Cultură
Nuți Dorobanțu: „Poveștile captivează! Iar spectacolul «prinde» și copilul, dar și adultul”
V-ați gândit vreodată ce s-ar întâmpla dacă pe aceeași scenă s-ar întâlni Mozart, Amy Winehouse, Louis Armstrong, Elvis Presley, Janis Joplin și David Bowie? Iar toți acești mari artiști ar fi de fapt marionete 3D! Vă spunem noi! Ar fi o experiență magică! Pentru cei care vor să ia parte la această călătorie muzicală, Teatrul „Maria Filotti” a invitat la Brăila spectacolul „Istoria muzicii pentru copii (și părinții lor)”, regia Cristian Ban. Spectacolul este realizat de Trupa de Marionete din cadrul Teatrului Clasic „Ioan Slavici” Arad, iar despre fascinanta lume a teatrului de marionete și frumusețea acestui spectacol ne-a vorbit Lenuța (Nuți) Dorobanțu. Aceasta este marionetist de aproape 30 ani în trupa arădeană și în spectacol dă viață personajului Amy Winehouse, personaj care i-a adus premiul pentru „cea mai bună mânuire” la ediția de anul acesta a Festivalului Internațional de Animație Gulliver din Galați.
– Haideți să începem prin a ne spune ce e special la spectacolul „Istoria muzicii pentru copii (și părinții lor)”?
– Chiar dacă lucrez de mult timp în teatru este prima oară când am fost provocați în așa măsură deoarece avem marionete făcute la imprimantă 3D. Sunt identice cu personajele pe care le întrupează. Ele clipesc, mișcă gura, cântă live prin vocile noastre. La spectacolul acesta a fost mai mult decât un rol, dar a fost o provocare foarte frumoasă și sperăm să placă și publicului din Brăila.
– Din exterior lumea are impresia că e simplu să mânuiești o păpușă, o marionetă. Cum e în realitate?
– Să știți că scopul e acesta, să pară simplu din exterior. Dacă pare simplu din exterior înseamnă că ți-ai făcut treaba foarte bine. Marioneta este de fapt un instrument pe care trebuie să îl cunoști și asta implică mult antrenament, multe repetiții, multă muncă. Fiecare fir este un gest și dacă vrem ca marioneta să miște ochii avem nevoie de un fir special. Dacă vrem să miște o mână alt fir, un picior alt fir și tot așa. Deci e o «pădure» de fire pe care trebuie să le cunoaștem, exact ca și corzile unui instrument muzical.
– Faceți această meserie de foarte mulți ani. Ce s-a schimbat în lumea teatrului de marionete și ce a rămas la fel?
– S-au schimbat multe și în același timp nu s-a schimbat nimic. Da, s-a schimbat tehnologia și am adus în spectacole și tehnologia modernă. În unele spectacole avem proiecții, în altele muzica live. Dar totul este la fel din punct de vedere al impactului cu publicul și asta este foarte important. Pentru că energia care se schimbă între public, indiferent că este el copil sau adult, și noi, actorii mânuitori, marionetiștii de pe scenă, este aceeași! Este o energie foarte faină care ne încarcă și pe noi și sper că și publicul.
– Într-o lume în care copiilor li se pune telefonul și tableta în mână de la vârste fragede, ce îi atrage în continuare la teatrul de păpuși și de marionete? Cum reușește teatrul să creeze magie?
– Teatrul crează magie prin magie. (râde) Poveștile captivează. Copilul este cu telefonul în mână de mic pentru că este ceva ce îl captează și acolo, îl ține legat cu ochii în telefon. Dar dacă tu, din exterior, îi dai o doză de adrenalină, îi dai o emoție, el uită de tot și intră în poveste cu tine. Este foarte important să existe emoție, credință în ceea ce faci și tehnică, evident. Mânuirea păpușilor presupune o tehnică care să facă marioneta să pară vie. Și asta este treaba noastră.
– Care e cea mai mare satisfacție ca actor marionetist?
– Aplauzele! Nu există satisfacție mai mare! Dacă există aplauze la final, vin valuri spre tine, înseamnă că asta este menirea ta acolo pe scenă. Nu ți-ai greșit drumul!
