Adaugă ca sursă preferată în Google

• Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF)  avertizează că proiectul Ordonanței de Urgență privind măsurile pentru finanțarea deficitului bugetar este o lovitură fiscală dată afacerilor mici și mijlocii, cu efecte negative asupra investițiilor, locurilor de muncă și economiei, dar stimulative pentru inflație
 
”Guvernul trebuie să examineze cu luciditate situația economică a României, în contextul tensiunilor globale, al inflației persistente și al incertitudinilor multiple, în care o lovitură fiscală dată afacerilor mici nu ar echilibra bugetul țării, deoarece ar stimula inflația, șomajul, falimentele și ar putea încetini creșterea economiei. Statul ar putea încasa mai mult dacă legislația fiscală ar fi simplă și clară. Mulți posibili antreprenori renunță să înceapă o afacere din cauza impredictibilității legislației fiscale și a complexității normelor aferente.”, a observat Cristina Chiriac (foto), doctor în economie, președintă CONAF.
Impozitarea microîntreprinderilor ar trebui să susțină activitatea acestora, esențială pentru echilibrarea unei economii moderne de piață, dar ultimele modificări fiscale deja aplicate au sensibilizat puternic afacerile mici, iar propunerile aflate pe agenda guvernului le-ar putea tripla povara fiscală, avertizează Mihaela Mitroi, Managing Partner Global Tax Advise, consultant fiscal, președintă Sucursala CONAF București.
”De la 1 ianuarie 2023, plafonul pentru încadrarea ca microîntreprindere a fost redus la jumătate (500.000 euro față de 1 milion euro) și cu condiții mai restrictive. Asistăm acum la condiții și mai aspre, respectiv creșterea impozitului de la 1 la 3% pentru microîntreprinderile care obțin venituri de peste 300.000 lei. Indiferent de acest plafon pentru microîntreprinderile care desfășoară activități în zona IT (editare și realizare de software, etc.), hoteluri, restaurante, activități juridice, asistență medicală generală sau stomatologică, vor plăti automat un impozit de trei ori mai mare decât în prezent pentru venituri până la 500.000 euro”, a avertizat Mihaela Mitroi.
Inflația va fi o consecință colaterală a acestei creșteri puternice a presiunii fiscale, deoarece pentru a rezista în piață antreprenorii vor scumpi serviciile.
Sub presiunea creșterii poverii fiscale IMM-urile profitabile își vor reduce sau chiar amâna investițiile, a observat Mihaela Mitroi.
”Companiile care au venituri peste pragul de 300.000 lei și care au o rată a rentabilității de peste 30% vor datora impozit pe profit de 16% începând cu trimestrul în care această condiție este îndeplinită. Cu alte cuvinte, sunt penalizate microîntreprinderile profitabile, antreprenoriatul local fiind astfel descurajat să efectueze noi investiții”, a spus Mitroi.
Pe agenda guvernului se găsesc și măsuri care descurajează investițiile individuale multiple în mai multe afaceri mici, într-o schemă de impozitare care sfidează logica fiscală, a mai observat Mitroi.
”Antreprenorii care au afaceri mici, dar diversificate (în mai mult de o microîntreprindere), vor ajunge să plătească impozit pe profit 16% dacă dețin mai mult de 25% în capitalul social – până acum fiind permisă deținerea în cel mult 3 microîntreprinderi. Cu alte cuvinte, vor rămâne cu regimul fiscal de microîntreprindere doar pentru o singură afacere. În același timp, aceiași antreprenori cu afaceri diversificate vor deveni de asemenea plătitori de impozit pe profit, chiar dacă realizează o cifră de afaceri mai mică de 500.000 euro, în cazul în care veniturile cumulate ale microîntreprinderilor deținute depășesc acest plafon și dacă acestea sunt considerate întreprinderi legate, ajungând în situația în care nu vor putea aplica regimul de microîntreprindere nici măcar pentru o companie.”, a spus Mitroi.  
„Nu în ultimul rând, antreprenorii ar putea fi obligați să plătească impozitele în avans, până la închiderea anului financiar, pentru ultimul trimestru, în condițiile în care de curând fusese aliniată plata impozitului pentru microîntreprinderi cu data pentru plata impozitului pentru celelalte companii, respectiv 25 iunie a anului următor, măsură care riscă să înglodeze în datorii afacerile mici și chiar să le arunce în faliment”, mai avertizează Mihaela Mitroi.
”O alta sarcină suplimentară pentru antreprenorii care își desfășoară activitatea în regim de microîntreprinderi este plata de avans a impozitului aferent ultimului trimestru al anului, respectiv până pe 25 decembrie, prin estimarea lunii decembrie la nivelul celei precedente”, a observat Mihaela Mitroi.  
”Toate aceste măsuri afectează posibilitatea microîntreprinderilor de a-și continua derularea afacerilor, pentru ca extragerea bruscă de disponibilități bănești prin impozite, conduce la o eventuală imposibilitate a acestora de a se dezvolta prin investiții, având în vedere posibilitățile limitate a unor surse de finanțare pentru acestea. Putem asista astfel la o reducere a numărului microîntreprinderilor care își desfășoară activitatea pe piața românească cu efecte asupra sustenabilității mediului economic din România”, a conchis Mihaela Mitroi.
„Intensificarea presiunii fiscale asupra afacerilor mici și mijlocii are, deja, un impact negativ în piața forței de muncă: oportunitățile de angajare sunt reduse, iar numărul angajaților s-a micșorat, deoarece companiile și-au redus investițiile și, în plus, și-au ajustat necesarul de personal”, a observat Cristina Chiriac.
”România este singurul stat din Uniunea Europeană care a înregistrat, la finalul celui de-al doilea trimestru, o scădere a numărului de persoane ocupate față de aceeași perioadă din 2022, potrivit datelor publicate de Eurostat. Trebuie să observăm că această scădere a populației ocupate cu 1,9% nu poate fi efectul unei reduceri a personalului bugetar, care, deși anticipată, nu a avut încă loc. O eventuală înăsprire a fiscalității IMM-urilor și microîntreprinderilor, în contextul dificil al încetinirii economiei, al inflației persistente, al intensificării presiunilor de creșteri salariale și al creditării scumpe și limitate descurajează crearea de noi locuri de muncă și afectează creșterea economică. Atunci când afacerile mici și mijlocii se luptă să-și gestioneze povara fiscală, concedierile fac parte din strategia de supraviețuire a afacerii”, a mai observat Cristina Chiriac, președintă CONAF.
”În esență”, avertizează Cristina Chiriac, ”România nu-și poate asigura o creștere economică viguroasă cu majorări de impozite și taxe pentru a susține cheltuieli bugetare uriașe, în timpuri dominate de crize multiple și simultane. Dimpotrivă, intensificarea poverii fiscale asociată afacerilor mici și mijlocii, aplicată în acest an, a avut deja un efect negativ: economia a încetinit și peste 160.000 de oameni s-au retras din piața muncii. Mai mult, sub presiunea fiscalității excesive abilitatea antreprenorilor de a accesa banii europeni se reduce drastic. Și atunci, o măsură impusă de nevoia de a consuma banii europeni se dovedește a fi de fapt doar o nouă barieră ridicată în calea accesării fondurilor europene. Un efect de ricoșeu probabil neluat în calcul. Un deficit excesiv nu poate fi rezolvat printr-o fiscalitate excesivă, deoarece apare riscul alunecării economiei în recesiune. Winston Churchill a descris cât se poate de clar capcana fiscalității excesive și inoportune: «Ideea că o națiune poate ajunge la prosperitate cu ajutorul taxelor este una dintre cele mai rudimentare iluzii care a încurcat vreodată mintea umană.»”
 
• Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) este cea mai puternică confederație din România ce reunește interesele antreprenorilor în spiritul european al egalității de gen și egalității de șanse. CONAF reprezintă cea mai mare entitate de acest gen din România, o organizație care promovează și susține antreprenoriatul românesc, lucru fără precedent, care deschide orizonturi de colaborare și cooperare atât pe plan intern cât și internațional. CONAF a luat ființă ca urmare a necesitații de a crea o cultură antreprenorială modernă, sustenabilă și echitabilă, nu numai pentru antreprenoriatul feminin, ci și pentru întregul mediu de business. CONAF are în componența sa 2 federații, 9 patronate, 15 asociații, 26 sucursale și peste 4.000 de companii, peste 170.000 de angajați.
CONAF organizează evenimente importante pentru societatea românească, centrate pe educație continuă, conștientizare și găsire de soluții pentru probleme și domenii de larg interes public. Dezvoltă și finalizează proiecte naționale cu un impact puternic, atât pentru societate, cât și pentru strategiile de dezvoltare ale autorităților centrale și locale.
Printre proiectele CONAF, amintim „Pactul pentru Tineri”, „Maratonul pentru Educație Antreprenorială” „DigitalUP” „Pactul pentru Muncă” – în parteneriat cu FPPG, „Pactul pentru Educație Antreprenorială” și seria de dialoguri deschise, „Turismul Românesc: Între impas și oportunitate”, ce au generat pe lângă ecourile în spațiul public, decizii legislative schimbări pozitive de mentalități. Sute de speakeri și mii de antreprenori au dezbătut în cele mai importante orașe românești, cele mai stringente probleme, în scopul găsirii soluțiilor optime și celor mai bune strategii de viitor.