Social Media

Social

Numărul copiilor abuzaţi este în creştere

Timp de citire: 5 minute

• anul trecut s-au înregistrat peste 110.000 de apeluri la Telefonul Copilului, în creştere cu 24% faţă de anul 2016 • abuzul emoţional reprezintă principala formă de abuz asupra copilului (34,81%), urmat de neglijare (30,52%) şi molestarea fizică (22,46%) • Vrancea conduce în topul judeţelor unde s-au semnalat cele mai multe astfel de cazuri • potrivit DGASPC Brăila, anul trecut nu s-a semnat niciun caz de abuz în judeţul nostru prin linia gratuită Telefonul Copilului • în schimb, 156 de apeluri au fost făcute direct la numărul de telefon 0239.983, linia telefonică unde copiii din judeţul Brăila pot reclama orice formă de abuz
 
Numărul copiilor agresaţi este în creştere! Este avertizarea Asociaţiei Telefonul Copilului în urma bilanţului pe anul 2017. Astfel, la numărul 116.111, linia europeană gratuită de asistenţă pentru copii gestionată în România de Asociaţia Telefonul Copilului şi Telekom Romania, s-au înregistrate anul trecut 110.699 de apeluri, o creştere de 24,4% faţă de anul 2016.
“Anul 2017 a fost primul an în care cazuistica înregistrată de Asociaţia Telefonul Copilului indică abuzul emoţional drept principala formă de abuz asupra copilului (34,81%), urmat de neglijare (30,52%) şi molestarea fizică (22,46%)”, se arată într-un comunicat de presă.
Mediul în care au avut loc abuzurile semnalate a fost în principal cel familial, în procentaj de 80,84%, urmat de spaţiul public în procentaj de 11,63%, mediul şcolar în procentaj de 4,90% şi alte medii (centrul de plasament, casa de tip familial) în procentaj de 2,63%.
Agresorii copiilor au fost: părinţii sau unul dintre părinţi (75%), un alt adult (8,36%), un alt copil (7,72%), rudă a copilului agresat (2,45%) şi alte categorii (6,47%) din care fac parte: concubin/concubină, cadru didactic, asistent maternal, personal al centrului de plasament.
Bullying-ul este o altă formă de abuz reclamată de 9 din 10 copii. Cele mai multe astfel de cazuri s-au petrecut, cu precădere, în şcoală/grădiniţă (87,62%) şi în mediile online/spaţiul public (12,38%). Agresorii în abuzul de tip bullying au fost: alt copil (94,41%), cadru didactic (3,40%) şi alt adult (2,19%). Formele în care s-a manifestat fenomenul bullying au fost: insulte, jigniri, porecle, sarcasm în procentaj de 50,30%, loviri, îmbrânciri în procentaj de 35,73% şi intimidare, denigrare, insulte cu privire la statutul social în procentaj de 13,97%.
Situaţia este îngrijorătoare şi în aceea ce priveşte abuzul sexual.
“S-a înregistrat o nouă tendinţă în ceea ce priveşte tipul agresorului: 53.73% dintre agresori sunt adulţi din afara mediului social al copilului, înregistrându-se astfel o creştere alarmantă faţă de anul 2016, când un procentaj de doar 28% era înregistrat pentru acest tip de agresor, în cazuistica Asociaţiei Telefonul Copilului. Cele mai multe dintre victime sunt fete, în procentaj de 65.68%, iar mediul de provenienţă este preponderent cel rural, în procentaj de 62.68%. Grupele de varstă şi gen ale copiilor abuzaţi sexual sunt următoarele: băiat 6 – 12 ani (20,89%), băiat 13 – 16 ani (13,43%), fată 6 – 12 ani (32.83%), fată 13 – 16 ani (32,85%)”, se mai arată în bilanţ.
Cei mai mulţi dintre copiii care au contactat Asociaţia Telefonul Copilului sunt preadolescenţi şi adolescenţi şi provin din: familii nucleare (75,06%), familii monoparentale (14,04%), familii extinse (6,51%) şi alte tipuri precum familii adoptatoare sau familii care au luat copii în plasament fără să existe grade de rudenie (4,39%).
„Anul trecut am observat o nouă tendinţă: copiii aşteaptă mai puţin ajutor de la autorităţi şi caută soluţii pentru a face faţă singuri situaţiilor dificile. Astfel, consultanţii Asociaţiei Telefonul Copilului au oferit cu precădere consiliere psihologică”, a declarat Cătălina Surcel, Director Executiv al Asociaţiei Telefonul Copilului.
“Cifrele prezentate de Telefonul Copilului sunt îngrijorătoare pentru că arată o altă faţă a copilăriei – una tristă şi care poate lăsa urme adânci pentru cei mici cuprinşi în aceste statistici”, a declarat şi Ionela Păunică, Senior Coordonator Comunicare Telekom Romania, Director Executiv al Fundaţiei Telekom Romania.
Regiunea cea mai frecvent raportată a fost Regiunea Sud – Est (24,16%), urmată de Regiunea Sud – Muntenia (14,92%) şi Regiunea Bucureşti – Ilfov (14,36%).
În ceea ce priveşte repartizarea pe judeţe, cele mai multe cazuri au fost înregistrate din judeţele Vrancea, Constanţa, Teleorman, Vaslui, Buzău, Iaşi, Ilfov, Dolj, Neamţ, Bucureşti sector 2, iar cele mai puţine au fost sesizate din judeţele Harghita, Bihor, Sălaj, Mehedinţi, Brăila, Tulcea, Satu Mare, Mureş, Suceava, Caraş-Severin.
Potrivit conducerii Direcţiei Generale pentru Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Brăila, anul trecut, în judeţul nostru nu s-a înregistrat nicio sesizare de abuz prin intermediul Asociaţiei Telefonului Copilului. În schimb, 156 de apeluri au fost făcute direct la numărul de telefon 0239.983, linia telefonică unde copiii din judeţul Brăila pot reclama orice formă de abuz. Aşadar, indiferent de numărul de telefon la care se fac sesizări, copiii din judeţul nostru sunt în continuare victimele violenţei fizice, verbale sau emoţionale.

