Social Media

Social

Oameni buni pentru Brăila

Timp de citire: 9 minute

• iniţiativele, asociaţiile şi oamenii care au făcut diferenţa în comunitate au fost premiaţi, vineri seara, în cadrul primei ediţii a Galei de Excelenţă a Comunităţii Brăilene, organizată de Forumul Tinerilor din România – Brăila • desfăşurat la Regal Ballroom Events, evenimentul a reuşit să îi adune în acelaşi loc pe cei care au arătat că în Brăila se întâmplă lucruri frumoase • vorbim despre proiecte din 13 domenii, de la educaţie şi cultură la turism şi promovarea comunităţii • Gala a avut şi o categorie numită “Premiul de popularitate”, câştigat de Liceul Economic “Ion Ghica” pentru proiectul “Extemporal şi la dirigenţie” •
 
Oamenii care fac din Brăila un oraş mai frumos s-au întâlnit, vineri seara, la Regal Ballroom Events, la prima ediţie a Galei de Excelenţă a Comunităţii Brăilene, un eveniment de recunoaştere a iniţiativelor care au adus o schimbare în bine în comunitate. Organizată de Forumul Tinerilor din România – Brăila, în cele câteva ore ale galei participanţii au avut ocazia să se cunoască între ei, să se felicite şi să îşi mulţumească pentru proiectele care arată “faţa frumoasă” a Brăilei. Iar cum cei de la Forumul Tinerilor cred că schimbarea începe cu exemplul personal, voluntarii au strâns donaţii pe care le vor dărui unei cauze umanitare.
 
Iar câştigătorii sunt…
 
Gala a fost împărţită în 13 categorii, iar în urma nominalizărilor făcute juriul a acordat premiile I, II şi III pentru fiecare în parte. A existat şi un “Premiu de Popularitate”, stabilit exclusiv prin votul publicului.
Astfel, la categoria “Agricultură”, premiul I a fost adjudecat de Lavandă Bio Brăila, premiul II de Agrozen Plus, iar premiul III de Ionuţ Mazâlu. La categoria “Artă şi cultură” juriul a acordat premiul I proiectului CineFeel Brăila, premiul II pentru Poveştile IEI şi premiul III Grupului de Iniţiativă Viziru. Continuăm cu “Antreprenoriat şi sustenabilitate” unde au fost premiaţi Bella Italia (premiuI I), WorkBar 410 (premiul II) şi Galaţi-Brăila Business Club (premiul III).
La categoria “Educaţie” podiumul a arătat astfel: Brăila Science Festival – premiul I, “Extemporal şi la dirigenţie”/Colegiul Economic “Ion Ghica” – premiul II şi “Obiceiurile pământului străbun”/Liceul Teoretic “Panait Cerna” – premiul III. La “IT şi Robotică” au concurat cele trei echipe brăilene de robotică, primul loc fiind ocupat de “Helix”, echipa Bibliotecii Judeţene “Panait Istrati”, locul doi de către “Velocity”, echipa Colegiului Naţional “Gh. Munteanu Murgoci”, iar locul trei de către nou-înfiinţata echipă “Rodac” a Liceului Teoretic “Panait Cerna”. Urmează categoria “Justiţie şi Protecţie Socială” unde câştigătoare au fost desemnate proiectele derulate de Inspectoratul de Poliţie Judeţean Brăila (premiile I şi III) şi Centru de prevenire, evaluare şi consiliere antidrog Brăila (premiul II). O altă categorie premiată a fost “Mediu”, podiumul arătând astfel: Parcul Natural Balta Mică a Brăilei (premiul I), Masa Critică Brăila (premiul II) şi Societatea Ornitologică Română (premiul III). La categoria “Educaţie Nonformală” au fost premiate proiectele “Dăruim comori” – locul I, Stupina Honey Loriana – locul II şi The John Maxwell Team – locul III. La “Sănătate şi stil de viaţă sănătos” premiile au fost acordate pentru Asociaţia “Pentru Adevăr” (premiul I), Asociaţia “Magia Binelui” (premiul II) şi Rotary Club (premiul III). La “Incluziune socială” juriul a acordat premiul I Asociaţiei “Art Terapie Ces Au”, premiul II a mers către DANROM Brăila şi premiul III către Interact Brăila. La categoria “Sport” câştigători au fost desemnaţi Laurenţiu Cobzaru şi Costel Mazâlu, cei doi militari care organizează periodic crosuri în Parcul Monument, locul II a fost câştigat de Lil Motion Dance School, iar locul III de către Cuza Sport Brăila. Urmează “Turism şi promovarea comunităţii” unde primul loc a fost câştigat de Gabriel Lâlă pentru proiectul “Brăila City Tour”, premiul II de Costel Pătrăşcan şi premiul III de către Mădălina Roşu şi al ei proiect “Walk this way”. În final, la categoria “Voluntariat şi implicare civică” premiul I l-a obţinut Asociaţia Brăileană pentru Educaţie Civică (ABEC), premiu II a fost acordat proiectului “Împreună dăruim zâmbete”, iar premiul III pentru “Licurici veseli//Babuwearing Brăila”.
Cel mai aşteptat premiu al serii a fost cu siguranţă cel de popularitate, fiecare nominalizat încercând în zilele dinaintea Galei să îşi convingă susţinătorii să îl voteze. Cele mai multe voturi le-a avut Colegiul Economic “Ion Ghica” pentru proiectul “Extemporal şi la dirigenţie”, cu peste 2.000 voturi. 
Nu doar inţiativele care au adus o schimbare în Brăila au fost premiate, ci şi membrii Forumului Tinerilor Brăila, 200 de liceeni care în ultimii doi ani s-au implicat activ în comunitate.
 
