Administrație
ONG-urile și câinii
• reprezentanții Asociației Comunelor din România (ACoR) filiala județeană Brăila, s-au întrunit într-o ședință recentă a Adunării Generale a acestei entități, la care au fost invitați și parlamentarii • primarii de comune s-au plâns că dacă până acum puteau strânge câinii comunitari în colaborare cu societăți și ONG-uri specializate din alte județe, ca urmare a anumitor modificări legislative, acum sunt forțați să rezolve problema prin forțe proprii, însă nu au suficiente adăposturi și nici bani • culmea este că tot jocul ONG-urilor la nivelul UE au condus la schimbarea total aiurea a legislației naționale • Primarii le-au solicitat parlamentarilor brăileni să încerce să modifice legislația pentru a le veni în ajutor • de asemenea, au propus înființarea unui Asociații la nivelul județului, construirea unui adăpost mai mare care să deservească Județul Brăila și rezolvarea problemei în acest fel
Primarii de comune din Județul Brăila s-au plâns că le este foarte greu să rezolve problema câinilor fără stăpân pe actuala legislație. Pe 20 ianuarie, în Sala Mare a Palatului Administrativ, a avut loc o Adunare Generală a Asociației Comunelor din România (ACoR) filiala Brăila, ședință la care au fost invitați și parlamentarii. Întâlnirea a fost prezidată de primarul comunei Vădeni, social-democrata Stanca Coman, de altfel, președintele ACoR Brăila. Pe lângă membrii Consiliului Director, au luat parte la discuții președintele Consiliului Județean Brăila, Francisk Iulian Chiriac, dar și senatorul Ion Rotaru, deputații Florin Mircea, Nicu Niță și George-Adrian Paladi (PSD), precum și președintele PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa.
Primarii au profitat de ocazie pentru a expune o serie întreagă de nemulțumiri și probleme cu care se confruntă, în speranța că parlamentarii le vor veni în ajutor. Printre aceste subiecte semnalate s-a numărat și problema câinilor comunitari.
Greu cu strângerea câinilor fără stăpâni de pe străzile comunelor
Primarul Comunei Chiscani, Costică Cojea a fost cel care a vorbit pe această temă în cadrul întâlnirii și a explicat că dacă până în 2021 primăriile au putut colabora cu firme și ONG-uri din afara județului, în baza Legii Achizițiilor Publice, pentru a strânge animalele de pe teritoriul localităților, în urma unei modificări legislative, acest lucru a devenit imposibil. Mai exact, primarii s-au văzut forțați să rezolve problema fără a mai putea duce patrupedele în adăposturi din afara județului. Și cum în Județul Brăila nu există suficiente astfel de spații, lucrurile s-au blocat. De asemenea, primarii s-au plâns că nu își permit costurile pentru edificarea unor adăposturi proprii, dar nici pentru întreținerea lor ulterioară și menținerea în stare de funcționare.
”La Legea 855 din 2018 care reglementează problema câinilor comunitari, au fost, de-a lungul anilor, mai multe modificări efectuate. Dacă până în anul 2021 aveam o portiță de scăpare și puteam strânge acești câini comunitari prin Legea 98 a Achizițiilor Publice, foarte bine fundamentată, prin faptul că sunt un pericol social pentru locuitorii comunelor noastre, începând din februarie 2021 s-a schimbat și această lege, introducându-se un articol 3 (…) care spune în felul următor: câinii pot fi gestionați doar în cadrul județului respectiv. Vă dau exemplul meu. Dacă eu, pe situații de urgență, am putut să chem un ONG de la Vaslui să strâng câinii, pentru că a fost o urgență, începând cu anul 2021 nu mai pot. Și cred că toți ne confruntăm cu această problemă. Ei s-au înmulțit. Iubitorii de animale le dau de mâncare. Noi nu avem pârghii pentru a rezolva această problemă”, a declarat Cojea.
Cum văd primarii rezolvarea situației
În cadrul întâlnirii, primarii au propus două soluții. Fie înființarea unei asocieri la nivelul Județului Brăila în baza căreia să se realizeze un adăpost mai mare pentru câini, care să deservească toate localitățile membre. Fie o modificare a legislației pentru a permite primarilor să poată colabora cu firme din alte județe, unde există spații disponibile suficiente pentru a caza și câini capturați de pe teritoriul unităților administrativ-teritoriale din Județul Brăila.
