Învățământ
O altfel de vacanță
• de pe 23 iunie până pe 1 august, Biblioteca Județeană ”Panait Istrati” din Brăila este punct de întâlnire pentru creativitate, joc și învățare • Clubul de Vacanță, ajuns anul acesta la cea de-a XI-a ediție, reunește aproape 300 de copii, înscriși la ateliere diverse – de la pictură, teatru și caligrafie, până la imprimare 3D, rachetomodelism și limbi străine • înscrierile se fac anual, începând cu luna aprilie, pe baza Permisului de Intrare la Bibliotecă, fiecare copil putând participa la maximum trei ateliere • activitățile sunt gratuite și se desfășoară timp de șase săptămâni, cu întâlniri săptămânale, în afara atelierelor culinare, care au durată de două zile.
Vacanța de vară nu înseamnă doar pauză de la școală, ci poate deveni o oportunitate reală de descoperire și dezvoltare personală. Acest lucru îl demonstrează, an de an, Clubul de Vacanță organizat în perioada 23 iunie -1 august de Biblioteca Județeană ”Panait Istrati” din Brăila, un proiect cu tradiție, care a devenit un reper pentru sute de familii din oraș.În 2025, clubul a ajuns la cea de-a 11-a ediție și adună în fiecare săptămână aproape 300 de copii, implicați în peste 30 de ateliere educaționale, culturale, artistice sau tehnice. Coordonat de dr. Eduard Claudiu Brăileanu, proiectul urmărește nu doar să aducă mai mulți copii în bibliotecă, ci și să creeze un mediu sigur, stimulant și prietenos, în care aceștia să își descopere talentele și să învețe prin joacă.O alternativă educațională reală în vacanțăPentru mulți copii, Clubul de Vacanță este primul contact autentic cu o bibliotecă, dar și cu forme de învățare nonformală care îi inspiră. Aici, ei învață să picteze, să modeleze, să scrie caligrafic sau să repare o bicicletă, dar mai ales învață să colaboreze, să își exprime ideile, să fie curioși și încrezători. ”Ne dorim ca biblioteca să devină un spațiu viu, în care copiii să revină din proprie inițiativă, nu doar pentru că li se cere la școală. Clubul este o punte între cultură și distracție, între învățare și joc”, explică dr. Brăileanu.Activități diverse pentru minți curioaseFiecare atelier este gândit astfel încât să răspundă nevoilor de cunoaștere și exprimare ale copiilor cu vârste între 5 și 14 ani. Astfel, cei mici pot alege să învețe limbi străine (engleză, franceză, coreeană, spaniolă), să își antreneze creativitatea artistică (pictură, caligrafie, handmade, terarii), să exploreze tehnologia (imprimare 3D, rachetomodelism), să își dezvolte abilitățile de comunicare (public speaking, dicție) sau să pătrundă în tainele culinare și ale sportului. Un exemplu elocvent este atelierul de Public Speaking, unde copiii învață să-și controleze emoțiile, să se exprime liber și să asculte activ. Sau atelierul Șah, unde gândirea strategică se împletește cu răbdarea și respectul față de adversar.
O istorie a entuziasmuluiDe mai bine de un deceniu, Biblioteca transformă lunile de vară într-un spațiu viu de descoperire. Coordonat cu pasiune de o echipă de bibliotecari, voluntari și specialiști, Clubul de Vacanță este atât o alternativă la ”statul pe tabletă”, cât și un laborator de creștere personală.”Credem în puterea educației informale, în învățarea prin joc și în comunitatea care se construiește în jurul bibliotecii. Nu doar că-i învățăm pe copii lucruri noi, dar îi încurajăm să gândească, să se exprime, să colaboreze”, explică dr. Eduard Claudiu Brăileanu, coordonatorul Clubului de Vacanță.
Litera frumoasă și spiritul creativ. În atelierul de Caligrafie condus de Ana Maria Florică, liniștea este una activă. Copiii învață să transforme literele în artă, realizând invitații și semne de carte pictate cu migală. ”Aici înveți răbdarea și atenția, fără să simți că e o lecție. Învățăm să dăm valoare scrisului de mână într-o lume tot mai digitală”, spune coordonatoarea. La „Creative Kids”, Mihaela Lungu și Doina Lalu conduc un atelier unde pământul, plantele și decorațiunile prind viață în mini-terarii.”Am făcut o grădină în borcan”, râde Andrei, 10 ani, arătându-și opera cu mândrie. De la idee la execuție, copiii învață să creeze ceva viu și frumos, să lucreze în echipă și să își asume alegerile.
