Cultură
Oră de modelaj și istoria mărțișorului, la muzeu
* au participat elevi ai Liceului de Arte „Hariclea Darclee”, coordonați de artistul ceramist prof. Lucian Constantin și managerul interimar al Muzeului Brăilei „Carol I”, dr. Costin Croitoru * Camelia Hristian, coordonatoarea Centrului Diversității Culturale, a susținut prelegerea „Simboluri, obiceiuri și tradiții de primăvară la români, armeni, bulgari, evrei, greci, ruși lipoveni, turci”
Organizată sub genericul „Simboluri, obiceiuri și tradiții de primăvară. Ora de modelaj la muzeu”, manifestarea găzduită de Muzeul Brăilei „Carol I” – Centrul Diversității Culturale a reunit, săptămâna trecută, elevi ai Liceului de Arte „Hariclea Darclee”, în cadrul atelierului de modelaj coordonat de prof. Lucian Constantin, artist plastic ceramist. La activitate au participat conf. dr. Costin Croitoru, manager interimar al Muzeului Brăilei „Carol I”, și Camelia Hristian, șef Serviciu Relații Publice, coordonatoarea Centrului Diversității Culturale a muzeului.
Elevii prezenți la „ora de modelaj de la muzeu” au confecționat mărțișoare din ceramică pe care mai apoi le-au pictat, acestea fiind expuse la Centrul Diversității Culturale. Obiectele vor putea fi admirate de vizitatori în perioada următoare.
În cadrul manifestării, Camelia Hristian a susținut prelegerea „Simboluri, obiceiuri și tradiții de primăvară la români, armeni, bulgari, evrei, greci, ruși lipoveni, turci”. Au fost prezentate: un scurt istoric al Mărțișorului (opiniile legate de originea sărbătorii în vremea Imperiului Roman, când Anul Nou era celebrat în prima zi a primăverii; prima mențiune scrisă a mărțișorului (1832) în lucrarea lui Iordache Golescu „Condica limbii românești”; cele mai vechi mărțișoare păstrate într-o colecție privată din București – unul din 1879 sub forma unei inimi de argint și unul din 1898, sub forma unor rândunele în zbor), evoluția simbolisticii legate de împletitura de fire și obiectul care însoțește aceste fire (simbolul Anului Nou; „funia anului”; „lucru sfânt”, cum spunea George Coșbuc; talisman protector contra spiritelor rele și contra deochiului; vestitor al primăverii; obiect de podoabă), diferența între modul în care era confecționat în timpuri străvechi comparativ cu secolul XX și în zilele noastre; obiceiuri și tradiții în diferite zone ale țării, legate de cine purta mărțișor (doar copiii, fetele și flăcăii; și femeile sau chiar bărbații; în unele zone e atârnat și la streașina casei, la uși, la ferestre și la cornițele animalelor din gospodărie), cum era purtat, cât timp era purtat („Durata purtării mărțișorului varia în funcție de zona etnografică: până la Măcinici (9 martie), Armindeni (1 Mai), Florii sau până la înfloritul pomilor fructiferi, a viței de vie, a măceșilor, a trandafirilor”, scrie Ion Ghinoiu în „Sărbători și obiceiuri românești”, în Dobrogea se purta până la sosirea cocorilor sau a berzelor ș.a.) și ce se întâmpla cu Mărțișorul la finele perioadei respective (împletitura era atârnată de ramurile unui pom înflorit – obicei păstrat în unele zone, bănuțul era aruncat peste casă, în alte zone din el se cumpăra caș și vin roșu, în București din bănuț se cumpăra halviță și vin roșu).
Potrivit sursei citate, elevii au putut vedea reclame interbelice legate de mărțișoare și baluri de 1 Martie. Au „vizitat” Mărțișorul – Casa Memorială „Tudor Arghezi”, pe urmele lui Mihail Sebastian (vezi volumul lui Mihail Sebastian „Nouă convorbiri”, editat de Geo Șerban). Au fost prezentate diferențele între Mărțișor, „Martenița” bulgărească și „Martis”-ul grecesc, alte sărbători de primăvară, respectiv „Tudorița” – „Paștele Cailor” la bulgarii din Târgoviște, Carnavalul – „Apokries” și înălțatul zmeelor în Lunea Curată – „Kathara Deftera” în Grecia, „Maslenița” în Rusia și la rușii lipoveni din Brăila, Întâmpinarea Domnului – „Tiarănîndarag”, sărbătoarea tinerilor căsătoriți și Lăsata Secului Postului Mare – „Pun Pareghentan” la armeni, „Purim”-ul evreiesc, „Nevruz”-ul turcesc, evidențiind simboluri, obiceiuri și tradiții specifice, prezentate comparativ, precum și date legate de istoria fiecărei comunități etnice de la Brăila.
Cultură
„Principii și principesele României”. Expoziție la Muzeul Eparhial din Galați
• expoziția poate fi vizitată în perioada noiembrie 2026 – 5 februarie 2027, de marți până sâmbătă, între orele 08:00 și 16:00 • proiectul expozițional este realizat de Muzeul Istoriei, Culturii și Spiritualității Creștine, în colaborare cu Muzeul Național Peleș și Teatrul Național de Operă și Operetă „Nae Leonard”
Muzeul Istoriei, Culturii și Spiritualității Creștine de la Dunărea de Jos, din Galați, a găzduit marți, 10 noiembrie 2026, vernisajul expoziției „Principii și principesele României”. Proiectul expozițional este organizat de Muzeul Eparhial din Galați, în parteneriat cu Muzeul Național Peleș și Teatrul Național de Operă și Operetă „Nae Leonard”, iar expoziția poate fi vizitată, de brăileni și gălățeni deopotrivă, în perioada noiembrie 2026 – 5 februarie 2027, de marți până sâmbătă, între orele 08:00 și 16:00.