– Și credeți că aplauzele din partea copiilor sunt mai sincere?
– Absolut! Copilul nu filtrează nimic! Ce simte aia spune sau arată! Dacă nu-l interesează spectacolul se întoarce cu spatele și vorbește cu vecinul, cu colegul. Îl pierzi dacă nu ești acolo! Nu depinde doar de actori aici, depinde și de regizor și de scenograf. E un ansamblu și o fuziune foarte importantă de echipă ca spectacolul să fie o reușită.
– Ați făcut vreodată un calcul câte păpuși ați mânuit până acum. Aveți vreuna care vă e dragă?
– Nu știu să vă spun câte am mânuit până acum. Multe! Și toate îmi sunt dragi. Acuma putem spune că cea mai dragă îmi este Amy Winehouse pentru că este ultima și întotdeauna se întâmplă așa. Cea mai nouă marionetă pe care o descoperim este cea mai apropiată. Dar sper să vină și altele. Dar toate la rândul lor mi-au fost dragi și toate m-au provocat într-un fel sau altul și am încercat să le fac să mă «asculte».
– Un mesaj de final!
– Ne vedem la Brăila! Acest spectacol, „Istoria muzicii pentru copii (și părinții lor)”, după cum spune și titlul, este un spectacol care agață, prinde, și copilul, dar și adultul. Copilul prin jucăușenie și prin farmec, iar adulții prin nostalgia pieselor pe care le vor auzi. Și eu cred că o să vă placă!
Istoria muzicii pentru copii (și părinții lor)”, regia Cristian Ban
Miercuri, 27 septembrie, Sala Mare
Distribuție: Adina Doba, Lenuța Dorobanțu, Izabela Cotescu, Lăcrimioara Szlanko, Sorin Dorobanțu, Mircea Moș și Cristian Bordaș.
Design și creație marionete – Claudiu Ionescu
Decor și costume – Irina Chirilă
Muzica live – Paul Tonca
Coregrafia – Maura Cosma
Asistent scenografie – Ana Farâma
Bilete la spectacol pot fi achiziţionate online, de pe site-ul www.blt.ro, sau la agenţia teatrului.
Cultură
„Principii și principesele României”. Expoziție la Muzeul Eparhial din Galați
• expoziția poate fi vizitată în perioada noiembrie 2026 – 5 februarie 2027, de marți până sâmbătă, între orele 08:00 și 16:00 • proiectul expozițional este realizat de Muzeul Istoriei, Culturii și Spiritualității Creștine, în colaborare cu Muzeul Național Peleș și Teatrul Național de Operă și Operetă „Nae Leonard”
Muzeul Istoriei, Culturii și Spiritualității Creștine de la Dunărea de Jos, din Galați, a găzduit marți, 10 noiembrie 2026, vernisajul expoziției „Principii și principesele României”. Proiectul expozițional este organizat de Muzeul Eparhial din Galați, în parteneriat cu Muzeul Național Peleș și Teatrul Național de Operă și Operetă „Nae Leonard”, iar expoziția poate fi vizitată, de brăileni și gălățeni deopotrivă, în perioada noiembrie 2026 – 5 februarie 2027, de marți până sâmbătă, între orele 08:00 și 16:00.
La manifestarea culturală desfășurată în Salonul Oficial al Muzeului Eparhial au fost prezenți: Înaltpreasfințitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, alături de oameni de cultură, artiști, profesori, clerici, numeroși elevi și studenți.
Potrivit purtătorului de cuvânt al Eparhiei Dunării de Jos, pr. Rareș Bucur, Înaltpreasfinția Sa a binecuvântat manifestarea și a adresat un cuvânt de apreciere pentru organizarea acestei expoziții de excepție, subliniind faptul că evenimentul se înscrie în seria manifestărilor dedicate Sfântului Apostol Andrei, ocrotitorul spiritual al Eparhiei Dunării de Jos.
Părintele Arhiepiscop Casian a mai arătat că această expoziție – realizată de Muzeul Pelișor, în colaborare cu Muzeul Istoriei, Culturii și Spiritualității Creștine – ilustrează modul în care Monarhia Română a promovat arta, educația copiilor și păstrarea tradițiilor naționale, considerându-le adevărate „perle ale coroanei” și un model demn de urmat pentru tânăra generație.