Șurubelnițe și reglaje fine. În curtea bibliotecii, se aud clinchete de metal și chicote. Atelierul de reparații biciclete, coordonat de Laurian Onofrei și Silviu Gheorghe, e un magnet pentru micii pasionați de tehnică. ”Am desfăcut roata, am curățat tot, și am pus-o la loc. Merge ca nouă”, spune entuziasmat Vlad, 11 ani. Dincolo de partea practică, se discută și despre regulile de siguranță în trafic: ”E important să știm nu doar să pedalăm, ci și cum să fim atenți la ceilalți.”De la franceză la știință, prin joacă. Ileana Alexia revine și în rolul de profă de franceză. Într-o sală plină de culori și cartonașe, copiii învață expresii simple, joacă jocuri tematice și exersează dialoguri: ”Salut, je m’appelle Radu. Et toi?” – se aude dintr-un colț.
La Creativ 3D, inginerul Ștefăniță Alecu le arată copiilor cum o idee poate deveni obiect real. Cu răbdare, îi introduce în lumea modelării 3D. ”Mi-am printat o rachetă!” zâmbește o fetiță. ”Am văzut cum funcționează o imprimantă 3D. Parcă e magie”.
Înălțimi, dulciuri și dicție. Și dacă tot vorbim de rachete, atelierul de rachetomodelism – coordonat chiar de directorul bibliotecii, Dragoș Adrian Neagu, și de elevul Răzvan Neculai – e locul unde pasiunea pentru știință capătă combustie. ”Copiii sunt fascinați de rachete, dar și de istoria lor. Învățăm fizică, geometrie, dar și despre vise mari”, spune Dragoș Neagu.
Pentru pofticioși, atelierul culinar dedicat ciocolatei a fost deliciul verii: vizită la Poem Caffe, rețete explicate cu tact de pastry- chef Vera Maxim, mirosuri dulci și ochi luminați de poftă.
În sala de la etaj, Viorica Apostu și Teodora Lungu exersează cu copiii arta vorbitului în public. Se discută despre ticuri verbale, privirea interlocutorului, tonul vocii. ”La început eram rușinată, dar acum am vorbit în fața tuturor”, spune Maria, 12 ani.
Povești, păpuși și strategii regale. La atelierul de teatru de păpuși, voluntarii le dau viață personajelor alături de Carmen Damian și Monica Ionescu. E loc de ghicitori, improvizație, și chiar momente muzicale. ”Ne simțim ca la spectacol, dar noi suntem actorii”, povestește o fetiță cu păpușa în mână. Iar la masa de șah, Cosmin Dobrescu, Iulian Preda și Valentina Chiriac îi învață pe cei mici să ”vadă dincolo de tabla de joc”. E strategie, dar și răbdare, viziune și fair-play.
Impactul unui deceniu de activitateDin 2014 și până în prezent, Clubul a adunat peste 3.000 de copii participanți, devenind nu doar un program educativ de vară, ci o comunitate. Mulți dintre copiii care au participat în trecut au revenit ca voluntari sau și-au înscris frații mai mici, semn că proiectul și-a atins menirea: aceea de a forma cetățeni curioși, implicați și deschiși la lume. Organizatorii au menținut constant calitatea activităților și au limitat numărul de locuri pentru a oferi o experiență valoroasă fiecărui copil. Înscrierile au loc în fiecare an începând cu luna aprilie, iar participarea este condiționată de obținerea unui permis de bibliotecă – o altă formă de a introduce copilul în lumea cărților.Așadar, Clubul de Vacanță de la Biblioteca Județeană ”Panait Istrati” Brăila e mai mult decât un proiect estival. Este o comunitate de copii, părinți, bibliotecari și voluntari care crede în educația prin joacă, în prietenie și în bucuria de a învăța fără constrângeri. Iar din fiecare literă caligrafiată, fiecare roată reparată, fiecare păpușă animată sau rachetă desenată, se construiește nu doar o vacanță frumoasă, ci o copilărie sănătoasă.
Învățământ
Urmează ”decisiva” pentru directorii de școli
• cine va convinge comisiile că poate conduce o școală? Răspunsul începe să se contureze la Brăila din 17 noiembrie, când debutează interviurile propriu-zise din concursul directorilor de școli • după evaluarea administrativă a planurilor manageriale, 92 de candidați ajung față în față cu evaluatorii • urmează 45 de minute în care fiecare va trebui să demonstreze că poate trece de la teorie la decizie și de la proiect la managementul real al unei unități de învățământ
De astăzi, 12 noiembrie, la nivel național începe etapa interviurilor propriu-zise din concursul pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct.