La manifestarea culturală desfășurată în Salonul Oficial al Muzeului Eparhial au fost prezenți: Înaltpreasfințitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, alături de oameni de cultură, artiști, profesori, clerici, numeroși elevi și studenți.
Potrivit purtătorului de cuvânt al Eparhiei Dunării de Jos, pr. Rareș Bucur, Înaltpreasfinția Sa a binecuvântat manifestarea și a adresat un cuvânt de apreciere pentru organizarea acestei expoziții de excepție, subliniind faptul că evenimentul se înscrie în seria manifestărilor dedicate Sfântului Apostol Andrei, ocrotitorul spiritual al Eparhiei Dunării de Jos.
Părintele Arhiepiscop Casian a mai arătat că această expoziție – realizată de Muzeul Pelișor, în colaborare cu Muzeul Istoriei, Culturii și Spiritualității Creștine – ilustrează modul în care Monarhia Română a promovat arta, educația copiilor și păstrarea tradițiilor naționale, considerându-le adevărate „perle ale coroanei” și un model demn de urmat pentru tânăra generație.
„În cadrul sărbătorilor închinate Apostolului cel dintâi chemat, Sfântul Andrei, un loc aparte îl ocupă manifestările artistice, spirituale și culturale, cu atât mai mult cu cât această capelă se bucură de patronajul ceresc al celui mai mare iubitor de cultură dintre voievozii noștri, Sfântul Martir Constantin Brâncoveanu. În egală măsură, Suveranii României – Regele Carol I, Regele Ferdinand, Regina Elisabeta și Regina Maria – și-au dăltuit frumusețea sufletească în specificul românesc al artei. Însă arta cea mai frumoasă o arată această expoziție de la Muzeul Peleş: «perlele coroanei» pentru regi au fost copiii lor, iar creșterea, educația, împurpurarea și înveșmântarea lor în ținuta românească pot constitui un imbold şi un îndemn pentru educația de astăzi, în duhul modernităţii şi al tradiţiei ca la Casa Regală. Este o expoziție dedicată, în special, tinerilor și copiilor. Să dea Dumnezeu să rodească această inițiativă!”, a precizat ierarhul Dunării de Jos.
Expoziția este dedicată Principesei Maria (1870-1874), unica fiică a cuplului regal Carol I și Elisabeta, precum și copiilor Regelui Ferdinand I și ai Reginei Maria: Principesele Elisabeta (1894-1956), Maria (1900-1961) și Ileana (1909-1991), alături de Principii Nicolae (1903-1978) și Mircea (1913-1916).
Potrivit organizatorilor, expoziția surprinde modul în care vlăstarele regale au fost educate de guvernante și profesori de elită ai vremii, pregătindu-se pentru rolul istoric pe care aveau să și-l asume la maturitate, în special după trecerea la cele veșnice a Regelui Ferdinand I, în anul 1927.
„Publicul prezent a admirat panourile cu reproduceri foto din viața privată și publică a principilor și principeselor României – de la instantanee din copilărie și adolescență, până la portrete oficiale care au imortalizat momente cruciale din istoria națională”, a mai transmis, într-un comunicat, pr. Rareș Bucur.
Cultură
Despre inteligența artificială, la Centrul de Creație Brăila
• conferința „AI îmi face viața mai ușoară sau mă face mai leneș?” va avea loc vineri, 13 noiembrie, de la ora 9:00, în Sala ProArte a Centrului de Creație • invitați: prof. univ. dr. Elena Enache și masterand Robert Bratosin
Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (Centrul de Creație) Brăila, cu sprijinul Consiliului Județean și al Primăriei Municipiului Brăila – în parteneriat cu Consiliul Național al Audiovizualului, Universitatea „Constantin Brâncoveanu” și Penitenciarul Brăila – organizează vineri, 13 noiembrie 2026, începând cu ora 9:00, Conferința tematică intitulată „AI îmi face viața mai ușoară sau mă face mai leneș?” – un eveniment dedicat dezbaterii provocărilor cu care ne confruntăm în contextul actual.
Discuția va fi moderată de managerul CJCPCT Brăila, Petronela Alina Sulicu, alături de invitata specială, prof. univ.dr. Elena Enache și de masterand Robert Bratosin, care vor oferi perspective academice și practice asupra modului în care tehnologia, inteligența artificială, ne modelează gândirea și obiceiurile.
„Într-o eră în care inteligența artificială influențează tot mai mult activitățile zilnice, educația și piața muncii, conferința își propune să exploreze echilibrul dintre eficiența tehnologică și riscul dependenței digitale. Evenimentul are un format interactiv și incluziv, reunind în aceeași sală membrii Uniunii Județene „Solidaritatea” a Pensionarilor și persoane private de libertate din cadrul Penitenciarului Brăila. Această inițiativă urmărește facilitarea dialogului deschis și a integrării sociale prin intermediul educației și al dezbaterilor pe teme contemporane”, precizează organizatorii conferinței de vineri, 13 noeimbrie. Evenimentul va fi transmis LIVE pe pagina de Facebook:Centrul.de.Creatie.Braila, iar accesul va fi liber, în limita locurilor disponibile.
CELE MAI CITITE