„În cadrul sărbătorilor închinate Apostolului cel dintâi chemat, Sfântul Andrei, un loc aparte îl ocupă manifestările artistice, spirituale și culturale, cu atât mai mult cu cât această capelă se bucură de patronajul ceresc al celui mai mare iubitor de cultură dintre voievozii noștri, Sfântul Martir Constantin Brâncoveanu. În egală măsură, Suveranii României – Regele Carol I, Regele Ferdinand, Regina Elisabeta și Regina Maria – și-au dăltuit frumusețea sufletească în specificul românesc al artei. Însă arta cea mai frumoasă o arată această expoziție de la Muzeul Peleş: «perlele coroanei» pentru regi au fost copiii lor, iar creșterea, educația, împurpurarea și înveșmântarea lor în ținuta românească pot constitui un imbold şi un îndemn pentru educația de astăzi, în duhul modernităţii şi al tradiţiei ca la Casa Regală. Este o expoziție dedicată, în special, tinerilor și copiilor. Să dea Dumnezeu să rodească această inițiativă!”, a precizat ierarhul Dunării de Jos.
Expoziția este dedicată Principesei Maria (1870-1874), unica fiică a cuplului regal Carol I și Elisabeta, precum și copiilor Regelui Ferdinand I și ai Reginei Maria: Principesele Elisabeta (1894-1956), Maria (1900-1961) și Ileana (1909-1991), alături de Principii Nicolae (1903-1978) și Mircea (1913-1916).
Potrivit organizatorilor, expoziția surprinde modul în care vlăstarele regale au fost educate de guvernante și profesori de elită ai vremii, pregătindu-se pentru rolul istoric pe care aveau să și-l asume la maturitate, în special după trecerea la cele veșnice a Regelui Ferdinand I, în anul 1927.
„Publicul prezent a admirat panourile cu reproduceri foto din viața privată și publică a principilor și principeselor României – de la instantanee din copilărie și adolescență, până la portrete oficiale care au imortalizat momente cruciale din istoria națională”, a mai transmis, într-un comunicat, pr. Rareș Bucur.
Cultură
Despre inteligența artificială, la Centrul de Creație Brăila
• conferința „AI îmi face viața mai ușoară sau mă face mai leneș?” va avea loc vineri, 13 noiembrie, de la ora 9:00, în Sala ProArte a Centrului de Creație • invitați: prof. univ. dr. Elena Enache și masterand Robert Bratosin
Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (Centrul de Creație) Brăila, cu sprijinul Consiliului Județean și al Primăriei Municipiului Brăila – în parteneriat cu Consiliul Național al Audiovizualului, Universitatea „Constantin Brâncoveanu” și Penitenciarul Brăila – organizează vineri, 13 noiembrie 2026, începând cu ora 9:00, Conferința tematică intitulată „AI îmi face viața mai ușoară sau mă face mai leneș?” – un eveniment dedicat dezbaterii provocărilor cu care ne confruntăm în contextul actual.
Discuția va fi moderată de managerul CJCPCT Brăila, Petronela Alina Sulicu, alături de invitata specială, prof. univ.dr. Elena Enache și de masterand Robert Bratosin, care vor oferi perspective academice și practice asupra modului în care tehnologia, inteligența artificială, ne modelează gândirea și obiceiurile.
„Într-o eră în care inteligența artificială influențează tot mai mult activitățile zilnice, educația și piața muncii, conferința își propune să exploreze echilibrul dintre eficiența tehnologică și riscul dependenței digitale. Evenimentul are un format interactiv și incluziv, reunind în aceeași sală membrii Uniunii Județene „Solidaritatea” a Pensionarilor și persoane private de libertate din cadrul Penitenciarului Brăila. Această inițiativă urmărește facilitarea dialogului deschis și a integrării sociale prin intermediul educației și al dezbaterilor pe teme contemporane”, precizează organizatorii conferinței de vineri, 13 noeimbrie. Evenimentul va fi transmis LIVE pe pagina de Facebook:Centrul.de.Creatie.Braila, iar accesul va fi liber, în limita locurilor disponibile.
CELE MAI CITITE