Social

Ajutor de iarnă de până la 1.200 de lei pentru românii vulnerabili. Cine ar putea primi banii și în ce condiții

Publicat

în

Ajutor de iarnă de până la 1.200 de lei pentru românii vulnerabili. Cine ar putea primi banii și în ce condiții

Românii cu venituri mici ar putea primi un ajutor financiar de până la 1.200 de lei în sezonul rece 2026-2027. O inițiativă legislativă depusă în Parlament propune acordarea unui sprijin suplimentar pentru pensionarii cu venituri reduse, familiile monoparentale, persoanele cu dizabilități și beneficiarii venitului minim de incluziune.

Proiectul, denumit „Legea iernii”, prevede acordarea banilor o singură dată în fiecare sezon rece, pentru acoperirea cheltuielilor cu încălzirea locuinței, alimentele, medicamentele și alte necesități. Valoarea ajutorului ar urma să fie stabilită în funcție de categoria beneficiarului și de veniturile realizate.

Inițiativa a fost depusă la Senat pe 4 noiembrie 2026, sub numărul B620/2026, de parlamentari AUR. La data de 17 noiembrie, proiectul figura în evidențele Senatului ca fiind înregistrat pentru dezbatere. Așadar, măsura nu este încă în vigoare, iar acordarea banilor depinde de adoptarea legii și parcurgerea etapelor legislative.

Cine ar putea beneficia de ajutorul de până la 1.200 de lei

Propunerea legislativă se adresează mai multor categorii de persoane considerate vulnerabile din punct de vedere economic.