”Am făcut o propunere la Asociația Comunelor către Consiliul Legislativ, cu modificările acestor legi, dar cred că au trecut de atunci vreo opt luni de zile și nu am primit niciun răspuns. (…) Conform legii, pașii sunt următorii: în primul rând câinii trebuiesc prinși de pe domeniul public. Vor fi ținuți în adăpost pentru 14 zile. Timp în care toți iubitorii de animale pot să vină să îi înfieze. În această perioadă vor fi tratați, hrăniți. Adică înseamnă niște costuri. Dar nu asta este problema. După 14 zile, dacă nu mai sunt iubitori care să îi ia în adopție, atunci ajung și la eutanasiere. Asta este legea. Așa spune și noi nu vrem decât să o aplicăm. Pentru că mie mi se pare corect și normal să avem grijă de oameni și nu de câinii care ne mușcă. Avem deja un precedent și la nivel național prin care primarul a răspuns penal pentru că nu a strâns câinii. Dar el este constrâns în același timp, că nu poate aplica legea. Deci avem un nonsens aici”, a mai declarat primarul comunei Chiscani.
Și Stanca Coman a întârit spusele lui Cojea, punctând că ajutorul ar trebui să vină, în primul rând, dinspre parlamentarii Brăilei, care să încerce să modifice într-un fel legislația, astfel încât primăriile să poată rezolva cumva problema.
”Totul depinde de Parlament. Toată lumea și toți președinții de filiale din toată țara, ne plângem de câinii comunitari și nici până acum nu s-a găsit o soluție. Vreau să vă mai informez că filiala județeană Tulcea a scos la licitație, s-a adjudecat, a câștigat un ONG din județul Constanța. Și de la Brăila, de la Tudor Vladimirescu, un iubitor de animale a dat în judecată filiala județeană și chiar și acum se mai judecă”, a adăugat Coman.
O intervenție a avut și Teodora Puia, primarul comunei Unirea, care, de asemenea, a explicat că în județul Brăila pur și simplu nu există suficiente adăposturi care să cazeze toți câinii ce pot fi capturați de pe teritoriul comunelor.
”Modificarea legislației constă și în faptul acesta. Nouă, unităților administrative, să ne permită să dăm acești câini comunitari către alte adăposturi de pe raza altor județe”. Sursa citată a adăugat că sunt în țară adăposturi care vor „să încheie contracte cu noi, dar din păcate legislația nu ne permite”.
Alți primari au atras atenția că deja Poliția Animalelor a venit în control la toate unitățile administrativ-teritoriale din Județul Brăila și că dacă, până în prezent, pe această linie s-a arătat înțelegere și au fost date doar avertismente pentru nerezolvarea problemei câinilor de pe străzi, în curând vor începe să curgă și amenzile.
Cât despre campanii de sterilizare, primarii au explicat că s-au făcut și se vor mai face, însă și acestea implică anumite costuri care trebuie suportate tot de primării, în cazul în care nu există ONG-uri dispuse să presteze gratuit. Iar potrivit primarilor, fonduri disponibile ar fi extrem de puține.
Primarii exclud varianta construirii de adăposturi prin forțe proprii
Primarul comunei Berteștii de Jos, Costel Capbun, a intervenit și a precizat că nici varianta realizării de adăposturi pentru câini de către primăriile din Județul Brăila nu este o soluție simplă, deoarece ar însemna un impact bugetar mult prea mare.
”În județul nostru nu știu dacă este vreo primărie care și-ar putea permite înființarea unor astfel de adăposturi pentru câini. Pentru că asta nu înseamnă numai simpla construcție. Înseamnă personalul necesar pe care să îl asiguri în schimburi, paznici, trebuie hrană, medic specialist. Asta ar însemna pentru o primărie undeva la vreo 10 miliarde lei vechi pe an. Noi abia dacă ne putem acoperi cheltuielile de funcționare! Suntem încorsetați de toate obligațiile care decurg asupra primăriilor. De aceea, parlamentarii trebuie să găsească o soluție legislativă ca la nivelul fiecarui județ să se constituie o asociație. Să facem o interconectare, ceva zonal și s-ar rezolva problema. O să ne trezim că vine Poliția și ne amendează. Problema este că statul nu îl amendează pe primarul Capbun. Eu o să plătesc tot din banii bugetului pe care îi are comuna Bertești. Deci din punctul meu de vedere aceasta ar fi soluția. Un act legislativ care să permită județului să construiască adăposturi zonale. Pentru că noi nu putem, efectiv, să aplicăm legea. Totul se lovește de bani!”, a sugerat Capbun.
