Economie
Pădurea Tătaru, infestată de cel mai vorace defoliator al stejarului
* depistată în anul 2019, omida păroasă a stejarului, cel mai periculos defoliator al arborelui, a infestat în total 346 de hectare din Pădurea Tătaru, în mai puţin de un an * din fericire, silvicultorii au reuşit să combată insecta şi să salveze toate cele 457 de hectare de pădure * încă nu se cunoaşte sursa infestării * anul trecut, au fost semnalate şi şapte incendii de pădure * „20 de ani de muncă au dispărut în şase ore”, ne-a spus ing. Marian David, din cadrul Direcţiei Silvice Brăila, referindu-se la cele 47 de hectare din pădurea Făurei Sat, mistuite de incendiu
Silvicultorii brăileni au tras linie şi au făcut bilanţul activităţii desfăşurate în anul pandemiei, 2020. Mai mult decât în anii trecuţi, „oamenii în verde” au avut de luptat cu invazia dăunătorilor şi cu incendiile de pădure care au distrus zeci de hectare de plantaţii, dar şi cu nepăsarea oamenilor.
„Anul 2020 a fost unul care a pus la încercare profesionalismul şi devotamentul silvicultorilor care se ocupă cu protecţia pădurilor, în lupta împotriva insectelor defoliatoare. Din motive încă neelucidate, Padurea Tătaru, situată izolat, în plină Câmpie a Bărăganului, a fost infestată de cel mai vorace şi periculos defoliator al stejarului (Lymantria dispar – omida păroasa a stejarului), intensitatea infestărilor impunând ample lucrări de combatere”, ne-a precizat ing. Marian David, şeful Compartimentului Protecţia şi Paza Pădurilor din cadrul Direcţiei Silvice Brăila.
Au fost infectate cu temutul dăunător nu mai puţin de 346 de hectare de pădure (din totalul de 457 de hectare ale Pădurii Tătaru), silvicultorii apelând la combaterea avio, utilizând substanţe biologice, netoxice pentru entomofauna folositoare şi pentru albinele care sunt prezente în zonă. „Nu a contat faptul că disponibilitatea unităţii avio a fost în zi de weekend (sâmbăta); personalul nostru s-a mobilizat, au fost efectuate zborurile, iar rezultatele au fost unele de eficienţă maximă, omida dispărând în totalitate din Pădurea Tătaru”, a mai spus sursa citată.
O posibilă sursă de infestare cu omida păroasă a stejarului ar putea fi depozitul de lemne de la Dudeşti, care importă lemne din Bulgaria, sau stupinele amplasate în zonă, al căror lemn conţinea temutul dăunător al pădurilor. Omida a fost semnalată încă din anul 2019 în Pădurea Tătaru, însă atacul ei a fost decisiv în anul 2020.
Incendiile de pădure, o altă problemă acută a anului trecut
În altă ordine de idei, anul pandemiei a fost şi unul al incendiilor care au mistuit zeci de hectare de pădure în judeţul Brăila, asta şi datorită secetei prelungite care a afectat Bărăganul şi ţinuturile estice ale ţării. Nu de puţine ori, silvicultorii au găsit ramuri şi chiar arbori tăiaţi ilegal – sursă pentru focul „pescarilor de sfârşit de săptămână” sau al iubitorilor de grătar, vetre nestinse care nu sunt altceva, spun silvicultorii, decât surse sigure de incendii.
„Inconştienţa unora pune la încercare vigilenţa şi, nu de puţine ori, efortul fizic şi material pentru stingerea unor incendii scăpate de sub control. Precizăm că, în anul 2020, au fost înregistrate un număr de şapte incendii de pădure pornite de la frunze căzute şi plante erbacee uscate, din care cel mai agresiv s-a înregistrat în pădurea de la Făurei Sat, pe o suprafaţă de circa 47 de hectare”, a precizat ing. Marian David.
Cauza devastatorului incendiu a fost una neobişnuită: „arc electric făcut de berze în migraţie, pe linia de tren electrificată Făurei – Buzău”. Astfel, „20 de ani de muncă a silvicultorilor brăileni au dispărut în şase ore”, cât a durat incendiul de la Făurei.