Prima categorie vizată este reprezentată de persoanele vârstnice care au împlinit 65 de ani și au venituri nete lunare de cel mult 1.800 de lei. Pentru cei care locuiesc singuri, plafonul se aplică venitului individual, iar pentru cei care locuiesc împreună cu alte persoane, venitul este raportat la fiecare membru al gospodăriei.

De asemenea, ar putea beneficia de sprijin:

  • Familiile monoparentale, cu venituri nete de maximum 1.800 de lei pe membru de familie;
  • Persoanele încadrate în grad de handicap grav sau accentuat, cu venituri care nu depășesc 1.800 de lei;
  • Persoanele care beneficiază de venitul minim de incluziune, în condițiile prevăzute de legislație.

Pentru stabilirea eligibilității, veniturile nete ar urma să fie calculate ca medie a veniturilor realizate în cele trei luni calendaristice anterioare depunerii cererii.

Proiectul introduce și anumite restricții. Nu ar urma să fie eligibile persoanele care obțin venituri brute mai mari de 2.000 de lei lunar din anumite surse, precum chirii, arendă, dobânzi, dividende sau alte active generatoare de venituri. Sunt prevăzute și excluderi pentru persoanele sancționate în ultimii trei ani pentru declarații false depuse în vederea obținerii unor beneficii sociale.

Ce sume ar putea primi pensionarii și familiile vulnerabile

Ajutorul financiar nu ar avea aceeași valoare pentru toți beneficiarii. Proiectul stabilește mai multe praguri, în funcție de venituri și de situația familială.

Astfel, sprijinul financiar propus ar fi următorul:

  • 1.000 de lei pentru persoanele vârstnice vulnerabile cu venituri de cel mult 1.300 de lei;
  • 800 de lei pentru persoanele vârstnice vulnerabile cu venituri de peste 1.300 de lei;
  • 1.200 de lei pentru familiile monoparentale cu venituri de maximum 1.000 de lei pe membru de familie;
  • 900 de lei pentru familiile monoparentale cu venituri de peste 1.000 de lei pe membru;
  • 1.000 de lei pentru persoanele cu dizabilități grav sau accentuat;
  • 600 de lei pentru beneficiarii venitului minim de incluziune.

Sprijinul ar urma să fie acordat o singură dată în fiecare sezon rece. În cazul familiilor și gospodăriilor, regula generală este acordarea unui singur ajutor, indiferent de numărul membrilor care îndeplinesc condițiile. Pentru persoanele cu dizabilități este prevăzută acordarea individuală a sprijinului.

Cum se cumulează ajutorul cu banii pentru încălzirea locuinței

O prevedere importantă îi privește pe românii care beneficiază deja de ajutorul pentru încălzirea locuinței.

Potrivit proiectului, valoarea cumulată a ajutorului pentru încălzire aferent întregului sezon rece și a noului sprijin financiar nu ar trebui să depășească, de regulă, 1.500 de lei.

În cazul în care diferența rezultată din aplicarea acestui plafon ar fi mai mică de 300 de lei, beneficiarul ar urma să primească totuși un sprijin sezonier de 300 de lei.

Important este că noua măsură nu ar conduce la diminuarea sau suspendarea ajutorului pentru încălzire acordat în baza legislației existente.

De asemenea, banii primiți prin acest mecanism ar fi neimpozabili și nu ar urma să fie luați în calcul la stabilirea altor drepturi de asistență socială.

Cum ar putea fi solicitați banii și când s-ar face plata

Dacă proiectul va fi adoptat în forma propusă, persoanele eligibile vor trebui să depună o cerere și o declarație pe propria răspundere privind veniturile, bunurile deținute și componența familiei sau gospodăriei.

Documentele ar urma să fie depuse la serviciul public de asistență socială din cadrul primăriei localității de domiciliu.