La Brăila, după evaluarea planurilor manageriale și soluționarea contestațiilor, 92 de candidați, cu 108 opțiuni, au ajuns în fața următoarei provocări.
În maximum 45 de minute, fiecare va trebui să demonstreze că poate transforma un proiect managerial într-o viziune aplicabilă în școală.
Potrivit graficului de desfășurare a celei de-a doua etape a probei de interviu, publicat de Inspectoratul Școlar Județean, primul candidat la Brăila este programat să susțină interviul marți, 17 noiembrie, începând cu ora 9:00. La polul opus al programării, ultimul candidat figurează pe listă pentru data de 25 noiembrie, ora 10:00. Așadar, deși intervalul oficial de desfășurare a interviurilor este 12–27 noiembrie, potrivit programării afișate, evaluările candidaților brăileni sunt repartizate între 17 și 25 noiembrie.
După săptămâni de probe, evaluări, punctaje și contestații, concursul pentru conducerea unităților de învățământ din Brăila intră, începând de astăzi, într-o etapă cu miză importantă. Candidații care au trecut de evaluarea administrativă a planurilor manageriale se vor prezenta în fața comisiilor de interviu, unde nu va mai fi suficient să aibă un proiect bine redactat.
Vor trebui să-l susțină, să-și argumenteze deciziile și să arate cum ar gestiona situații concrete din viața unei școli.
Rezultatele finale ale evaluării administrative au fost publicate marți, 10 noiembrie, pe site-ul Inspectoratului Școlar Județean Brăila. Această etapă a avut caracter eliminatoriu: candidații care au obținut cel puțin nota 7 au primit dreptul de a continua concursul, în timp ce o notă sub acest prag a însemnat eliminarea.
Este important de precizat că nota obținută la evaluarea planului managerial nu se adaugă la media finală a concursului. Ea funcționează ca un filtru, stabilind cine poate ajunge la interviul propriu-zis.
Contestațiile au schimbat situația unui candidat
În urma publicării rezultatelor inițiale și a soluționării contestațiilor, situația candidaților a suferit câteva modificări. Potrivit datelor transmise de comisia de organizare a concursului, au fost depuse cinci contestații. Într-un caz, nota inițială de 8,30 a fost menținută.
Pentru alți trei candidați, punctajele au crescut, însă cea mai importantă modificare s-a înregistrat la Școala Gimnazială ”Radu Tudoran”, unde un candidat înscris pentru funcția de director adjunct a reușit să treacă pragul eliminatoriu.
Mai exact, după reevaluarea planului managerial, nota acestuia a crescut de la 6,80 la 7,16. Diferența de câteva zecimi a făcut, în acest caz, diferența dintre eliminarea din concurs și continuarea competiției. Pentru ceilalți doi candidați ale căror lucrări au fost reevaluate, creșterile au fost de 0,10, respectiv 0,04 puncte. A existat și un caz în care contestația nu a adus rezultatul așteptat. Candidatul care nu îndeplinise nici inițial pragul de promovare a primit, după reevaluare, o notă și mai mică: de la 4,60 la 4,44.
În urma afișării rezultatelor finale, un candidat a fost declarat respins la această etapă. Astfel, din cei 93 de candidați rămași după probele anterioare, au continuat concursul 92, cu un total de 108 opțiuni: 72 pentru funcțiile de director și 36 pentru cele de director adjunct.
45 de minute în fața comisiei. Aici începe adevăratul test!
Dacă până acum candidații au fost evaluați pe baza competențelor și a documentelor depuse, în perioada 12–27 noiembrie urmează proba care îi aduce față în față cu evaluatorii. Fiecare candidat va avea la dispoziție maximum 45 de minute pentru a demonstra că nu doar știe să construiască un plan managerial, ci și că are capacitatea de a-l pune în practică.
Interviul este împărțit în trei secțiuni, fiecare cu un timp bine stabilit. Primele 20 de minute sunt rezervate prezentării și susținerii proiectului managerial. Candidatul trebuie să-și explice viziunea, obiectivele și direcțiile de dezvoltare pe care le propune pentru unitatea de învățământ. Următoarele 15 minute sunt dedicate rezolvării unei situații-problemă.
Poate fi vorba despre gestionarea unui conflict, o situație de criză, relația cu părinții, dificultăți de comunicare, aplicarea legislației sau alte provocări administrative și manageriale. Ultimele 10 minute verifică aptitudinile digitale și competențele de operare necesare exercitării funcției de director sau director adjunct.