O gală a faptelor bune
 
Gabriel Florinel Ion, preşedintele Forumului Tinerilor – Brăila şi cel care s-a încăpăţânat să facă un astfel de eveniment posibil într-un timp foarte scurt ne-a declarat că prima ediţie a Galei de Excelenţă a Comunităţii Brăilene a fost o încununare a tuturor oamenilor care au adus un impact pozitiv în judeţul nostru, oameni care prin simpla lor prezenţă sau prin programele pe care le-au derulat au creat o comunitate mai frumoasă.
“Recunosc că am început încrezători, iar pe parcurs am întâmpinat multe probleme şi piedici, şi după prima săptămână ni s-a spus să nu mai facem evenimentul, dar nu am renunţat niciodată, iar numai în 4 săptămâni am creat acest eveniment alături de cei mai frumoşi şi implicaţi tineri din Brăila. Mulţumim enorm de mult tuturor sponsorilor şi partenerilor care ne-au fost alături şi au crezut în noi, tinerii, că vom crea ceva uluitor! Pentru noi este un proiect de suflet şi îl vom creşte în fiecare an, iar oamenii ce s-au alăturat, atât participanţii, sponsorii, partenerii, voluntarii şi tot judeţul au format timp de câteva ore o mică familie, unde ne-am mulţumit fiecare pentru lucrurile frumoase pe care le facem în sectorul nostru de activitate. Iubesc Brăila, iubesc tinerii din comunitatea noastră, şi chiar dacă pot să plec oriunde în ţară sau în străinătate să mă dezvolt am ales să stau alături de echipa de tineri de la Brăila fiindcă am descoperit în ei mici eroi ce îşi doresc să facă din Brăila, un oraş şi judeţ care să aibă ce oferi tinerilor! Personal mulţumesc tuturor din suflet pentru tot sprijinul şi ajutorul fără de care nu aş fi putut să realizez acest eveniment, dar cele mai călduroase mulţumiri le adresez şi voluntarilor care m-au suportat şi m-au susţinut până în ultimul moment! Şi desigur, nu în ultimul rând, lui Vlad Alexandru Istrate, care a dovedit că doar împreună putem schimba totul în bine!”, ne-a declarat Gabriel Ion, preşedintele Forumului Tinerilor din România – Brăila.
La rândul său, Vlad Istrate, coordonatorul organizaţiei brăilene, se declară şi el bucuros că a putut împreună cu tinerii brăileni să aducă mulţumire tuturor proiectelor, care , aşa cum spunea unul dintre câştigătorii galei, arată că Brăila este “o comunitate sănătoasă”.
“Întotdeauna mi-am dorit să schimb şi să contribui la dezvoltarea oraşului în care trăiesc. Alături de Gabi, care este ca un frate pentru mine, şi alături de toţi voluntarii am găsit oportunitatea de a organiza un eveniment judeţean pentru a-i recunoaşte  pe cei care au adus un impact în comunitate. Am fost plăcut surprins când am văzut numărul de persoane/proiecte care au contribuit la progresul comunităţii brăilene şi mi-am dat seama că trebuie să continuăm şi încă suntem pe drumul cel bun, şi că putem face mult mai mult dacă ne implicăm suficient!”, ne-a spus Vlad Alexandru Istrate, coordonator al Forumului Tinerilor din România – Brăila.
 
