți. Totodată, după cum reiese din situația prezentată de autoritățile de mediu, multe dintre viitoarele pâlcuri de pădure se vor înființa pe actuale pășuni sau terenuri scoase din circuitul arabil. Iar asta în contextul în care, mai nou, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) se acordă între 400 – 600 euro/ha pentru încurajarea înfiinţării de perdele forestiere. Potrivit directorului Direcției Agricole Brăila, Traian Cișmaș, aceste subvenții se primesc indiferent de tipul de teren pe care se fac plantările de copaci, fie că vorbim despre suprafețe arabile sau soluri neproductive, improprii pentru agricultură. Direcția Agricolă Brăila adună în prezent date din județ, pentru a avea o situație exactă a tuturor terenurilor care nu se mai pretează pentru agricultură, dar sunt bune pentru împăduriri, situație care ar trebui să fie gata până în luna iulie a acestui an.
Goana după subvenții
Împăduririle au un rol excepţional în condiţiile climatice extreme şi seceta ce se manifestă din ce în ce mai frecvent în Bărăgan. Cu alte cuvinte, pădurile şi perdelele forestiere favorizează reţinerea/atragerea precipitaţiilor şi “fixarea” zăpezilor, protejarea mediului înconjurător şi dezvoltarea florei şi faunei, reţinerea prafului şi domolirea vânturilor, un aport sporit de oxigen şi aer curat etc. Există, însă, riscul ca goana după subvenții să ducă la scoaterea din circuitul agricol a unor suprafețe tot mai mari de terenuri fertile. Conform reprezentanților Agenției de Mediu Brăila, se observă această tendință, de când cu subvențiile acordate prin PNRR. Astfel, unii fermieri preferă să înființeze păduri decât să cheltuiască mult și de multe ori în pagubă cu tradiționalele culturi agricole. Mai ales că, odată înființată o pădure, se primesc subvenții inclusiv pe perioada creșterii copacilor. Aceleași calcule sunt făcute și de unii primari, care desființează pășunile din administrarea Primăriei pentru a face împăduriri. De altfel, tot de la APM Brăila am aflat că sunt situații în care unele primării din județ au dat în arendă terenuri agricole sau pășuni pentru o durată de 10 ani, iar arendașii ar vrea să folosească terenurile respective pentru împăduriri, intrând astfel în conflict cu primarii care nu sunt de acord ca subvențiile să ajungă la altcineva.
Astfel de situații îngreunează aprobarea dosarelor depuse la APM, operațiune care oricum este destul de greoaie. “Rezolvarea dosarelor durează în medie 3 luni, timp în care se verifică o serie largă de documente: anunţurile făcute publice, diverse contestaţii, cărţile funciare, apropierea de o zonă/arie protejată etc. Deci, un volum mare de muncă, pentru un număr restrâns de specialişti pe care îi mai avem. De fapt, mai suntem 24, din care 9 la reglementări, deoarece în locul celor pensionaţi/plecaţi nu se mai pot face angajări”, ne-a declarat directorul APM Brăila, Ciprian Cuzmin.
La rândul său, conducerea Direcției Silvice Brăila atrage atenția că există multe posibilități pentru înființarea de păduri sau perdele forestiere, fără afectarea terenurilor arabile. “Este de apreciat atenţia dată acum de fermieri, posesori de terenuri fertile sau inapte agriculturii, primării etc privind înfiinţarea de păduri şi perdele forestiere, dar se pot valorifica şi alte terenuri: foste sedii de ferme şi drumuri agricole inutile, zone depresionare şi cu exces de umiditate, băltiri ș.a.m.d. Nu mai vorbesc că s-au tăiat mii de arbori de-a lungul şoselelor, fără plantarea altora în loc. Lacurile, râurile, căile ferate au şi ele nevoie de liziere. În ceea ce priveşte relaţia cu Direcția Silvică, la noi se pot încheia contracte pentru diverse servicii privind întreţinerea, conservarea, conservarea pădurilor nou create. Şi să nu se uite că, potrivit Codului Silvic din România, sunt reguli stricte la tăierea şi întreţinerea pădurilor şi perdelelor de protecţie, indiferent de deţinător (proprietar)”, ne-a declarat directorul Vasile Dumitrașc.
Economie
60.000 de lei, amenzi pentru muncă la negru
• au fost aplicate în perioada 3-7 noiembrie, când s-a desfășurat Campania Națională pentru combaterea muncii nedeclarate • au fost luați în vizor angajatorii care desfăşoară activităţi de comerț cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare de uz curent
Angajatorii care desfăşoară activităţi de comerț cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare de uz curent – clase selectate din diviziunea CAEN 47, verificați de Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila.
Controalele – desfășurate în perioada 3-7 noiembrie 2026 – fac parte din Campania Națională pentru identificarea și combaterea muncii nedeclarate („la negru”) și pentru verificarea modului în care sunt respectate prevederile legale privind securitatea şi sănătatea în muncă.
Inspectorii de muncă au efectuat 48 de controale la tot atâția angajatori din comerț, campania națională având ca obiective: creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor în ceea ce priveşte necesitatea respectării prevederilor legale în domeniul relaţiilor de muncă şi domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă; eliminarea neconformităților constatate, prin dispunerea de măsuri obligatorii pentru remedierea neconformităților și aplicarea sanțiunilor contravenționale corespunzătoare.