Așadar, nu este suficient ca proiectul să arate bine pe hârtie. Candidatul trebuie să convingă prin felul în care îl prezintă, prin argumentele pe care le aduce și prin soluțiile pe care le găsește atunci când este pus în fața unei situații concrete. Cei cinci membri ai comisiei vor acorda note individuale, iar nota finală a interviului va fi media aritmetică a punctajelor acordate. Pentru promovarea probei este necesară cel puțin nota 7.
Cu alte cuvinte, o evaluare administrativă foarte bună nu garantează automat și un interviu pe măsură. De astăzi, contează nu doar ce au scris candidații în proiecte, ci și cât de bine reușesc să-și susțină ideile și să demonstreze că pot lua decizii.
În fața comisiilor: cinci evaluatori și o decizie pentru fiecare școală
Odată cu începerea interviurilor, atenția se mută nu doar asupra candidaților, ci și asupra celor care vor analiza prestația acestora. Fiecare interviu se desfășoară în fața unei comisii formate din cinci membri, iar fiecare dintre ei va acorda un punctaj individual. Media notelor va stabili rezultatul candidatului la această etapă.
Componența comisiilor reunește reprezentanți ai Inspectoratului Școlar, cadre didactice din unitățile de învățământ, reprezentanți ai administrației publice locale, precum și membri desemnați din mediul economic sau universitar. Este o formulă care aduce la aceeași masă perspective profesionale diferite, într-o evaluare ce vizează nu doar pregătirea didactică, ci și capacitatea de organizare, comunicare și conducere.
Rămâne însă de văzut cum se va reflecta această perspectivă în evaluarea candidaților și ce criterii vor cântări cel mai mult atunci când aceștia vor trebui să-și susțină proiectele, să rezolve situații concrete și să demonstreze că pot gestiona o instituție de învățământ.
Rolul evaluatorilor nu este deloc unul formal. În cele 45 de minute ale interviului, aceștia vor urmări modul în care candidatul își argumentează proiectul managerial, răspunde unei situații-problemă și demonstrează că stăpânește competențele necesare funcției pentru care candidează. Notele acordate vor conta direct în rezultatul acestei probe, astfel că responsabilitatea comisiei este pe măsura mizei concursului.
Așadar, într-un proces care vizează conducerea a zeci de unități de învățământ din județ, transparența privind organizarea și activitatea comisiilor rămâne un aspect important asupra căruia vom reveni.
În acest context, era util ca informațiile privind persoanele desemnate și repartizarea în comisii să fie făcute cunoscute publicului, în măsura permisă de regulile concursului.
Nu pentru a transforma componența comisiilor într-un subiect de suspiciune, ci pentru ca întregul proces să poată fi urmărit și înțeles de cei interesați de viitorul școlilor brăilene.
Pentru că interviul nu înseamnă doar 45 de minute în care un candidat trebuie să convingă. Înseamnă și o evaluare în care fiecare membru al comisiei are o responsabilitate clară, iar notele acordate vor conta în stabilirea celor care vor ocupa funcțiile de conducere.
De la 149 de opțiuni, la 108. Cine ajunge la linia de sosire?
La începutul competiției, în județul Brăila erau disponibile 127 de funcții de conducere: 82 de directori și 45 de directori adjuncți. Pentru acestea au fost depuse 124 de dosare de candidatură, candidații exprimând în total 149 de opțiuni. După evaluarea competențelor desfășurată în 13 octombrie, au rămas 93 de candidați, cu 109 opțiuni: 73 pentru funcțiile de director și 36 pentru cele de director adjunct.
La acea etapă, 30 de candidați nu au obținut punctajul minim, iar unul nu s-a prezentat.
Acum, după evaluarea administrativă a proiectelor manageriale și soluționarea contestațiilor, numărul celor care continuă a ajuns la 92 de candidați, cu 108 opțiuni.
Competiția se apropie, așadar, de etapa în care diferențele dintre candidați nu vor mai fi date doar de documentele depuse, ci și de felul în care aceștia își susțin proiectele și răspund provocărilor din fața comisiei.
Verdictul final, în decembrie
În Brăila, interviurile se desfășoară în perioada 17–25 noiembrie 2026. Contestațiile la această probă pot fi depuse în intervalul 17 noiembrie – 2 decembrie, iar soluționarea lor este programată până pe 7 decembrie. Rezultatele finale ale concursului urmează să fie afișate pe 9 decembrie. O zi mai târziu, candidații declarați admiși pentru mai multe funcții își vor exprima opțiunea finală pentru o singură unitate de învățământ.