„Trebuie să înţelegem că pădurile, aşa puţine cum sunt, reprezintă un «filtru» al Deltei Dunării”
Problema deşeurilor aruncate de brăilenii de la oraş şi de la sate continuă să le dea bătăi de cap silvicultorilor. La fel ca şi în anii trecuţi, în anumite locuri frecventate de petrecăreţi au rămas o mulţime de deşeuri aruncate în timpul picnicurilor, vetre de foc făcute direct pe sol, pet-uri şi multe alte resturi menajere. Este de-a dreptul revoltător faptul că unii indivizi consumă alcool şi aruncă apoi sticlele în pădure, ori împrăştie şerveţele folosite, pline de viruşi, ca să vină silvicultorii să cureţe după ei.
„Silvicultorii nu sunt salubrizatorii celor care, din neştiinţă, lipsa educaţiei sau rea-voinţă, aruncă la întâmplare, din maşină sau loc de picnic hârtii, pet-uri sau alte asemenea. Trebuie să înţelegem că pădurile, aşa puţine cum sunt, reprezintă, totuşi, un «filtru» al Deltei Dunării. Apele din inundaţii aduc, în fiecare an, de pe şenalul Dunării, tone de reziduuri dintre care se remarcă deşeurile plastice, în special PET-urile. Acţiunile de salubrizare nu au efectul scontat: în mai puţin de o săptămână sau două, revine imaginea «sinistră». Dacă ar fi să vedem dezastrul din amonte de Porţile de Fier, la care se adaugă şenalul româno-bulgar, se poate face lesne o imagine de cum arată pădurile şi malurile Dunării în zona judeţului Brăila”, avertizează şeful Compartimentului Protecţia şi Paza Pădurilor din cadrul Direcţiei Silvice Brăila.
Atenţie, însă. Nu toţi iubitorii de plimbări în aer liber şi amatorii de picnic sunt la fel. Silvicultorii au întâlnit şi grupuri de brăileni care, după picnic-ul de la malul Dunării, au strâns absolut toate resturile rezultate, le-au pus în saci menajeri şi le-au luat cu ei, pentru a le depozita în containere. Şi asta fără să li se atragă atenţia.
Economie
Controale ITM în spitale și cămine de bătrâni. Au fost aplicate zeci de sancțiuni contravenționale
• verificările au avut loc în perioada 1 iulie – 30 octombrie 2026, în cadrul unei Campanii Naționale inițiată de Inspecția Muncii • au fost controlați 18 angajatori brăileni și au fost aplicate 28 de sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor fiind de 6.000 de lei
Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila a finalizat, recent, Campania Națională privind verificarea modului respectării prevederile legale în domeniul securității şi sănătății în muncă în unitățile care au ca obiect de activitate activități referitoare la sănătatea umană (Cod CAEN 86) și în domeniul serviciilor combinate de îngrijire medicală și asistență socială, cu cazare (cod CAEN 87).
Verificările efectuate în spitale și cămine de bătrâni, în perioada 1 iulie – 30 octombrie 2026, fac parte din Programul-cadru de acțiuni al Inspecției Muncii.
Obiectivele campaniei au fost: diminuarea consecințelor sociale și economice negative care derivă din nerespectarea prevederilor legale de către angajatorii care desfășoară activități referitoare la sănătatea umană și servicii combinate de îngrijire medicală și asistență socială, cu cazare; creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor în ceea ce privește necesitatea respectării prevederilor legale referitoare la sănătatea și securitatea în muncă în societățile comerciale din domeniul de activitate sus-menționat; asigurarea purtării de către toți lucrătorii a echipamentelor individuale de protecție adecvate; eliminarea neconformităților constatate domeniul securității şi sănătății în muncă în activitățile specifice ale unităților din domeniile de activitate vizate de campanie.
În această perioadă, au fost controlați 18 angajatori brăileni, iar pentru neregulile constatate au fost aplicate 28 sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor fiind de 6.000 lei. Principalele deficiențe constatate de inspectorii ITM Brăila: lipsa lucrătorilor desemnaţi/instruiți care aplică măsurile de prim ajutor, stingerea incendiilor şi evacuarea lucratorilor; lipsa evidenței echipamentului individual de protecție acordat la intervalele de timp stabilite pentru lucrători, pentru riscurile identificate la locul de muncă; neamenajarea locului de muncă împotriva riscului de accidentare prin electrocutare, respectiv semnalizarea prizelor.
