ECONOMIC
Numărul şomerilor din Brăila este în scădere
• la sfârşitul lunii martie, rata şomajului a fost de 6,17 %, cu aproape un punct mai scăzută decât cea înregistrată la aceeaşi dată a anului anterior • firmele care angajează şomeri beneficiază de subvenţii din partea statului, în valoare de 900 lei
Numărul şomerilor din judeţul Brăila este în scădere. Potrivit celei mai recente statistici realizate de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Brăila, la data de 31 martie, în evidenţa instituţiei se aflau înregistraţi 7.818 şomeri, dintre care femei 2702 (34,6%), iar bărbaţi 5116 (65,4 %); şomeri indemnizaţi 948 (12,1%) şi 6870 (87,9%) şomeri neindemnizaţi; şomeri din mediul rural 6195 (79,2%) şi 1623 (20,8%) din mediul urban.
Structura acestora pe niveluri de pregătire s-a prezentat astfel: 7090 (90,7%) sunt şomeri cu nivel de instruire primar, gimnazial şi profesional/şcoală de arte şi meserii; 552 (7,1%) cu nivel de instruire liceal/postliceal şi 176 (2,2%) cu nivel de instruire universitar.
În ceea ce priveşte structura şomerilor aflaţi în evidenţa agenţiei pe grupe de vârstă, statistica arată că: 2512 persoane au vârsta cuprinsă între 40-49 ani (32,1%), 1640 persoane au vârsta între 30-39 ani (21,0 %), 1538 persoane au vârsta peste 55 ani (19,7%), 812 persoane au vârsta între 50-55 ani (10,4%), 782 persoane au vârsta sub 25 ani (10,0%) şi 534 persoane au vârsta între 25-29 ani (6,8 %).
La nivelul judeţului Brăila, rata şomajului înregistrat, la 31 martie, a fost de 6,17 % cu 0,21 puncte procentuale mai scăzută decât cea înregistrată la sfârşitul lunii februarie, şi cu 0,98 puncte procentuale mai scăzută decât cea înregistrată la acceaşi dată a anului anterior (a fost de 7,15 %).
Statul oferă bani firmelor care angajează şomeri
Angajatorii care încadrează în muncă şomeri pot beneficia, la cerere, din bugetul asigurărilor pentru somaj, de subvenţii în valoare de 900 lei dacă:
– încadrează în muncă, pe perioadă nedeterminată, şomeri în vârstă de peste 45 de ani, şomeri care sunt părinţi unici susţinători ai familiilor monoparentale, şomeri de lungă durată sau tineri NEET. Tânăr NEET este tânărul cu vârsta cuprinsă între 16 şi 24 de ani care nu are loc de muncă, nu urmează o formă de învăţământ şi nu participă la activităţi de formare profesională. Suma se acordă lunar, pe o perioada de 12 luni, pentru fiecare persoană angajată din aceste categorii, cu obligaţia menţinerii raporturilor de muncă sau de serviciu cel puţin 18 luni;
– încadrează în muncă persoane cu handicap şi le menţin raporturile de muncă sau de serviciu cel puţin 18 luni. Subvenţia se acordă lunar, pe o perioada de 12 luni, pentru fiecare persoană angajată din această categorie.
– încadrează în muncă şomeri care în termen de 5 ani de la data angajării îndeplinesc, conform legii, condiţiile pentru a solicita pensia anticipată parţială sau de acordare a pensiei pentru limita de vârstă dacă nu îndeplinesc condiţiile de a solicita pensia anticipată parţială.
Facilităţile prevăzute anterior se acordă angajatorilor în situaţia în care tinerii NEET şi persoanele din categoriile menţionate sunt înregistraţi ca şomeri în evidenţa agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti.
Nu beneficiază de facilităţile mentionate anterior:
– angajatorii care în ultimii 2 ani au fost în raporturi de muncă sau de serviciu cu persoanele angajate din categoriile prevăzute mai sus;
– angajatorii la care calitatea de administrator/asociat este deţinută de una sau mai multe persoane fizice sau juridice care au calitatea de administrator/asociat la alţi angajatori care au beneficiat de cel puţin una dintre facilităţile prevăzute mai sus pentru persoanele în situaţia cărora raporturile de muncă cu angajatorul care a beneficiat de facilităţi au încetat prin demisie, conform prevederilor legale, în ultimii 2 ani;
– angajatorii care la data solicitării acordării facilitaţii se află în situaţia de insolvenţă, în procedură de executare silită, reorganizare judiciară, faliment, dizolvare, lichidare ori administrare specială, care au activităţile suspendate sau restricţii asupra acestora.
ECONOMIC
Facturile la energie ar putea crește în perioada următoare
Facturile la energia electrică plătite de consumatorii casnici ar putea crește în perioada următoare cu valori cuprinse între 10% și 22%, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, potrivit estimărilor prezentate de ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță.
Oficialul spune că evoluția este vizibilă în ofertele publicate de furnizorii de energie pe platforma Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).
Prețurile diferă însă de la un furnizor la altul, iar valoarea facturii depinde și de contractul încheiat de fiecare consumator.
Ofertele de pe platforma ANRE indică prețuri mai mari
Dumitru Chisăliță a explicat că furnizorii își publică ofertele pe platforma ANRE, iar acestea pot ajunge ulterior să se regăsească în contractele încheiate cu consumatorii.