La rândul său, Ionel Meiroșu, primarul comunei Surdila Greci a precizat că situația este cu atât mai ingrată pentru șefii de comune, în condițiile în care se vor vedea puși în fața unor situații jenante precum aceea de a alege între a susține programe de genul Masa Caldă sau a finanța construcții de adăposturi pentru câini.
”Ce să fac eu la Surdila Greci?! O să trebuiască să fiu în poziția mai mult decât defavorizantă, să aleg să îi dau acelui copil o masă caldă sau să mă duc să rezolv problema unui câine! Spuneau și colegii mei de costurile enorme aici în zonă”, a adăugat și acesta.
Parlamentarii au promis ajutor, dar se lovesc de ONG-uri
Parlamentarii prezenți la discuții le-au cerut la final drafturi de proiecte primarilor pe toate situațiile pe care le-au semnalat în cadrul întâlnirii, pentru a avea un punct de pornire oficial pentru transpunerea problemelor la Centru. În cazul situației legate de câinii comunitari, senatorul PSD Ion Rotaru a atras însă atenția că problema se lovește de mai multe directive trasate de la nivelul Uniunii Europene, multe peste care nu se poate trece.
”Dacă vorbim de aspectul legislativ, acesta poate fi îmbunătățit în primul rând pe baza propunerilor pe care le puteți face dumneavoastră. Înțeleg că aveți deja un draft, că l-ați transmis deja mai departe. Rugămintea este să ajungă și la noi, indiferent de culoarea politică și de ce reprezentăm noi. Să încercăm să găsim soluții împreună. Aici însă trebuie să ținem cont de faptul că sunt niște constrângeri. Din păcate, pe mapamond și în Uniunea Europeană, aceste ONG-uri(…) au reușit să impună începând de la reglementările UE și până la legislația națională, o serie întreagă de constrângeri peste care nu prea poți să treci. Aici este marea piedică. Așa cum am avut-o și pe aceea care ține de licitațiile publice pe fonduri, pe proiecte, unde putea să vină la licitație unul care avea o roabă, un cancioc și doi salariați. Și așa mai departe. Al doilea aspect este acela care ține de blocajul pe care îl generează. Spunea și domnul primar de faptul că cineva a făcut o sesizare la instanță și aici s-a închis tot. Asta este o problemă foarte greu de gestionat și de găsit o soluție”, a declarat Rotaru.
Senatorul le-a promis primarilor ca va încerca să îi ajute în rezolvarea acestei situații, care până una-alta, din punctul său de vedere, le strică imaginea, oamenii ajungând la concluzii greșite privind lipsa interesului de a le rezolva, când, de fapt, contextul este unul mult mai complex.
La rândul său, deputatul PSD Brăila George Adrian Paladi, a ținut să transmită o scăpare legislativă legată de câinii comunitari, care în opinia sa ar trebui, de asemenea, corectată.
”O altă scăpare legislativă este numărul de animale pe care poate să îl dețină un cetățean. Și în speță este comuna Tudor Vladimirescu, exact cum ați precizat și dumneavoastră, unde o persoană a cumpărat o proprietate, a adunat toți câinii din municipiu, dar și din alte localități. I-a dus pe proprietatea dumnealui. În prezent, nimeni nu poate să intre în casa respectivă, iar sesizări din partea vecinilor, din partea locuitorilor de acolo, există. Din punctul meu de vedere și aici este o problemă care trebuie reglementată. Cu numărul de animale pe care poate să îl dețină un cetățean”, a ținut să precizeze Paladi.
Rămâne de văzut în ce măsură această problemă poate fi rezolvată. Cert este că modificările legislative privind imposibilitatea de a caza câinii fără stăpân într-un alt județ decât locul unde au fost capturați, au apărut și ca urmare a eforturilor ONG-urilor de profil, care doresc să adopte în timp util animalele ajunse în adăposturi, pentru a le salva de la eutanasiere. Iar în contextul în care câinii sunt transportați în alte județe, acest lucru devine aproape imposibil pentru iubitorii de animale din Brăila, după cum ne-au transmis în repetate rânduri reprezentanți ai unor astfel de ONG-uri de profil.