Validarea rezultatelor în Consiliul de Administrație al Inspectoratului Școlar Județean este programată pentru 11 decembrie, iar deciziile de numire trebuie emise și comunicate până la 16 decembrie, cu intrare în vigoare de la 1 ianuarie 2027. Rămâne de văzut cine va reuși să treacă și de această probă, cine va confirma în fața evaluatorilor și, mai ales, cine va ajunge să ocupe funcțiile de conducere începând cu anul viitor.
Învățământ
Bursele școlare pentru primele două luni ale anului școlar, plătite pe 20 noiembrie. Câți elevi din Brăila vor primi bani
• elevii din județul Brăila care beneficiază de burse școlare vor primi, pe 20 noiembrie, primele sume din acest an școlar, aferente lunilor septembrie și octombrie • potrivit datelor Inspectoratului Școlar Județean, sprijinul financiar este destinat elevilor care îndeplinesc criteriile pentru burse de merit, sociale sau tehnologice, dar și unor categorii speciale de beneficiari
Elevii care beneficiază de burse școlare în anul școlar 2026–2027 vor primi primele sume pe 20 noiembrie, când vor fi achitate și drepturile aferente lunilor septembrie și octombrie.
La nivelul județului Brăila, listele cu beneficiarii au fost centralizate, iar potrivit datelor furnizate de Inspectoratul Școlar Județean, 26.768 de elevi sunt incluși în evidențele pentru plata burselor.
Prima plată din acest an școlar va cuprinde două luni, urmând ca, ulterior, bursele să fie virate lunar, pe data de 20, pentru luna precedentă. Calendarul este valabil la nivel național, în timp ce cifrele prezentate în continuare reflectă situația înregistrată în județul Brăila.
Peste 26.000 de elevi din Brăila, pe listele de plată
Potrivit datelor transmise de Inspectoratul Școlar Județean Brăila, cei mai mulți beneficiari sunt elevii care primesc burse sociale, categorie destinată sprijinirii copiilor proveniți din familii aflate în situații vulnerabile.
Situația burselor la nivelul județului este următoarea:
- 4.372 de burse de merit, acordate elevilor cu rezultate bune la învățătură;
- 20.900 de burse sociale, destinate elevilor care îndeplinesc criteriile de eligibilitate;
- 1.462 de burse tehnologice, pentru elevii din învățământul profesional și tehnologic;
- 22 de burse pentru mame minore;
- 12 burse pentru elevi aparținând unor comunități etnice, inclusiv elevi moldoveni, potrivit încadrării din evidențele transmise.
Datele arată că bursele sociale reprezintă cea mai mare parte a ajutorului financiar acordat elevilor din județ. În același timp, numărul celor care primesc burse de merit este mai redus, în condițiile în care metodologia actuală stabilește criterii mai restrictive de acordare.
Ce sume vor primi elevii
Cuantumurile lunare prevăzute pentru principalele categorii de burse sunt de 450 de lei pentru bursa de merit, de 300 de lei pentru bursa socială, respectiv pentru cea tehnologică și 700 lei/lună bursa pentru meme minore, acordată în perioada cursurilor, a pregătirii practice și a sesiunilor de examene.
Pentru că prima plată va avea loc în luna noiembrie, elevii vor primi atunci sumele aferente lunilor septembrie și octombrie, în funcție de categoria de bursă și de drepturile stabilite pentru fiecare beneficiar.
După această primă plată, calendarul obișnuit prevede virarea burselor în data de 20 a fiecărei luni, pentru luna anterioară.
Mai puțini beneficiari ai burselor de merit
Anul școlar 2026–2027 continuă pe baza regulilor de acordare a burselor introduse prin noua metodologie.
În cazul burselor de merit, unul dintre criteriile importante este limitarea numărului de beneficiari la cel mult 15% dintre elevii unei clase, în condițiile prevăzute de metodologia în vigoare.
La nivelul județului Brăila, 4.372 de elevi se regăsesc pe listele pentru această categorie de sprijin. Prin comparație, bursele sociale rămân principala formă de ajutor financiar pentru elevi, cu peste 20.000 de beneficiari.
Pentru școli, pregătirea primei plăți a presupus transmiterea către inspectoratele școlare a listelor cu beneficiarii și a sumelor necesare. Termenul stabilit pentru această etapă a fost 20 octombrie 2026.
Astfel, pe 20 noiembrie, elevii eligibili vor primi primele burse din actualul an școlar, aferente lunilor septembrie și octombrie, iar plățile vor continua lunar, potrivit calendarului stabilit.
CELE MAI CITITE