Au fost aplicate, în total, 39 de sancțiuni, valoarea totală a amenzilor fiind de 66.000 de lei (din care 60.000 lei pentru muncă nedeclarată). Principalele deficiențe constatate în domeniul relațiilor de muncă: primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea elementelor contractului individual de muncă în registrul de evidență al salariaților cel târziu în ziua anterioară începerii activității; nerespectarea prevederilor art. 119 din Legea nr. 53/2003 republicată, privind obligația de a ține la locul de muncă evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea orei de începere și sfârșit a programului de lucru; încălcarea prevederilor legale privind munca în zilele de repaus săptămânal; primirea la muncă a unei persoane fără încheierea unui contract individual de muncă potrivit art. 16 alin. 1 din Legea nr. 53/2003 republicată.
În domeniul securității și sănătății în muncă au fost constatate următoarele deficiențe: angajatorii nu au luat măsuri la amenajarea locului de muncă împotriva riscului de accidentare prin electrocutare la locul de muncă prin semnalizare de securitate, respectiv semnalizarea tabloului electric; nu au asigurat trusa sanitară pentru acordarea primului ajutor care să conțină componente conform conținutului minim obligatoriu prevăzut în Anexa 3 la Ordinul 427/14.06.2002 aflate în termen de valabilitate.
Pentru neconformităţile constatate, inspectorii ITM Brăila au dispus 85 de măsuri cu termene precise de îndeplinire de către entităţile controlate; neîndeplinirea acestora în termenul stabilit constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, potrivit prevederilor Legii nr.108/1999 pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii, republicată şi actualizată.
„Activitățile de comerț cu amănuntul presupun o multitudine de operațiuni desfășurate zilnic, de la aprovizionarea și manipularea mărfurilor până la depozitarea și expunerea acestora, precum și interacțiunea permanentă cu publicul, fiecare dintre aceste activități implicând riscuri specifice pentru lucrători.
Prin acțiunile de control desfășurate urmărim atât identificarea și combaterea muncii nedeclarate, cât și responsabilizarea angajatorilor în ceea ce privește asigurarea unor condiții de muncă sigure și sănătoase.
Respectarea legislației muncii, a normelor de securitate și sănătate în muncă nu trebuie privită doar ca o obligație legală, ci ca o responsabilitate esențială față de fiecare salariat. Prevenirea accidentelor de muncă și protejarea sănătății lucrătorilor trebuie să reprezinte o prioritate constantă pentru toți angajatorii din acest sector de activitate” , a precizat inspectorul șef al ITM Brăila, Liviu Arhire.
Economie
Controale ITM în spitale și cămine de bătrâni. Au fost aplicate zeci de sancțiuni contravenționale
• verificările au avut loc în perioada 1 iulie – 30 octombrie 2026, în cadrul unei Campanii Naționale inițiată de Inspecția Muncii • au fost controlați 18 angajatori brăileni și au fost aplicate 28 de sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor fiind de 6.000 de lei
Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila a finalizat, recent, Campania Națională privind verificarea modului respectării prevederile legale în domeniul securității şi sănătății în muncă în unitățile care au ca obiect de activitate activități referitoare la sănătatea umană (Cod CAEN 86) și în domeniul serviciilor combinate de îngrijire medicală și asistență socială, cu cazare (cod CAEN 87).
Verificările efectuate în spitale și cămine de bătrâni, în perioada 1 iulie – 30 octombrie 2026, fac parte din Programul-cadru de acțiuni al Inspecției Muncii.
Obiectivele campaniei au fost: diminuarea consecințelor sociale și economice negative care derivă din nerespectarea prevederilor legale de către angajatorii care desfășoară activități referitoare la sănătatea umană și servicii combinate de îngrijire medicală și asistență socială, cu cazare; creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor în ceea ce privește necesitatea respectării prevederilor legale referitoare la sănătatea și securitatea în muncă în societățile comerciale din domeniul de activitate sus-menționat; asigurarea purtării de către toți lucrătorii a echipamentelor individuale de protecție adecvate; eliminarea neconformităților constatate domeniul securității şi sănătății în muncă în activitățile specifice ale unităților din domeniile de activitate vizate de campanie.
În această perioadă, au fost controlați 18 angajatori brăileni, iar pentru neregulile constatate au fost aplicate 28 sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor fiind de 6.000 lei. Principalele deficiențe constatate de inspectorii ITM Brăila: lipsa lucrătorilor desemnaţi/instruiți care aplică măsurile de prim ajutor, stingerea incendiilor şi evacuarea lucratorilor; lipsa evidenței echipamentului individual de protecție acordat la intervalele de timp stabilite pentru lucrători, pentru riscurile identificate la locul de muncă; neamenajarea locului de muncă împotriva riscului de accidentare prin electrocutare, respectiv semnalizarea prizelor.
„Prin acțiunea desfășurată, s-a urmărit atât verificarea respectării prevederilor legale în domeniul securității și sănătății în muncă, cât și conștientizarea angajatorilor și lucrătorilor cu privire la necesitatea prevenirii accidentelor de muncă și a îmbolnăvirilor profesionale”, a precizat inspectorul șef al Inspectoratului Teritorial de Muncă Brăila, Liviu Arhire.
CELE MAI CITITE