Termenul general propus pentru depunerea cererilor este 1 decembrie al fiecărui an. Pentru sezonul rece în curs la momentul intrării în vigoare a legii este prevăzută o excepție, cererile putând fi depuse până la încheierea sezonului rece.

Primarul ar avea la dispoziție cel mult 30 de zile pentru soluționarea solicitării, iar decizia de aprobare sau respingere ar trebui comunicată în maximum cinci zile de la emitere.

Plata ajutorului ar urma să se facă într-o singură tranșă, prin agențiile teritoriale pentru plăți și inspecție socială, în cel mult 30 de zile de la comunicarea dispoziției de acordare.

Ajutorul nu este încă aprobat. Ce urmează în Parlament

Deși propunerea a fost depusă la Senat, aceasta nu reprezintă deocamdată o măsură adoptată de statul român.

Proiectul B620/2026 trebuie să parcurgă procedura parlamentară, să fie dezbătut și votat în cele două Camere, iar ulterior să ajungă la promulgare și publicare în Monitorul Oficial.

Inițiatorii au solicitat adoptarea în procedură de urgență, însă acest lucru nu înseamnă că ajutorul va fi acordat automat în această iarnă.

Pentru românii care se încadrează în categoriile vizate, urmărirea parcursului legislativ este importantă, deoarece aprobarea proiectului ar putea aduce un sprijin financiar suplimentar într-o perioadă în care cheltuielile gospodăriilor cresc considerabil.

Citește articolul complet

Social

Consolidarea identității culturale prin educație. Proiectul „BRĂILA CULTURALĂ – Turism ecumenic”

Publicat

în

Consolidarea identității culturale prin educație. Proiectul „BRĂILA CULTURALĂ – Turism ecumenic”

Finanțat de Consiliul Județean Brăila, în cadrul Programului de Finanțare Nerambursabilă a activităților nonprofit de interes județean pentru anul 2026, proiectul a ajuns la final. Cea de-a VI-a ediție a proiectului „BRĂILA CULTURALĂ” a reconfirmat importanța patrimoniului cultural și arhitectural al municipiului Brăila, subliniind, de această dată, rolul lăcașurilor de cult ca repere active ale identității locale.

Obiectivul central al demersului a fost promovarea culturii brăilene prin valorificarea acestor clădiri de patrimoniu, veritabile bijuterii arhitecturale restaurate prin eforturile comune ale autorităților și ale comunității, facilitând astfel reconectarea cetățenilor cu istoria și estetica orașului.

Activități educative și culturale dedicate tinerilor

În vederea atingerii obiectivelor asumate, proiectul a reunit o serie de activități dedicate creșterii interesului tinerilor pentru patrimoniul cultural local:

1. Revista „BRĂILA CULTURALĂ – Turism ecumenic”

Noua ediție a revistei cuprinde articole dedicate clădirilor de patrimoniu- lăcașuri de cult  care au fost restaurate sau sunt în curs de restaurare: Biserica Greacă, Mănăstirea Măxineni, Mănăstirea Sf. Pantelimon, Biserica Înălțarea Domnului, Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril , Biserica Catolică „Adormirea Maicii Domnului”, Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel, Biserica Armeană, Catedrala Mitropoliei Ortodoxe de Rit Vechi, Biserica Sfinții Împărați Constantin și Elena. Revista conține și un interviu cu profesorul publicist Ioan Munteanu, un împătimit al culturii locale, autor a peste 40 de volume dedicate Brăilei.

Pe lângă conținutul inedit obținut în urma unei documentări minuțioase, revista a fost folosită ca instrument în diseminarea proiectului.

2. Tururi ghidate

Grupul-țintă, format din 50 de tineri cu vârste între 13 și 25 de ani, membri ai Forumului Tinerilor din România – Filiala Brăila, a participat la un tur ghidat coordonat de doamna profesoară Mihaela Roșu, ghid local autorizat cu experiență de aproape 10 ani în domeniu. Prima oprire a fost la Biserica Greacă, poate cel mai renumit lăcaș de cult din Brăila datorită grandorii și stilului său arhitectural. Au urmat Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril, Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel, Biserica Catolică și Biserica Armeană.