Mulţumiri sponsorilor
 
Prima ediţie a Galei de Excelenţă a Comunităţii Brăilene nu ar fi fost posibilă fără sprijinul a aproape 30 de parteneri şi sponsori, cărora organizatorii evenimentului au ţinut să le mulţumească: Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură – partener principal, Consiliul Judeţean Brăila, Primăria Municipiului Brăila, Inspectoratul Şcolar Judeţan Brăila, Casa de Cultură Brăila, Original Serv, Romnav Brăila, Publicitate Brăila, Obiectiv Vocea-Brăilei, Radio România Actualităţi, Ralea Notariat, Bella Italia, ADM Club, Carrefour Brăila Mall, Cofetăria Cool Chocolate, Verum Natural, Restaurant Amanos, Sushi Master, Katana Sushi, 5toGo, Musetti2to, Casa Schimb Valutar Liberty, Poem Caffe, RaAy Club, Beauty Center, Estetica şi Nomasvello.
Gala nu putea fi una completă fără momentele artistice susţinute de Lil Motion Dance School, Ansamblul Pandora, Corul Nectar Viziru, Raluca Tănase, Andrada Robea şi Evelina Grama. Evenimentul a fost prezentat de Alexandru Chivu şi Ştefania Orzaru.
 
#coloramimpreuna – Dăm viaţă secţiei de Pediatrie, câştigătoarea categoriei “Sănătate”
 
Campania iniţiată şi derulată de Asociaţia “Pentru Adevăr” şi cotidianul “Obiectiv – Vocea Brăilei”, prin care am încercat să “colorăm” Secţia de Pediatrie, a câştigat premiul I la categoria “Sănătate şi stil de viaţă sănătos”.
Mulţumim sutelor de oameni care au „colorat” împreună cu noi astfel încât copiii din Secţia de Pediatrie a Spitalului Judeţean de Urgenţă Brăila să treacă mai uşor peste zilele în care boala îi ţine departe de casă. De la mămici şi pitici, elevi şi profesori, antreprenori şi autorităţi, mulţumim pentru miile de donaţii, de la cărţi de colorat şi jucării, la frigidere şi dulapuri! Şi vă mulţumim pentru implicarea pe care o arătaţi în fiecare campanie organizată de cotidianul nostru.
Ne înclinăm în faţa voastră!
Totodată, felicităm Forumul Tinerilor Brăila pentru frumoasa iniţiativă şi pentru impecabila organizare a evenimentului!
 
 

Social

Sărăcia afectează milioane de copii din România. Unul din trei se confruntă cu riscul excluziunii sociale

Publicat

în

Sărăcia afectează milioane de copii din România. Unul din trei se confruntă cu riscul excluziunii sociale

Sărăcia continuă să afecteze profund copilăria în România. Pentru sute de mii de familii, lipsurile nu înseamnă doar dificultăți în achitarea facturilor, ci și probleme în asigurarea unei alimentații corespunzătoare, a hainelor, a rechizitelor sau a accesului la activități educaționale. Cele mai recente date europene arată că aproape unul din trei copii din România se află în risc de sărăcie sau excluziune socială, o realitate care influențează nu doar prezentul, ci și șansele acestor copii de a avea un viitor mai bun.