Administrație
Ajutoare de câte 10.000 de lei, de la Primărie, pentru două familii din Brăila
• două familii din Brăila, aflate în situații dificile, vor primi ajutoare de urgență în valoare totală de 20.000 de lei • la inițiativa primarului Marian Dragomir, proiectele au fost aprobate de Consiliul Local Municipal, după ce Direcția de Asistență Socială Brăila a evaluat situațiile celor afectați și a propus acordarea sprijinului financiar • banii vor ajunge la o familie a cărei locuință a fost afectată de un incendiu și la o mamă care are nevoie de ajutor pentru tratamentul medical complex al fiicei sale
Sprijin concret pentru două familii din Brăila care se confruntă cu situații dramatice. Primarul Marian Dragomir a inițiat două proiecte de hotărâre prin care administrația locală acordă ajutoare de urgență în valoare totală de 20.000 de lei.
Banii vor ajunge la o familie a cărei locuință a fost grav afectată de un incendiu și la o mamă care are nevoie de ajutor financiar pentru tratamentul complex al fiicei sale, diagnosticată cu afecțiuni grave. Ambele inițiative au primit votul Consiliului Local Municipal.
Dincolo de investițiile în infrastructură și proiectele de dezvoltare ale orașului, administrația locală are în vedere și situațiile în care oamenii au nevoie de ajutor imediat. Două astfel de cazuri au ajuns recent în atenția Primăriei Brăila, iar primarul Marian Dragomir a inițiat, alături de viceprimarul Alexandru Jantea-Crican, proiectele prin care familiile aflate în dificultate vor beneficia de câte 10.000 de lei.
Ajutor după un incendiu devastator
Primul caz este cel al unei familii din municipiu care a rămas cu locuința afectată în urma unui incendiu izbucnit pe 13 octombrie 2026. Flăcările au distrus patru anexe gospodărești, printre care bucătăria, baia și două magazii, pe o suprafață de aproximativ 40 de metri pătrați.
Au ars și bunurile aflate în interior, precum și aproximativ doi metri cubi de lemne. Nici locuința propriu-zisă nu a scăpat neatinsă.
Fumul și temperaturile ridicate au deteriorat tavanele, pereții și pardoselile mai multor încăperi, iar într-unul dintre dormitoare tavanul s-a prăbușit. Din fericire, incendiul nu s-a soldat cu victime. Pentru familia afectată, refacerea locuinței reprezintă însă o povară financiară dificil de suportat, veniturile provenind din pensii nefiind suficiente pentru acoperirea lucrărilor necesare.
În urma evaluării situației de către Direcția de Asistență Socială Brăila, a fost propus și aprobat un ajutor de urgență de 10.000 de lei, destinat reabilitării parțiale a imobilului.
Un alt ajutor, pentru tratamentul unei adolescente
Cel de-al doilea sprijin financiar este destinat unei familii care se confruntă cu o situație medicală deosebit de dificilă. O adolescentă diagnosticată încă de la naștere cu paralizie cerebrală spastică și scolioză severă are nevoie de o intervenție chirurgicală complexă la nivelul coloanei vertebrale.
Potrivit documentelor prezentate consilierilor locali, evoluția afecțiunii a impus recomandarea unei intervenții într-o clinică specializată din Uniunea Europeană, unde este necesară formarea unei echipe medicale multidisciplinare. Intervenția presupune o procedură complexă de stabilizare și corectare a coloanei vertebrale, care trebuie realizată într-un timp cât mai scurt. Costurile sunt considerabile.
Numai avansul solicitat de clinica din străinătate pentru procedura medicală se ridică la 36.800 de euro, iar suma finală urmează să fie stabilită în funcție de complexitatea intervenției și durata spitalizării. Familia are posibilități financiare limitate, venitul lunar fiind asigurat în prezent de un singur părinte angajat, în timp ce celălalt nu are un loc de muncă.
În aceste condiții, cheltuielile pentru transport, cazare, investigații medicale și recuperare reprezintă un efort suplimentar important.
Pentru a contribui la acoperirea unei părți dintre aceste cheltuieli, Primăria Brăila va acorda familiei un ajutor de urgență de 10.000 de lei. Suma este destinată transportului către unitatea medicală, cazării, investigațiilor și procedurilor de recuperare necesare adolescentei.