 „Pentru tinerii din Brăila, proiectul «BRĂILA CULTURALĂ – Turism ecumenic» este o invitație deschisă de a-și redescoperi orașul cu alți ochi. Când pășești în aceste lăcașuri de cult pline de istorie și le înțelegi poveștile, nu doar că înveți să apreciezi arhitectura, dar simți că aparții cu adevărat acestei comunități” – ne-a declarat Gabriel Ion,  primvicepreședinte al Forumului Tinerilor din România.

3. Seminar interactiv și concursuri culturale

După tururile ghidate, a fost organizat un seminar coordonat de echipa de proiect și de autorii articolelor din revistă.

Discuțiile au vizat rolul patrimoniului în păstrarea identității culturale și implicarea civică a tinerilor în protejarea valorilor comunității și, nu în ultimul rînd, oportunitățile pe care le oferă un oraș cu potențial turistic, pe piața muncii.

La final, participanții au luat parte la un concurs de cunoștințe inspirat din revista BRĂILA CULTURALĂ, iar cei mai bine pregătiți au fost recompensați cu cărți.

De asemenea, s-a organizat un concurs de fotografie, pe baza fotografiilor pe care copiii le-au realizat pe parcursul turului ghidat. Premiul pentru cea mai bună fotografie a fost o cameră foto instant.

O tradiție culturală consolidată

„Brăila Culturală – Turism ecumenic” continuă o serie de proiecte culturale valoroase, derulate sub aceeași umbrelă tematică:

  • Ediția I: Scriitori brăileni de ieri și de azi
  • Ediția II: Obiceiuri și tradiții ale minorităților etnice
  • Ediția III: Legendele Brăilei
  • Ediția IV: Filantropii Brăilei
  • Ediția V : Reclădirea Brăilei

Toate cele șase ediții au beneficiat de finanțarea Consiliului Județean Brăila, prin Programul de Finanțare Nerambursabilă, confirmând sprijinul constant al autorităților pentru inițiativele culturale dedicate comunității.

Beneficiarii proiectului

Pe lângă cei 50 de tineri participanți, revista „Brăila Culturală”, tipărită într-un tiraj de 2000 de exemplare, a ajuns la cititorii cotidianului Obiectiv – Vocea Brăilei, precum și la angajații instituțiilor de cultură și învățământ din județ.

Ediția în format PDF este disponibilă online, pe site-urile: www.asociatiapentruadevar.ro și www.obiectivbr.ro, împreună cu toate celelalte ediții ale revistei.

Prin îmbinarea activităților educative cu promovarea activă a patrimoniului local și implicarea directă a tinerilor, proiectul „BRĂILA CULTURALĂ – Turism ecumenic” și-a atins scopul, acela de a întări identitatea culturală a comunității. Mai mult decât un simplu demers de informare, inițiativa contribuie la formarea unei noi generații de tineri conștienți de valoarea orașului lor, care nu doar că privesc cu mândrie moștenirea arhitecturală a Brăilei, dar înțeleg și rolul esențial pe care aceasta îl joacă în revitalizarea și dezvoltarea turismului local.

De aceea, ar fi necesar ca în fiecare școală să se organizeze periodic evenimente culturale dedicate patrimoniului local. Apropierea elevilor de istoria și arhitectura orașului nu trebuie să rămână doar un proiect punctual, ci să devină o tradiție în educația lor.

Doar descoperind și înțelegând valoarea locurilor în care cresc, tinerii vor învăța să le prețuiască, să le protejeze și să devină, la rândul lor, cei mai buni ambasadori ai Brăilei.

Citește articolul complet

CELE MAI CITITE

Astăzi
7 zile
30 de zile
⇧