„Pe partea de energie electrică, există, în momentul de faţă, o creştere a preţurilor care este vizibilă pe site-ul ANRE-ului, adică, acolo unde se pun ofertele. (…) Şi, ca atare, da, discutăm de o creştere a preţurilor la energie electrică pentru consumatorii casnici”, a declarat ministrul Energiei.
Potrivit acestuia, în funcție de furnizor și de condițiile contractuale, majorarea facturilor ar putea fi cuprinsă între aproximativ 10% și 22%.
Ministrul a subliniat că nu toți consumatorii au același preț și că evoluția depinde de contractele existente și de ofertele disponibile pe piață.
Ce se întâmplă cu facturile la gaze
În ceea ce privește gazele naturale, Dumitru Chisăliță a declarat că facturile consumatorilor casnici nu ar trebui să fie mai mari decât cele de anul trecut, dacă nivelul consumului rămâne similar.
Potrivit ministrului, pentru gazele naturale există în prezent un mecanism de reglementare aplicabil până la 31 martie 2027, care ar trebui să mențină prețul final la un nivel apropiat de cel din perioada precedentă.
„În mod normal, facturile n-ar trebui să fie mai mari”, a explicat ministrul Energiei.
Așadar, în timp ce pentru consumatorii casnici sunt estimate posibile creșteri ale costurilor cu energia electrică, situația ar urma să fie diferită în cazul gazelor naturale, unde prețurile sunt în continuare influențate de mecanismul de plafonare.
Estimările privind o posibilă creștere cu până la 22% au la bază ofertele și datele disponibile în prezent pe platforma ANRE, iar impactul concret asupra facturilor va depinde de furnizorul și contractul fiecărui consumator.
ECONOMIC
Munca „la negru” în construcții. Trei luni de controale și amenzi de 260.000 de lei
• Campania Națională la care au participat inspectorii de muncă brăileni s-a desfășurat în perioada iulie-septembrie 2026 • au fost vizați angajatori brăileni din domeniul construcțiilor, ITM Brăila aplicând zeci de sancțiuni contravenționale, inclusiv amenzi
Război total muncii nedeclarate („la negru”). Inspectoratul Teritorial de Muncă Brăila a efectuat, în perioada 1 iulie – 30 septembrie 2026, acțiuni de control la angajatori care desfășoară activități în domeniul construcțiilor și a aplicat 36 sancțiuni contravenționale dintre care opt amenzi în cuantum de 260.000 de lei.
Controalele fac parte din Campania Națională pentru identificarea și combaterea muncii nedeclarate („la negru”) și pentru verificarea modului în care sunt respectate prevederile legale privind securitatea şi sănătatea în muncă de către angajatorii care desfăşoară activităţi în domeniile: „Construcții clădiri” (cod CAEN 41), „Lucrări de geniu civil” (cod CAEN 42) și „Lucrări speciale de construcții” (cod CAEN 43).
În domeniul relațiilor de muncă (RM) au fost verificați 18 angajatori brăileni și s-au aplicat 11 sancțiuni contravenționale, dintre care șase amenzi în valoare de 249.500 lei (două amenzi în valoare totală de 240.000 lei pentru muncă nedeclarată – șase persoane prestau activitate fără a avea încheiat contract individual de muncă și patru amenzi în valoare totală de 9.500 lei pentru nerespectarea prevederilor privind timpul de muncă).
Dintre cele mai frecvente neconformități întâlnite în domeniul relațiilor de muncă menționăm: munca nedeclarată; nerespectarea prevederilor art. 119 din Legea nr. 53/2003 republicată, privind obligația de a ține la locul de muncă evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea orei de începere și sfârșit a programului de lucru; Lipsă certificat medical la angajare.
În domeniul securității și sănătății în muncă (SSM) au fost verificați 14 angajatori și s-au aplicat 25 de sancțiuni contravenționale, dintre care două amenzi în valoare totală de 10.500 lei.
Dintre cele mai frecvente neconformități în domeniul securității și sănătății în muncă, identificate de inspectorii de muncă, cu ocazia vizitelor de control în șantierele temporare de construcții, menționăm: neutilizarea de către lucrători a echipamentului individual de protecție în concordanță cu riscurile existente la locul de muncă; neverificarea de către angajatori a modului în care lucrătorii utilizează echipamentul individual de protecție acordat; neasigurarea semnalizării de securitate și/sau sănătate la toate locurile de muncă din incinta șantierului; neîntocmirea evidenței zonelor cu risc ridicat și specific; nedesemnarea și instruirea lucrătorilor care aplică măsurile de prim ajutor, prevenirea și stingerea incendiilor și evacuarea lucrătorilor în caz de pericol.
„În scopul verificării modului în care angajatorii respectă cerințele obligatorii în domeniul relațiilor de muncă, dar și cerințele minime de securitate și sănătate în muncă pentru crearea unor locuri de muncă sigure și sănătoase în șantierele temporare, acțiunile de control vor continua și în perioada următoare”, a declarat Liviu Arhire, inspector șef al Inspectoratului Teritorial de Muncă Brăila.
CELE MAI CITITE