Inițiativă pentru sprijinirea celor aflați în situații-limită
Cele două proiecte au fost inițiate de primarul Marian Dragomir și viceprimarul Alexandru Jantea-Crican și au fost aprobate de Consiliul Local Municipal Brăila. Fondurile vor fi asigurate din bugetul Direcției de Asistență Socială Brăila.
Potrivit condițiilor stabilite, beneficiarii vor trebui să justifice utilizarea sumelor prin documente, în termen de șase luni de la efectuarea plății. Pentru ca acest sprijin să ajungă la familiile care au nevoie de el, un rol important l-a avut Direcția de Asistență Socială Brăila, care a analizat fiecare situație în parte și a evaluat dificultățile cu care se confruntă cei afectați.
Într-un caz, este vorba despre o familie care trebuie să-și refacă locuința după incendiul care i-a afectat gospodăria, iar în celălalt, despre o mamă care face eforturi pentru a-i asigura fiicei sale accesul la o intervenție medicală complexă.
În urma evaluărilor și a demersurilor făcute de instituție, au fost propuse soluții concrete de sprijin, materializate prin cele două ajutoare de urgență. În cazul în care banii nu sunt folosiți în scopurile pentru care au fost acordați, aceștia pot fi recuperați conform legii.
Fondurile, în valoare totală de 20.000 de lei, vor fi asigurate din bugetul Direcției de Asistență Socială Brăila. Cele 20.000 de lei reprezintă un ajutor punctual, dar și o formă de solidaritate a comunității locale față de oameni care se confruntă cu probleme ce le depășesc posibilitățile financiare.
Iar prin aceste inițiative, administrația condusă de Marian Dragomir intervine în două situații în care sprijinul financiar poate face diferența: refacerea unui cămin afectat de incendiu și susținerea unei familii care luptă pentru accesul copilului la tratamentul medical de care are nevoie.
Administrație
Noul bloc de lângă faleză începe să prindă formă
• fundația e gata, se intră în următoarele etape ale construcției • la fața locului a fost montată, ieri, o macara de mare capacitate, necesară pentru actuala fază a șantierului • blocul va avea cinci etaje și o arhitectură modernă, cu impact deosebit asupra aspectului general al falezei Dunării
Șantierul de la capătul bulevardului Cuza, unde se ridică un nou bloc de locuințe – primul cu vedere spre Dunăre din această zonă a falezei – a trecut de faza realizării fundației și intră în faza construcției propriu-zise.
Ieri, traficul auto a fost întrerupt aproape toată ziua pe porțiunea de bulevard dintre Calea Călărașilor și Faleză, deoarece a fost adusă pe bucăți și montată la fața locului o macara de mare capacitate care urmează să deservească șantierul în următoarele luni.
După cum v-am mai informat, blocul care va schimba complet aspectul zonei va avea cinci etaje și este descris, atât de antreprenorul ”Doraly Mall” SRL Constanța cât și de autoritățile locale ca fiind un ”proiect ultramodern”, cu parcări amenajate la subsol și cu o panoramă deosebită spre Dunăre.
Autorizația de Construire a fost emisă de Primăria Brăila în 15 septembrie 2025, iar șantierul a fost deschis efectiv în luna decembrie a anului trecut.
Imobilul cu funcțiunea de locuințe colective va avea regim de înălțime subsol plus parter plus cinci etaje, iar pe terenul în suprafață de 1.398 metri pătrați, proprietate a ”Doraly Mall”, vor fi amenajate, pe lângă blocul propriu-zis, și spații verzi și locuri de joacă.
În total, blocul va avea 39 de apartamente, dintre care 28 apartamente cu 2 camere și 11 apartamente cu 3 camere.
Lângă șantier sunt deja afișate imagini cu viitoarea construcție, fiind scoasă în evidență stilul arhitectonic modern, cu suprafețe vitrate mari și linii drepte.
Viitorii locatari vor beneficia de locuri de parcare amenajate atât la subsolul clădirii cât și pe un teren învecinat, situat pe Bdul Cuza, nr. 10 – 12, teren aflat, de asemenea, în proprietatea ”Doraly Mall”.
Numărul total de locuri de parcare va fi de 52, dintre care 26 vor fi amplasate la subsolul blocului, iar 26 pe terenul de la nr. 10-12.
În prezent, se lucrează la fundația clădirii, iar reprezentanții constructorului spun că blocul ar putea fi inaugurat în toamna anului viitor.
CELE MAI CITITE