„Prin acțiunea desfășurată, s-a urmărit atât verificarea respectării prevederilor legale în domeniul securității și sănătății în muncă, cât și conștientizarea angajatorilor și lucrătorilor cu privire la necesitatea prevenirii accidentelor de muncă și a îmbolnăvirilor profesionale”, a precizat inspectorul șef al Inspectoratului Teritorial de Muncă Brăila, Liviu Arhire.
Economie
60.000 de lei, amenzi pentru muncă la negru
• au fost aplicate în perioada 3-7 noiembrie, când s-a desfășurat Campania Națională pentru combaterea muncii nedeclarate • au fost luați în vizor angajatorii care desfăşoară activităţi de comerț cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare de uz curent
Angajatorii care desfăşoară activităţi de comerț cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare de uz curent – clase selectate din diviziunea CAEN 47, verificați de Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila.
Controalele – desfășurate în perioada 3-7 noiembrie 2026 – fac parte din Campania Națională pentru identificarea și combaterea muncii nedeclarate („la negru”) și pentru verificarea modului în care sunt respectate prevederile legale privind securitatea şi sănătatea în muncă.
Inspectorii de muncă au efectuat 48 de controale la tot atâția angajatori din comerț, campania națională având ca obiective: creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor în ceea ce priveşte necesitatea respectării prevederilor legale în domeniul relaţiilor de muncă şi domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă; eliminarea neconformităților constatate, prin dispunerea de măsuri obligatorii pentru remedierea neconformităților și aplicarea sanțiunilor contravenționale corespunzătoare.
Au fost aplicate, în total, 39 de sancțiuni, valoarea totală a amenzilor fiind de 66.000 de lei (din care 60.000 lei pentru muncă nedeclarată). Principalele deficiențe constatate în domeniul relațiilor de muncă: primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea elementelor contractului individual de muncă în registrul de evidență al salariaților cel târziu în ziua anterioară începerii activității; nerespectarea prevederilor art. 119 din Legea nr. 53/2003 republicată, privind obligația de a ține la locul de muncă evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea orei de începere și sfârșit a programului de lucru; încălcarea prevederilor legale privind munca în zilele de repaus săptămânal; primirea la muncă a unei persoane fără încheierea unui contract individual de muncă potrivit art. 16 alin. 1 din Legea nr. 53/2003 republicată.
În domeniul securității și sănătății în muncă au fost constatate următoarele deficiențe: angajatorii nu au luat măsuri la amenajarea locului de muncă împotriva riscului de accidentare prin electrocutare la locul de muncă prin semnalizare de securitate, respectiv semnalizarea tabloului electric; nu au asigurat trusa sanitară pentru acordarea primului ajutor care să conțină componente conform conținutului minim obligatoriu prevăzut în Anexa 3 la Ordinul 427/14.06.2002 aflate în termen de valabilitate.
Pentru neconformităţile constatate, inspectorii ITM Brăila au dispus 85 de măsuri cu termene precise de îndeplinire de către entităţile controlate; neîndeplinirea acestora în termenul stabilit constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, potrivit prevederilor Legii nr.108/1999 pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii, republicată şi actualizată.
„Activitățile de comerț cu amănuntul presupun o multitudine de operațiuni desfășurate zilnic, de la aprovizionarea și manipularea mărfurilor până la depozitarea și expunerea acestora, precum și interacțiunea permanentă cu publicul, fiecare dintre aceste activități implicând riscuri specifice pentru lucrători.
Prin acțiunile de control desfășurate urmărim atât identificarea și combaterea muncii nedeclarate, cât și responsabilizarea angajatorilor în ceea ce privește asigurarea unor condiții de muncă sigure și sănătoase.
Respectarea legislației muncii, a normelor de securitate și sănătate în muncă nu trebuie privită doar ca o obligație legală, ci ca o responsabilitate esențială față de fiecare salariat. Prevenirea accidentelor de muncă și protejarea sănătății lucrătorilor trebuie să reprezinte o prioritate constantă pentru toți angajatorii din acest sector de activitate” , a precizat inspectorul șef al ITM Brăila, Liviu Arhire.
CELE MAI CITITE