Potrivit datelor Eurostat pentru anul 2025, 32,4% dintre copiii din România cu vârste sub 18 ani se aflau în această situație. Procentul este mai mic decât în anii precedenți, când indicatorul ajunsese la 39% în 2023 și 33,8% în 2024, însă țara noastră continuă să se situeze printre statele europene cu cele mai ridicate niveluri ale sărăciei în rândul copiilor.

România, printre țările europene cu cele mai mari probleme

Datele publicate în octombrie 2026 de organizația Salvați Copiii confirmă amploarea fenomenului. La nivelul Uniunii Europene, aproximativ 19 milioane de copii continuă să fie expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială.

România a înregistrat în 2025 cea mai redusă valoare a indicatorului din ultimul deceniu, însă procentul de 32,4% rămâne foarte ridicat în comparație cu media europeană. În clasamentul statelor membre, țara noastră se află pe locul al treilea, după Spania și înaintea celorlalte state cu valori mai mici.

Sărăcia nu trebuie înțeleasă exclusiv ca lipsa veniturilor. Indicatorul european ia în calcul și privarea materială și socială severă, precum și situația copiilor care trăiesc în gospodării în care adulții au o intensitate foarte redusă a muncii.

Cu alte cuvinte, un copil poate fi afectat chiar dacă familia sa are un anumit venit, atunci când resursele disponibile nu îi permit să beneficieze de condițiile considerate necesare pentru o viață decentă.

Sărăcia se vede în alimentație, educație și sănătate

Consecințele lipsurilor materiale se resimt în aproape toate aspectele vieții unui copil. Unii nu au acces constant la alimente suficiente și variate, alții nu dispun de haine potrivite pentru sezonul rece sau de un spațiu adecvat pentru pregătirea lecțiilor.

În familiile vulnerabile, costurile asociate școlii pot deveni o povară suplimentară. Transportul, rechizitele, îmbrăcămintea și participarea la activități educaționale pot depăși posibilitățile părinților. În aceste condiții, copiii pornesc în viață cu dezavantaje importante față de colegii lor din familii cu venituri mai mari.

O analiză prezentată de Salvați Copiii în octombrie 2026 evidențiază și diferențele mari de performanță școlară în funcție de situația economică a familiei.

Potrivit datelor PISA 2025 citate de organizație, 70,6% dintre elevii proveniți din medii dezavantajate au rezultate slabe la citire, comparativ cu 20,6% dintre elevii din familii înstărite.

Diferența arată cât de mult poate influența situația materială accesul la educație și capacitatea copiilor de a-și valorifica potențialul.

O problemă care poate continua și la vârsta adultă

Efectele sărăciei din copilărie nu dispar automat odată cu înaintarea în vârstă. Lipsurile din primii ani de viață pot influența dezvoltarea, sănătatea, rezultatele școlare și posibilitățile de angajare.

Copiii care nu beneficiază de aceleași oportunități educaționale au un risc mai mare să întâmpine dificultăți și la intrarea pe piața muncii. Astfel, dezavantajele economice se pot transmite de la o generație la alta.

Organizația Salvați Copiii atrage atenția asupra necesității unor măsuri mai consistente pentru sprijinirea familiilor vulnerabile, inclusiv prin acces mai bun la educație, servicii medicale, hrană și protecție socială.

Datele arată că România a făcut progrese în ultimii ani, dar problema este departe de a fi rezolvată. În spatele procentelor statistice se află copii pentru care lucruri considerate firești de alți colegi – o masă suficientă, rechizite noi, haine potrivite sau participarea la o excursie școlară – pot rămâne un lux.

Citește articolul complet

Social

Una din patru gospodării din mediul rural încă nu are toaleta în locuință

Publicat

în

Una din patru gospodării din mediul rural încă nu are toaleta în locuință

Deși România a făcut progrese importante în ultimii ani în ceea ce privește condițiile de locuit și extinderea utilităților, accesul la facilități sanitare de bază rămâne o problemă pentru numeroase familii din mediul rural. Aproximativ una din patru gospodării de la sate nu are nici în prezent toaletă în interiorul locuinței, iar diferența față de mediul urban continuă să fie considerabilă.

Potrivit celor mai recente date INS, aferente anului 2025 și analizate într-un studiu privind infrastructura locuințelor, doar 75% dintre gospodăriile rurale aveau toaleta în interiorul casei. Situația este ceva mai bună în privința băii, 75,5% dintre gospodării beneficiind de cadă sau duș în locuință.

Prin comparație, în mediul urban, aproape 98% dintre gospodării dispun de aceste facilități.

Progrese importante în ultimii aproape 20 de ani

Evoluția este totuși semnificativă dacă sunt comparate datele actuale cu cele din urmă cu aproape două decenii.

În 2007, numai 16,5% dintre gospodăriile din mediul rural aveau toaletă în interiorul locuinței. În cazul băii, procentul era de 20,4%.

În 2025, valorile au ajuns la 75%, respectiv 75,5%. Asta înseamnă că accesul la facilități sanitare s-a îmbunătățit considerabil, însă decalajul dintre sate și orașe rămâne mare.

Și în ultimul an s-au înregistrat progrese. Ponderea gospodăriilor rurale cu toaletă în interior a crescut de la 71,1% în 2024 la 75% în 2025.

Cu toate acestea, aproximativ un sfert dintre gospodăriile de la sate continuă să utilizeze toalete amplasate în afara locuinței.

Canalizarea rămâne una dintre marile probleme ale satelor

O altă provocare este reprezentată de extinderea rețelelor de canalizare. Chiar dacă infrastructura s-a dezvoltat, accesul la apă curentă nu înseamnă automat și posibilitatea racordării la sistemul public de colectare a apelor uzate.

În 2025, România avea 2.424 de comune cu rețea de alimentare cu apă, în timp ce canalizarea era disponibilă în numai 1.381 de comune, dintr-un total de 2.862.

Astfel, 1.063 de comune aveau apă la robinet, dar nu dispuneau de rețea publică de canalizare.

Totuși, anul trecut a adus o extindere importantă a infrastructurii. Rețeaua de canalizare din mediul rural a crescut cu 11,8%, ajungând la 24.623 de kilometri. În același timp, rețeaua de alimentare cu apă s-a extins cu 2,6%.

În cursul anului 2025, 85 de comune care nu aveau anterior canalizare au beneficiat de conectarea la această infrastructură.

Brăila, printre județele cu multe comune fără canalizare

Situația infrastructurii diferă semnificativ de la un județ la altul. În județul Brăila, dintre cele 40 de comune, numai opt aveau rețea de canalizare în 2025, potrivit datelor prezentate în analiza bazată pe statisticile INS.

Asta înseamnă că 32 de comune nu aveau încă această infrastructură publică.

Este important de precizat că lipsa unei rețele publice de canalizare nu înseamnă automat că toate gospodăriile din respectivele localități nu au toaletă în interior. Unele locuințe dispun de sisteme individuale de colectare a apelor uzate.

La nivel național, diferența dintre mediul rural și cel urban arată însă că accesul la condiții sanitare considerate obișnuite în majoritatea locuințelor de la oraș continuă să fie o problemă pentru numeroase familii de la sate.

Extinderea rețelelor de apă și canalizare rămâne esențială pentru îmbunătățirea condițiilor de trai, protejarea sănătății populației și reducerea diferențelor dintre comunitățile rurale și cele urbane.

Citește articolul complet

CELE MAI CITITE

Astăzi
7 zile
30 de zile
⇧